Eligibility of supplementary public procurement works under unforeseen circumstances and compensability of budget overruns against prior financial corrections

Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2019

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 8 septembrie 2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Drobeta Turnu Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea informării nr. 77879/19.01.2016 privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x, informării nr. 77879/22.01.2016 privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x, informării nr. 1484/A/01.02.2016 privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x, notei de neconformitate nr. x/22.07.2015 şi deciziei privind soluţionarea contestaţiei nr. 95/2016, cu consecinţa obligării pârâtului la restituirea tuturor sumelor reţinute.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 486 din 16 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis în parte acţiunea formulată de către reclamantul Municipiul Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

- a anulat decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 95/09.03.2016;

- a anulat nota de neconformitate nr. x/02.07.2015, atât în ceea ce priveşte constatarea neconformităţii faţă de prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice, cât şi în ceea ce priveşte aplicarea corecţiei financiare de 25% la valoarea actului adiţional nr. x/27.03.2015;

- a anulat în parte informarea nr. x/01.02.2016 privind cheltuielile aprobate în cererea de rambursare nr. x, informarea nr. x/22.01.2016 privind cheltuielile aprobate în cererea de rambursare nr. x şi informarea nr. x/19.01.2016 privind cheltuielile aprobate în cererea de rambursare nr. x, respectiv în ceea ce priveşte aplicarea, la fiecare dintre aceste trei cereri de rambursare, a reducerii procentuale de 25% din valoarea actului adiţional nr. x/27.03.2015, conform notei de neconformitate nr. x/02.07.2015.

- a respins în rest acţiunea ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 486 din 16 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin şi pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, cererile de recurs fiind depuse prin fax şi prin poştă, cuprinzând critici de nelegalitate diferite.

3.1. Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin prin primar, a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 486/2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând casarea în parte a sentinţei şi admiterea acţiunii formulate şi în ceea ce priveşte sumele considerate neeligibile ca urmare a depăşirii liniei bugetare şi respectiv în ceea ce priveşte sumele excluse de la rambursare ca urmare a aplicări reducerilor procentuale de 25%, respectiv 5%, conform Notelor de Constatare nr. x/26.11.2010 şi nr. y/21.09.2012.

A susţinut recurenta-reclamantă că prima instanţă a aplicat în mod greşit normele de drept material incidente în cauză, motiv de casare prevăzut de art. 488, alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.., în privinţa sumelor considerate neeligibile ca urmare ca depăşirii liniei bugetare, atunci când a reţinut, pe de o parte, faptul că instanţa nu a fost investită cu judecarea contestaţiei în ceea ce priveşte adresa nr. x/05.05.2016, iar pe de altă parte, faptul că este posibilă compensarea ca modalitate de stingere a debitului, menţionată expres în art. 41, alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, în ceea ce priveşte sumele considerate neeligibile datorită depăşirii liniei bugetare, reprezentând corecţie de 25%, aplicată contractului de lucrări nr. x/03.09.2010, conform notei de constatare nr. x/26.11.2012, pentru capitolul bugetar 4.1 construcţii şi instalaţii.

Susţine recurenta-reclamantă că, deşi a contestat prin cele trei contestaţii formulate în procedura prealabilă toate categoriile de sume considerate ca neeligibile, prin cele trei informări, prin decizia nr. 95/2016 se răspunde doar motivelor invocate în legătură cu cele reţinute prin nota de neconformitate nr. x/22.07.2015 şi corecţia de 25% aplicată actului adiţional nr. x/27.03.2015, nefiind analizate şi celelalte solicitări, însă instanţa judecătorească a fost investită cu toate aspectele ce au fost contestate prin procedură administrativă, inclusiv aspectele cu privire la sumele considerate ca neeligibile prin depăşirea liniei bugetare.

A pretins recurenta-reclamantă o aplicare greşită, de către prima instanţă, a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Legea 554/2004.

Arată recurenta că intimatul-pârât a revenit asupra acestor sume, prin adresa nr. x/06.05.2016, considerându-le eligibile, la trei luni după emiterea Deciziei nr. 95/2016, însă faptul că nu a fost menţionată expres ca petit al cererii de chemare în judecată anularea adresei nr. x/06.05.2016 nu produce efecte în ceea ce priveşte investirea instanţei de judecată cu refuzul pârâtului de a soluţiona prin decizie toate aspectele contestate pe cale administrativă prin cele trei contestaţii.

