Property restitution revision barred by time-bar for invoking contradiction of judgments

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată la data de 30.07.2018 şi înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Braşov (de unde a fost declinată către Tribunalul Braşov, apoi către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Sentinţa nr. 22/S/01.02.2019 a Tribunalului Braşov) revizuentul A. a solicitat anularea Sentinţei nr. 1616/17.02.2008 a Judecătoriei Braşov (Dosar nr. x/2008), întrucât aceasta ar încălca autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 142/Ap/22.11.2000 a Curţii de Apel Braşov şi a Deciziei nr. 1134/28.03.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ambele pronunţate în Dosarul nr. x/2001, în sensul admiterii cererii de anulare a: cererii fostului Comitet executiv al Sfatului popular al oraşului Stalin nr. 35481/1960 cu încheierea nr. 1335 din 01.06.1960 în Partea a II-a B, Foaia de proprietate a CF nr. x Braşov la poziţia menţionată sub nr. 5912-5913 şi 5914/1 în partea I-a A, Foaia de avere;

Deciziei nr. 961/1960 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al oraşului Stalin prin Actul de ieşire din indiviziune nr. 2951/365/12.11.1996; a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/20.06.2007 de B.; a Sentinţei civile nr. 1616/17.02.2008 a Judecătoriei Braşov, a Sentinţei civile nr. 121/12.06.2006 a Tribunalului Braşov, a Sentinţei civile nr. 8723/06.07.2011 a Judecătoriei Braşov, a Sentinţei civile nr. 135/23.09.2014 a Tribunalului Braşov, a Sentinţei civile nr. 101/26.05.2016 a Tribunalului Braşov; obligarea SC C.

SA Braşov la restituirea în natură a celor 2 apartamente de sub nr. top x-5913/a/1 şi y-5913/a/2 menţionate în CF x şi y Braşov, prin soluţionarea pe cale administrativă a notificării nr. x/26.07.2016 formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 şi intabularea corespunzătoare în cartea funciară; dacă pentru varii motive, instanţa consideră că cele 2 apartamente nu pot fi restituite în natură, prin invocarea art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 coroborat cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 să se constate că este îndreptăţit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţă corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii stabilit potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare; această ultimă alternativă o acceptă numai cu plata imediată a prejudiciului cauzat prin împiedicarea folosirii celor 2 apartamente, conform art. 13 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 20/1996 (estimat la 116 euro/cameră şi lună).

În esenţă, revizuentul-reclamant a arătat următoarele: cererea de faţă are în vedere imobilul Corp A înscris în CF nr. x Braşov cu nr. top x-5913/a, naţionalizat ilegal, abuziv şi fără titlu de Statul Român de la autoarea sa, D., care era exceptată de la această măsură conform art. II din Decretul nr. 92/1950; calitatea lui de persoană îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului a fost recunoscută prin Decizia nr. 635/24.04.2008 a SC E. SRL Braşov; conform Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 73/1995, în situaţia de faţă, dreptul de proprietate al persoanei fizice de la care s-a preluat fără titlu imobilul nu este desfiinţat; prin Decizia civilă nr. 142/Ap/22.11.2000 a Curţii de Apel Braşov, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1134/28.03.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit irevocabil că el este unicul moştenitor descendent al defunctei sale bunici D. conform certificatului de moştenitor nr. x/01.09.1998, că imobilul menţionat în CF nr. x Braşov a fost preluat de stat fără titlu, că actele de transfer ale dreptului ori de vânzare-cumpărare a imobilului sunt ilegale şi se mai confirmă faptul că SC C. SA Braşov este succesorul fostului SC F. SA Braşov, încă din 12.06.2002.

În drept, art. II din D. nr. 92/1950; Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 73/1995; art. 27 alin. (4), (5) şi 6, art. 21 alin. (5), art. 27 alin. (1) din L. nr. 10/2001, art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 324 alin. (1) C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti în mod diferit, funcţie de cazul de revizuire incident. Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în cazul prevăzut de dispoziţiile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., termenul de o lună curge de la comunicarea hotărârii definitive, iar pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2), de la pronunţarea ultimei hotărâri.

Întrucât revizuentul a invocat contrarietatea între o sentinţă a judecătoriei şi o decizie dată în recurs de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, va fi avut în vedere termenul de revizuire calculat de la pronunţarea ultimei hotărâri dintre cele pretins contrare, adică ipoteza cea mai favorabilă părţii, în circumstanţele date.

Însă, chiar astfel fiind, Înalta Curte constată că termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a fost depăşit în prezenta cauză, întrucât ultima decizie funcţie de care se invocă contrarietatea pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Decizia nr. 1134/2018 a Înaltei Curţi, a fost pronunţată la data de 28.03.2018, în timp ce prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 30.07.2018.

Astfel fiind, cererea de revizuire apare ca fiind formulată în afara intervalului de timp prevăzut de lege.

Legea sancţionează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac. Astfel, potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.

În speţă, revizuentul a încălcat prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece a formulat cererea cu depăşirea termenului legal prevăzut de textul menţionat, împrejurare faţă de care, dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei de tardivitate, celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire ori prin întâmpinările formulate în cauză, cum ar fi lipsa calităţii procesuale pasive a Statului român nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) din acelaşi cod, excepţia tardivităţii cererii fiind o excepţie procesuală absolută şi dirimantă, peremptorie, ce face de prisos analiza celorlalte condiţii ale cazului de revizuire invocat ori aspectele de fond ale acesteia.

Pentru aceste considerente, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinţei nr. 1616 din 17 februarie 2008 a Judecătoriei Braşov.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2019.

GGC - GV