Interim suspension of government decree annex on film music licensing upheld against state appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the Government's appeal as unfounded, thereby leaving in force the lower court's interim order suspending the execution of a specific annex to a government decree. The dispute arose from an administrative action challenging a government decree that regulated the licensing of musical works for film; the plaintiff, a user organization, sought to modify the decree to include authors' rights for film music in the authorized sphere and to remove a provision that shifted the obligation to obtain licenses, arguing it would cause imminent financial prejudice by forcing additional payments. The decisive legal basis was Article 9 of Law No. 29/1990 regarding administrative litigation, which permits the suspension of an administrative act's execution in well-justified cases to prevent imminent harm; although the main merits of the case had already been decided separately with the annulment action rejected, the Supreme Court upheld the procedural validity of the prior suspension order against the state's arguments regarding incorrect application of copyright methodologies and overly broad suspension scope.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 din Legea nr. 29/1990, art. 16 din Legea nr. 29/1990; Interim suspension of government decree annex on film music licensing upheld against state appeal: Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în temeiul art. 16 din Legea nr. 29/1990, pârâtul Guvernul României, criticând-o, ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, sub nr. 1750/2003, reclamanta R.A. R.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și petenții cu cerere de intervenție - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și O.G.C. D.S. București, modificarea H.G. nr. 144/2003, în sensul includerii în sfera drepturilor autorizate și a drepturilor autorilor muzicii de film, precum și al eliminării pct. 3 din Anexa nr. 4 la hotărârea sus-menționată. Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării Anexei nr. 4 la H.G. nr. 144/2003.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că prin neincluderea drepturilor autorilor muzicii special create pentru film, în sfera drepturilor autorizate, ea, reclamanta, va fi prejudiciată, în sensul că, în calitate de utilizator, va fi obligată la plata suplimentară a unor sume cu titlu de drepturi cuvenite acestor autori.
Prin încheierea de la 17 septembrie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis cererea de suspendare formulată de reclamantă și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 144/2003, în ceea ce privește Anexa nr. 4, până la soluționarea în fond a cauzei.
Instanța și-a justificat măsura dispusă, prin faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, întrucât, prin pct. 3 al Anexei nr. 4 la hotărârea de Guvern sus-menționată, s-a făcut o modificare în ceea ce privește titularul obligației de a obține autorizația, această modificare reprezentând o derogare de la Legea nr. 8/1996. Totodată, instanța a mai reținut că reclamanta a făcut dovada unui prejudiciu iminent, prin faptul că neplata remunerației prevăzută în Anexa nr. 4 la H.G. nr. 144/2003, constituie contravenție și se sancționează.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în temeiul art. 16 din Legea nr. 29/1990, pârâtul Guvernul României, criticând-o, ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Prin motivele de recurs, pârâtul a arătat următoarele:
- instanța a ignorat dispozițiile H.G. nr. 769/1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor muzicii;
- deși reclamanta a invocat doar nelegalitatea pct. 3 din Anexa nr. 4 la H.G. nr. 144/2003, instanța a dispus suspendarea Anexei nr. 4, în întregime, dându-se, astfel, posibilitatea utilizatorilor, de a folosi nestingheriți și fără plată, operele audiovizuale și de a nu plăti remunerația în cotele procentuale stabilite prin actul normativ.
Examinând încheierea atacată, în raport cu criticile formulate, cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei, această instanță constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ, reclamantul poate cere instanței de judecată, să dispună suspendarea executării actului administrativ atacat, până la soluționarea acțiunii, cererea de suspendare putând fi formulată numai în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente.
Așa cum rezultă din conținutul dezbaterilor cererii de recurs, reprezentantul intimatei-reclamante a precizat că acțiunea privind anularea pct. 3 al Anexei nr. 4 la H.G. nr. 144/2003 a fost soluționată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, care, prin sentința civilă nr. 669/2004, pronunțată în dosarul nr. 1750/2003, a respins acțiunea.
Cauza fiind soluționată pe fond, recursul declarat împotriva încheierii de suspendare a executării actului administrativ atacat, a rămas fără obiect, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Guvernul României împotriva încheierii de ședință de la 17 septembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. 1750/2003, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2004.