Sumele respective, considerate eligibile prin adresa nr. x/06.05.2016, nu au fost restituite Municipiului Drobeta Turnu Severin, ci au fost reţinute în contul corecţiei ce fusese aplicată Municipiului Drobeta Turnu Severin prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015, privind actul adiţional nr. x/23.05.2011 la contractul de lucrări nr. x/03.09.2010, încheiat cu S.C. A. S.R.L. - lider de asociaţie, S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L..

În concluzie, a solicitat UAT Municipiul Drobeta Turnu-Severin ca actele administrative contestate, respectiv cele trei informări menţionate anterior, să fie anulate şi în ceea ce priveşte sumele considerate neeligibile, cu depăşirea liniei bugetare, asupra cărora intimatul-pârât a revenit, considerându-le eligibile, cu atât mai mult cu cât însuşi MDRAP a recunoscut faptul că în mod eronat aceste sume au fost considerate neeligibile. În acelaşi context, consideră recurenta-reclamantă că aceste sume trebuiau restituite Municipiului Drobeta Turnu Severin, iar nu reţinute prin compensare, cu atât mai mult cu cât nota de constatare nr. x a fost contestată la instanţa de contencios administrativ, cauza având nr. x/2015, pe rol la Curtea de Apel Bucureşti (acţiune admisă la instanţă de fond, fiind anulate decizia nr. 331/05.11.2015 şi nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015, ambele emise de pârât şi obligat pârâtul să restituie sumele reţinute, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective).

O critică distinctă privind aplicarea greşită a normelor de drept material a fost formulată în legătură cu sumele considerate neeligibile ca urmare a reducerii procentuale de 25% aplicată contractului de lucrări x/03.09.2010, conform notei de constatare x/26.11.2010 şi deciziei de respingere a contestaţiei cu nr. 28/12.02.2013 şi ca urmare a reducerii procentuale de 5% la contractul de audit nr. x/12.04.2010, conform Notei de Constatare nr x/21.09.2012 si Deciziei de respingere a contestaţiei 185/15.11.2012.

Susţine UAT Municipiul Drobeta Turnu-Severin că prin solicitarea nr. 23717/25.11.2013 a formulat cerere pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice în baza prevederilor O.G.. nr. 14/2013, pentru proiectul "Reabilitarea Palatului Cultural F. şi Cetatea Severinului", cod SMTS 3773.

La această solicitare a primit răspuns prin care i s-a adus la cunoştinţă că o parte din debit a fost stins din Registrul Debitelor, beneficiarul nemaiavând calitatea de debitor conform art. 4 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 2544/30.08.2013, iar sumele recuperate deja de către Autoritatea de Management pentru POR sunt în sumă de 2.709.250,33 RON.

A fost virată de la bugetul de stat suma de 2.717.926,37 RON, conform O.G. nr. 14/2013, aşa cum reiese din extrasul de cont din 10.10.2013.

Ulterior, a primit de la bugetul de stat şi alte sume pentru corecţiile aplicate prin nota de constatare x/26.11.2010, respectiv prin nota de constatare nr x/21.09.2012.

Conform adresei nr. x/25.08.2016, la contractul de finanţare încheiat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 pentru Proiectul "Reabilitare Palat Cultural F. şi Cetatea Severinului- cod SMIS 3773, al cărui beneficiar este Municipiul Drobeta Turnu Severin, s-au aplicat corecţii conform O.U.G. nr. 66/2011 de către MDRAP în cuantum de 8.328.601,09 RON, solicitate la plata de către Municipiul Drobeta Turnu Severin, ce au fost acceptate şi urmau să fie suportate din bugetul de stat conform O.G. nr. 14/2013.

Din această sumă, a fost achitată efectiv cu ordine de plată de către bugetul de stat în contul Municipiului Drobeta Turnu Severin suma de 7.864.610,63 RON, iar suma de 349.361,13 a fost acordată, dar a fost reţinută pentru compensarea unei părţi din debitul stabilit prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015 iar suma de 34606,61 RON nu a mai fost restituită până în prezent, fără a primi beneficiarul finanţării o informare în legătură cu motivul acestei reţineri.

