Jurisdictional conflict over administrative action for failure to respond to citizen petitions: central authority competence under Law 554/2004 versus access to public information under Law 544/2001

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat obligarea pârâtului la verificarea integrală, efectivă şi punctuală, prin anchetă la faţa locului, a tuturor problemelor ridicate în memoriul-petiţie din data de 17 iulie 2018, fără excepţie; obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris la problemele ridicate în memoriul-petiţie din data de 17 iulie 2018; obligarea pârâtului la verificarea integrală, efectivă şi punctuală, prin anchetă la faţa locului, a tuturor problemelor ridicate în petiţia din data de 26 iunie 2018;obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris la problemele ridicate în petiţia din data de 26 iunie 2018; obligarea pârâtei la formularea unui răspuns scris către reclamant, prin care să motiveze refuzul transmiterii unui răspuns, în termen legal, la memoriul-petiţie din 17 iulie 2018 şi la petiţia din data de 26 iunie 2018; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată .

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 1419/2018 din 30 octombrie 2018 a Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii judiciare este reprezentat de refuzul nejustificat de soluţionare a petiţiilor formulate de reclamantă adresate pârâtului. Instanţa a constatat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi vâzând faptul că pârâtul este încadrat în categoria autorităţilor publice centrale a stabilit că aparţine competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 357/2019 din 10 octombrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii introductive este reprezentat de refuzul pârâtului de a răspunde la memoriile adresate de reclamantă şi acţiunea se întemeiază pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001.

A reţinut instanţa că prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 stabilesc competenţa de soluţionare a cauzelor în favoarea secţiei contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice şi, ca atare, a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Gorj.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că, pentru stabilirea instanţei competente material să soluţioneze cauza, întotdeauna instanţa trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în materia supusă analizei.

Înalta Curte constată că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ a tribunalului cu o acţiune ce are ca obiect refuzul nejustificat au unei autorităţi de a răspunde la plângerea reclamantei.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiul plasându-se în materia contenciosului administrativ, întrucât reclamanta arată clar în cererea de chemare în judecată că pârâtul a refuzat nejustificat să-i comunice răspuns la memoriile-petiţie adresate ministerului în data de 17.07.2018 şi în data de 26.06.2018.

Înalta Curte reţine că litigiul nu este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, întrucât reclamanta nu a formulat o petiţie în sensul dat de legiuitor acestei noţiuni. Astfel, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin postă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi si instituţii publice. (art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor cu modificările ulterioare).

Acţiunea reclamantei vizează nesoluţionarea de către autoritatea publică pârâtă a cererii reclamantei în termenul legal, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Ca atare, văzând faptul că pârâtul este o autoritate publică de nivel central Înalta Curte va soluţiona conflictul de competenţă ivit în favoarea Curţii de Apel Craiova.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2019.