Annulment of appeal for non-payment of stamp duty in administrative fiscal litigation challenging project audit irregularities

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.12.2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice acţiune împotriva Deciziei nr. 16 din 25.05.2016 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare CSN nr. 33935, încheiat în data de 31.03.2016, privind Proiectul MIS ETC 718- "Voluntari fara frontiere", Lead Partner/Beneficiar A. (art. 47 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011), solicitându-se anularea deciziei şi obligarea pârâtului la soluţionarea pe fond a contestaţiei.

2. Hotărârea recurată

Prin sentinţa civilă nr. 2211 din 9 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2211 din 9 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie.

S-a solicitat de către recurenta-reclamantă admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi, pe fond, admiterea în tot a acţiunii, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anularea actului administrativ fiscal atacat şi obligarea pârâtului la continuarea soluţionării pe fond a contestaţiei.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, s-a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa de fond în mod greşit apreciind că soluţia din procedura administartivă ar avea cumva înrâurire asupra penalului, deşi, în opinia recurentei soluţionarea contestaţiei acesteia poate continua, întrucât în procedura administrativă soluţia nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia, învocând cu privire la acest aspect art. 28 C. proc. pen.

În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Prin întâmpinarea formulată de către intimata-pârâtă s-a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. (8) din C. proc. civ.

În subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului la data de 12 februarie 2020, faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, prin care s-a stabilit că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.

1. Argumente de drept şi de fapt relevante

Potrivit prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Totodată, dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat prin cererea de recurs, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă iniţial la data de 11 septembrie 2016, conform procesului-verbal de înmânare a adresei emisă de instanţă care a fost afişată la domiciliul acesteia, aflată la dosar, şi, ulterior, la data de 15 ianuarie 2020, conform procesului-verbal de înmânare a citaţiei, care a fost afişată la domiciliul acesteia, aflată la dosar.

Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 2211 din 9 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2020.