Dismissal of administrative salary classification appeal due to loss of current procedural interest following voluntary compliance with lower court judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the Minister of Justice's appeal for lack of interest, thereby upholding the lower court's partial annulment of a salary classification order and its obligation to recalculate the plaintiff's remuneration. The dispute concerned a civil servant's challenge to an administrative order regarding salary grading, arguing that the classification failed to apply mandatory statutory increases and respect her professional seniority. The decisive legal basis was the procedural doctrine of current and legitimate interest under Article 32(1)(d) and Article 33 of the Code of Civil Procedure; the court held that the plaintiff's interest was extinguished because the defendant had subsequently issued new orders recalculating the salary in full compliance with the lower court's judgment, resulting in an implicit recognition of the claim and rendering the appeal moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 33 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Dismissal of administrative salary classification appeal due to loss of current procedural interest following voluntary compliance with lower court judgment: The dispute concerned a civil servant's challenge to an administrative order regarding salary grading, arguing that the classification failed to apply mandatory statutory increases and respect her professional seniority. The decisive legal basis was the procedural doctrine of current and legitimate interest under Article 32(1)(d) and Article 33 of the Code of Civil Procedure; the court held that the plaintiff's interest was extinguished because the defendant had subsequently issued new orders recalculating the salary in full compliance with the lower court's judgment, resulting in an implicit recognition of the claim and rendering the appeal moot.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the exception of lack of interest raised ex officio and dismissing the appeal.
Legal basis for the final order dismissing the appeal due to the lack of current interest.
Full text
Şedinţa publică din data de 13 februarie 2020
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Asupra recursului de faţă;
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Maramureş: - anularea parţială a Ordinului nr. 3517/C/28.09.2016; - obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea şi comunicarea unui nou ordin de salarizare, cu uzitarea nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă majorările de 2%, 5% şi 11%, cu aplicabilitate începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, începând cu data 01.08.2016 cu referire la dispoziţiile O.U.G. nr. 57/2016, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 20/2016; - obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să aloce şi să vireze fondurile necesare plăţii acestor sume pârâtului Tribunalul Maramureş, acesta din urmă cu obligaţia plăţii efective a sumelor datorate reclamantei; - obligarea pârâţilor la plata diferenţelor băneşti datorate şi cuvenite reclamantei, actualizate cu indicele de inflaţie precum şi daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare corespondente, începând cu data naşterii dreptului material, respectiv 09.04.2015, până la data plăţii efective.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1767 din 16 mai 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:
- a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Maramureş;
- a anulat Ordinul nr. 3517/C/28.09.2016 emis de pârâtul Ministerul Justiţiei.
- a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită reclamantei ordinul de salarizare, cu o indemnizaţie de încadrare recalculată, începând cu data de 09.04.2015, potrivit art. 1 alin. (5) indice 1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, ţinând cont de vechimea în profesie şi în muncă, de studii, de gradul profesional şi funcţia îndeplinită în cadrul instanţei,
- a obligat pârâtul Tribunalul Maramureş la plata diferenţelor salariale rezultate, în urma emiterii ordinului de reîncadrare, actualizate cu indicele de creştere a preţurilor de consum şi cu dobânda legală penalizatoare, începând cu data de 09.04.2015 şi până la plata efectivă a debitelor principale.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect.
În esenţă, criticile recurentului au vizat greşita aplicare de către instanţa de fond a prevederilor art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 71/2015 şi ignorarea de către aceasta a faptului că O.M.J. nr. 4680/C/21.12.2016 a fost emis tocmai în baza acestor dispoziţii legale.
De asemenea, prin emiterea ordinelor nr. 219/C/2017 şi nr. 1479/C/2017 reclamantei i-a fost stabilit noul cuantum al indemnizaţiei brute de încadrare şi al sporurilor aferente.
4. Apărările formulate de intimaţi
Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare şi concluzii scrise, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii instanţei de fond.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentului-pârât la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului trebuie avute în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a emis Ordinele nr. 4680/C/2016, nr. 219/C/2017, nr. 1479/C/2017, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamantei, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09.04.2015.
În raport de această împrejurare, se constată că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior promovării căii de atac, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamantei.
Cum interesul de a acţiona al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs .
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 1767 din 16 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2020.