Negative jurisdictional conflict resolved: €50M damages claim against state assigned to civil court as ordinary tort dispute
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the civil section of the Galați Tribunal, thereby ruling in favor of that court’s competence and against the administrative litigation section. The dispute involved a claim by a municipality against the state and government entities for €50 million in damages allegedly caused by breach of a government memorandum, which the claimant argued constituted a tort liability claim, not an administrative one. The court held that the memorandum was not an administrative act under Article 2(1)(c) of Law No. 554/2004 and that the action did not fall within administrative litigation under Articles 1 and 8 of that law, but instead constituted an ordinary civil dispute. Consequently, jurisdiction was determined by the value of the claim under Article 98(1) of the Civil Procedure Code, with material and territorial competence resting with the first-instance civil court per Articles 95(1) and 107(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 98 alin. (1) din C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 107 alin. (1) din C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: €50M damages claim against state assigned to civil court as ordinary tort dispute: The dispute involved a claim by a municipality against the state and government entities for €50 million in damages allegedly caused by breach of a government memorandum, which the claimant argued constituted a tort liability claim, not an administrative one. The court held that the memorandum was not an administrative act under Article 2(1)(c) of Law No. 554/2004 and that the action did not fall within administrative litigation under Articles 1 and 8 of that law, but instead constituted an ordinary civil dispute. Consequently, jurisdiction was determined by the value of the claim under Article 98(1) of the Civil Procedure Code, with material and territorial competence resting with the first-instance civil court per Articles 95(1) and 107(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedTemeiul legal al soluției adoptate, folosit pentru stabilirea competenței de soluționare a cauzei.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2019
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, petentul Municipiul Constanţa- prin primar în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Energiei, Guvernul României şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei estimate provizoriu la suma de 50 milioane euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a încălcării prevederilor memorandumului Guvernului României nr. 5018/21.03.2013, adoptat în şedinţa Guvernului din data de 27.03.2013 şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea nr. 2868 din 15.12.2017 a Tribunalului Constanţa, secţia I civilă a fost admisă excepţia de necompetenţă funcţională a secţiei I-a civilă a Tribunalului Constanţa şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr. 472 din 27.03.2018 a Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Prin încheierea nr. 157 din 8 octombrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere că a fost admisă cererea de strămutare a cauzei formulată de Ministerul Energiei (prin încheierea nr. 3095/2.10.2018 pronunţată de ÎCCJ, secţia de contencios administrativ şi fiscal), s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 178/2018 din 10 decembrie 2018 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă.
Pentru a pronunţa acestă hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta nu a supus controlului judiciar un act administrativ tipic sau asimilat, ci a formulat pretenţii materiale având ca temei de drept răspunderea civilă delictuală. Instanţa a reţinut că pretenţiile materiale derivă dintr-un memorandum al Guvernului, ce reprezintă un act intern al Guvernului, care nu se publică în Monitorul Oficial şi care nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 pentru a putea fi caracterizat drept un act administrativ.
2.2. Hotărârea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă
Prin sentinţa civilă nr. Tribunalului Galaţi, secţia I civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa acestă hotărâre, instanţa a reţinut că există creat un conflict negativ de competenţă ivit între tribunal, secţia civilă şi curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, motiv pentru care este necesară sesizarea Înaltei Curţi pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că, pentru stabilirea instanţei competente material să soluţioneze cauza, întotdeauna instanţa trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în materia supusă analizei.
Înalta Curte constată că reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune ce are ca obiect obligarea pârâţilor, în solidar, la plata despăgubirilor indicate pentru prejudiciul suferit ca urmare a încălcării prevederilor memorandumului Guvernului României nr. 5018/21.03.2013.
În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 98 alin. (1) din C. proc. civ., în conformitate cu care "Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere."
Având în vedere principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil şi raportat la temeiul de drept invocat de reclamant, Înalta Curte constată că, în cauza dedusă judecăţii, litigiul nu se poate circumscrie sferei contenciosului administrativ, nefiind incidente prevederile art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată"; iar în conformitate cu art. 8 " Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
Însă, în prezenta cauză, reclamantul nu este o persoană vătămată în înţelesul Legii contenciosului administrativ, ci acesta a declanşat litigiul în scopul recuperării prejudiciului produs ca urmare a încălcării prevederilor memorandumului Guvernului României nr. 5018/21.03.2013.
Acest memorandum analizat separat nu reprezintă un act administrativ în înţelesul pe care legea contenciosului administrativ l-a conferit prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c), respectiv "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice."
Ca urmare, având în vedere faptul că litigiul dedus judecăţii nu intră în materia contenciosului administrativ, ci este un litigiu de drept comun, Înalta Curte reţine că în cauza dedusă judecăţii sunt incidente, în privinţa competenţei materiale şi teritoriale de soluţionare a cauzei, prevederile art. 95 pct. 1 coroborate cu art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., revenind astfel competenţa de soluţionare a acţiunii introductive în favoarea secţiei civile a Tribunalului Galaţi.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe petentul Municipiul Constanţa- prin primar în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Energiei, Guvernul României şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2019.