Conflict of jurisdiction over civil service salary claims: exclusivity of tribunal competence under Law 188/1999 over general court of appeal rules

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. x/2019, reclamantul A., în calitate de salariat - funcţionar public, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care: - să fie anulată Decizia nr. 603 din 15.12.2018 prin care au fost stabilite drepturile salariale începând cu 01.01.2019; - să fie anulată Decizia nr. 95 din 15.01.2019 prin care au fost stabilite sporurile salariale începând cu 01.01.2019; - să fie obligat pârâtul să recalculeze, să stabillească salariul de bază şi să emită decizie la nivelul maxim cu cel pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale (funcţii, grade profesionale, gradaţii) aflat în plată din administraţia publică centrală, începând cu data de 01.01.2019; - să fie obligat pârâtul să calculeze şi să plătească drepturile salariale, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite începând cu 01.01.2019, cu aplicarea Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale şi drepturile salariale efectiv achitate, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare şi până la data plăţii efective.

In subsidiar, în situaţia în care nu vor fi admise capetele de cerere 3 şi 4, reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul să recalculeze/să stabillească salariul de bază şi să emită decizie la nivelul maxim cu cel pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale (funcţii, grade profesionale, gradaţii) aflat în plată în cadrul C.N.A. începând cu data de 01.10.2018, cu menţiunea că la acest moment nu se cunoaşte exact data la care au apărut modificările salariale între salariaţii aceluiaşi grad professional sau cel mai târziu începând cu data de 01.01.2019; - să fie obligat pârâtul să calculeze şi să plătească drepturile salariale, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite începând cu 01.10.2018 (stabilite conform petitului de la punctul 5) şi drepturile salariale efectiv achitate, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare şi până la data plăţii efective.

Prin sentinţa nr. 323 din data de 19 iunie 2019 Tribunalul Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale material şi a declinat cauza privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, către Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluţionare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 37 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 (legea salarizării unitare), conform cărora "împotriva modului de soluţionare a contestaţiei persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente", dar şi calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului Consiliul Naţional al Audiovizualului, astfel încât, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, a stabilit competenţa în favoarea curţii de apel de la domiciliul reclamantului, respectiv Curtea de Apel Craiova.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 344 din data de 30 septembrie 2019 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul la I.C.C.J., secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că, în raport cu obiectul acţiunii şi cu împrejurarea că reclamantul face parte din categoria funcţionarilor publici, demersul judiciar iniţiat de acesta se circumscrie unui litigiu vizând raportul de serviciu al funcţionarului public, căruia îi sunt incidente normele de competenţă derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, s-a constatat că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi, prin raportare la domiciliul reclamantului din municipiul Slatina, s-a constatat că aparţine Tribunalului Olt competenţa de soluţionare a cauzei.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Demersul judiciar iniţiat de reclamantul A., al cărui obiect este prezentat la punctul 1 al prezentei decizii, vizează anularea unor decizii de stabilire drepturi/sporuri salariale, obligarea pârâtului la emiterea unor noi astfel de decizii, conform dispoziţiilor legale aplicabile, la recalcularea şi plata drepturilor salariale dar şi a diferenţelor astfel rezultate.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât reclamantul este funcţionar public (inspector audiovizual clasa I grad profesional superior), iar pretenţiile formulate izvorăsc din raportul său de muncă, se constată că sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, potrivit cărora, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Dispoziţiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, aşadar, în favoarea tribunalelor, competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi sunt înlăturate de la aplicare, ele neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice pârâte.

De asemenea, întrucât prezentul litigiu este unul de contencios administrativ, pentru stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în mod expres că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (…)" dar şi domiciliul reclamantului A. din municipiul Slatina, judeţul Olt, astfel cum rezultă din copia cărţii de identitate de la dosar Tribunalul Olt.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2019.