Eligibility of spare parts as project costs and strict alignment of enforcement instruments with appeal decisions in EU fund recovery

Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2019

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.12.2015, reclamantul Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:

- anularea integrală a actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal OIPOSDRU-MECS nr. x/1.10.2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă, înregistrat la ICMPP sub nr. x/27.10.2015, prin care OIPOSDRU-MEN a stabilit în sarcina ICMPP un debit de recuperat în valoare de 684.727,26 RON (valoarea cheltuielii afectate de neregulă de 805.561,48 RON, din care contribuţie din fonduri UE - 684.727,26 RON, iar contribuţie eligibilă beneficiar - 120.834,22 RON), pentru proiectul "Fondul Social European - Program de burse postdoctorale A.", din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi;

- anularea parţială a actului administrativ reprezentat de Decizia nr. x/1.10.2015, însoţită de Adresa OIPOSDRU-MECS nr. x/1.10.2015, înregistrată la ICMPP sub nr. x/27.10.2015, privind soluţionarea contestaţiei ICMPP nr. 1934/14.05.2015, prin care OIPOSDRU-MECS a respins parţial contestaţia ICMPP, cât priveşte suma de 802.553,20 RON (valoarea totală a cheltuielii afectată de neregulă); şi

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cereri.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2424 din 16 iulie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal admis acţiunea formulată de reclamanta Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismului Intermediar Pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane".

A anulat în parte decizia nr. x/01.10.2015 emisă de pârât, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a contestaţiei administrative privind cheltuielile neeligibile în valoare de 802.553,20 RON şi a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/01.10.2015 emis de pârât.

Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a obligat pârâtul, la plata către reclamantă a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2424 din 16 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea în tot a hotărârii recurate.

În drept, recurentul-pârât, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În susţinerea cererii de recurs, acesta a dezvoltat următoarele critici:

În conformitate cu dispoziţiile art. 50 din O.U.G. nr. 66/2011, a analizat, motivat şi a emis Decizia de soluţionare a contestaţiei.

Consideră că, toate acele cheltuieli care nu au fost declarate ca fiind eligibile în urma soluţionării contestaţiei, au fost analizate, având la bază aceeaşi situaţie de fapt şi de drept ca aceea reţinută prin procesul-verbal.

Astfel, susţine că în mod nefondat instanţa de fond a apreciat ca fiind lipsită de motivare Decizia de soluţionare a contestaţiei.

În aceste condiţii, anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei apare ca fiind excesivă, mai ales că activitatea OIPOSDRU MENCŞ este una de interes public, acesta fiind responsabil pentru recuperarea sumelor decontate necuvenit de către beneficiarii finanţărilor europene. Atâta vreme cât reclamanta a înţeles care au fost criteriile în baza cărora s-a stabilit existenta unei nereguli, soluţia de anulare a actului administrativ nu se justifică.

Referitor la indicarea în noul Proces-verbal emis, a unei sume mai mari decât diferenţa dintre suma iniţială declarată neeligibilă şi cea declarată eligibilă în urma Deciziei de soluţionare a contestatei, arată că aceasta s-a datorat unei erori de redactare.

Însă orice eroare scriptică poate fi dusă la îndeplinire printr-o notă de îndreptare.

În aceste condiţie, anularea titlului de creanţă, pentru o simplă eroare materială, apare ca fiind excesivă, atâta timp cât scopul titlului de creanţă era acela de a recupera sume care aduc atingere bugetului Uniunii Europene.

Apreciază că anularea în integralitate a PVC nr. x/01.10.2015 (suma neeligibilă in cuantum de 802.553,20 RON) ar duce la situaţia în care sume neeligibile ar deveni eligibile pentru o simplă eroare materială, care poate fi îndreptată sau reanalizată de o echipă de control.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 544/2004, O.U.G. nr. 66/2011, art. 178, art. 33 şi următoarele din O.U.G. nr. 34/2006, art. 483, art. 488 pct. 8 şi dispoziţiile art. 425 din C. proc. civ.

În baza dispoziţiilor prevăzute de art. 233 C. proc. civ. solicită şi judecarea cauzei în lipsă.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală.

Referitor la lipsa motivării Deciziei de soluţionare a contestaţiei de către OIPOSDRU-MENCS susţine că analizând decizia, se observă că nu conţine nicio motivare în privinţa soluţiei de respingere, menţionând-se doar că "în soluţionarea contestaţiei au fost analizate motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii titlului de creanţă" (din cele 31 de pagini ale deciziei, 28 sunt dedicate reproducerii conţinutului procesului-verbal contestat şi conţinutului contestaţiei administrative, iar o pagină şi jumătate este dedicată enumerării facturilor pentru care s-a admis contestaţia, neexistând nici o secţiune dedicată motivării soluţiei de respingere). În lipsa oricărei motivări, decizia de soluţionare a contestaţiei, în ceea ce priveşte soluţia de respingere, este lovită de nulitate.

Consideră astfel că prima instanţă a procedat în mod corect anulând Decizia atacată o pentru lipsa motivării Deciziei de soluţionare a contestaţiei de către OIPOSDRU-MENCS.

Referitor la indicarea de către OIPOSDRU-MENCS în noul Proces-verbal emis, a unei sume mai mari decât diferenţa dintre suma iniţială declarată neeligibilă şi cea declarată eligibilă în urma Deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Se observă că Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 nu este conform cu Decizia nr. x/1.10.2015, în baza căreia a fost emis, fiind deci lovit de nulitate, pentru încălcarea prevederilor art. 50 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora "în cazul admiterii contestaţiei, se decide anularea titlului de creanţă atacat şi, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei."

Intimata reclamantă reiterează şi toate argumentele expuse în cererea introductivă cu privire la acest aspect.

Invocă şi că în cererea de recurs, recurentul-pârât OIPOSDRU-MENCS nu aduce nici o critică sentinţei în ceea ce priveşte motivele de fond pentru care instanţa a admis cererea ICMPP de anulare a actelor administrative.

Referitor la invocarea de OIPOSDRU-MENCS a bunei-credinţe subliniază că OIPOSDRU-MENCS nu a dat dovadă de bună-credinţă atunci când a emis actele administrative atacate. Prezintă istoricul speţei, de unde rezultă tocmai reaua-credinţă a POSDRU-MENCS.

În temeiul art. 223 alin. (3) C. proc. civ. solicită judecata şi în lipsă.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin încheierea din 17 aprilie 2019, instanţa a preschimbat termenul de soluţionare a cererii de recurs de la data din 14 ianuarie 2020, la 10 decembrie 2019, stabilit prin rezoluţia din 22 noiembrie 2018, prin care, constatând că nu mai subzistă motivele care să determine fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului de către completul de filtru în camera de consiliu prin prisma exigenţelor impuse art. 493 din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Se impune a se preciza cu precădere că aşa cum a reţinut şi instanţa de fond Decizia nr. x/1.10.2015 este cea prin care s-a soluţionat contestaţia reclamantului din prezenta cauză împotriva procesului-verbal nr. x/7.04.2015 prin care se reţinuse iniţial că reclamantul a efectuat cheltuieli neeligibile în cuantum de 921.261,23 RON.

Prin această decizie s-a admis în parte contestaţia formulată de reclamant în privinţa sumei de 118.708,03 RON pe care a considerat-o eligibilă şi a respins-o în privinţa restului de sumă de 802.553,2 RON.

Prin Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 s-au pus în executare cele statuate prin Decizia nr. x/1.10.2015 stabilindu-se însă în sarcina reclamantului o creanţă în cuantum de 805.561,48 RON, contrar celor statuate prin decizie.

În aceste condiţii în mod temeinic instanţa de fond a constatat că pentru diferenţa de 3.008,28 RON stabilită suplimentar prin Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 în raport de cele statuate prin Decizia nr. x/1.10.2015 prin care s-a admis în parte contestaţia formulată de reclamantă nu există nicio justificare.

Cu toate acestea, ulterior a analizat pe fond situaţia cheltuielilor în cuantum de 805.561,48 RON reţinute prin Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 ca fiind neeligibile reţinând în baza probelor administrate şi potrivit dispoziţiilor legale incidente că această concluzie nu este justificată. Cu privire la acest aspect recurentul pârât nu a înţeles să formuleze critici prin cererea de recurs astfel că nu poate fi analizat pe calea controlului judiciar exercitat în cauză.

În circumstanţele mai sus arătate se reţine că determinant în ceea ce priveşte anularea Deciziei nr. x/1.10.2015 nu a fost, aşa cum se susţine prin motivele de recurs, nemotivarea acesteia, ci faptul că acele cheltuieli reţinute în cuprinsul său ca neeligibile, fiind analizate de instanţa de fond, au fost reţinute ca fiind eligibile deoarece au fost reţinute ca fiind piese de schimb ce se încadrează în categoria pct. 3 "Cheltuieli pentru derularea proiectului" subpunctul 3.7 lit. a) şi b).

De asemenea eroarea materială despre care face vorbire recurenta reclamantă prin motivele de recurs constând în diferenţa dintre suma de 802.553,2 RON reţinută ca neeligibilă prin Decizia nr. x/1.10.2015 şi cea de 805.561,48 RON reţinută prin Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 emis în baza deciziei anterior precizate nu constituie motivul determinant pentru care Procesul-verbal nr. x/1.10.2015 a fost anulat în tot, ci, acesta l-a constituit, aşa cum s-a arătat anterior, reţinerea ca fiind cheltuieli eligibile cele în sumă de 805.561,48 RON, pentru considerentul că acestea sunt piese de schimb ce se încadrează în cheltuielile eligibile ale proiectului.

Bineînţeles că argumentarea iniţială a instanţei de fond cu privire la diferenţa cheltuielilor reţinute ca neeligibile prin decizia de soluţionare a contestaţiei şi ulterior prin procesul-verbal emis în baza acesteia, care şi în opinia instanţei de recurs, trebuia să respecte cele statuate prin decizia în baza căruia a fost emis, constituie un argument temeinic pentru reţinerea ca eligibilă a sumei de 3.008,28 RON stabilită suplimentar în sarcina reclamantei prin Procesul-verbal nr. x/1.10.2015.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârât ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane împotriva sentinţei civile nr. 2424 din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2019.