Faţă de aceste aspecte, susţine recurenta-reclamantă că, atât timp cât corecţiile aplicate au fost solicitate pentru suportarea de la bugetul de stat conform O.G. nr. 14/2013, solicitarea a fost aprobată şi sumele au fost suportate de la bugetul de stat, acestea nu mai pot fi considerate neeligibile şi reţinute din valoarea cererilor de rambursare, astfel că prima instanţă a aplicat greşit prevederile O.G. nr. 14/2013.

Totodată, consideră recurenta UAT Municipiul Drobeta Turnu-Severin că instanţa de fond a aplicat în mod eronat prevederile de drept material incidente în cauză şi faţă de capătul de cerere accesoriu de restituire a sumelor greşit considerate că neeligibile, raportat la toate categoriile de sume considerate neeligibile, având în vedere argumentele formulate în prezenta cale de atac.

3.2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 486/16.02.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, solicitând casarea în parte a hotărârii recurate, iar în urma rejudecării fondului cauze, respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Drobeta Turnu Severin, cu menţinerea ca fiind temeinice şi legale a actelor administrative emise de instituţia recurentă.

Consideră recurentul-pârât că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar reţinerilor instanţei de fond, caracterul imprevizibil pentru lucrările suplimentare care au făcut obiectul actului adiţional nr. x/27.03.2015 la contractul de lucrări nr. x/03.09.2010 nu se justifică, pentru considerentele următoare:

În vederea atribuirii contractului de lucrări suplimentare pentru securitate la incendiu aferente contractului de achiziţie publică de lucrări nr. x/03.09.2010, reclamanta a aplicat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, în acest sens fiind întocmită Nota justificativă nr. x/23.02.2015 privind aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru "Reabilitare palat cultural F. şi cetatea Severinului lucrări Suplimentare 3 pentru securitate la incendiu".

Deşi instanţa de fond a reţinut toate precizările menţionate de către reclamantă în nota justificativă, potrivit cărora se stabilesc condiţii mult mai stricte pentru proiectarea şi exploatarea construcţiilor, apreciază totuşi în mod eronat că în speţă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, fără a argumenta în vreun fel soluţia adoptată. Astfel, ceea ce interpretează greşit instanţa de fond este faptul că rolul notei justificative nu este acela de a menţiona circumstanţele imprevizibile, ci a justifica alegerea procedurii în baza circumstanţelor imprevizibile.

Arată recurentul-pârât că, potrivit dispoziţiei de şantier nr. 18/18.09.2014, scenariul de siguranţă la incendiu propus iniţial nu mai era viabil datorită unor modificări intervenite pe timpul desfăşurării lucrărilor, fiind necesare lucrări suplimentare pentru îndeplinirea condiţiilor stabilite conform normativului P 118-99 şi normativului P118/2-2013.

Au fost reiterate aspectele reţinute de către prima instanţă care au condus la concluzia, considerată eronată, că erau îndeplinite condiţiile existenţei unor circumstanţe imprevizibile, ce au justificat necesitatea unor lucrări suplimentare, arătând recurentul MDRAP că unele situaţii au fost determinate de omisiuni de proiectare sau de pregătirea necorespunzătoare a documentaţiei de atribuire de către reclamantă.

Astfel, contrar reţinerilor instanţei de fond, în speţa dedusă judecăţii, nu pot fi considerate ca fiind imprevizibile următoarele: elementele de structură care nu au putut fi puse în evidenţă în timpul efectuării releveelor, acestea fiind identificate în momentul demolării vechilor structuri; descoperirea în cadrul reabilitării grădinii de vară, a unor cabluri electrice, despre al căror amplasament nu s-a ştiut nimic, care alimentează alţi consumatori.; modificarea proiectului tehnic datorită descoperirii unui rezervor îngropat cu o capacitate de 300 mc, în loc de rezervorul de 50 mc aflat în evidenţele pompierilor (de unde reiese şi faptul ca se cunoştea de existenţă rezervorului însă nu au fost întreprinse investigaţii la momentul elaborării documentaţiei), odată cu executarea unor fundaţii.

Aşadar, nu toate lucrările sunt determinate de situaţii imprevizibile, motiv pentru care acestea nu se încadrează în prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/006 şi, corespunzător, reclamanta nu putea aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

În sprijinul argumentelor arătate de recurentul pârât, a făcut trimitere MDRAP la punctul de vedere al Comisiei Europene, transmis prin Notificarea Directoratului General Piaţă Internă MARKT/C3/EP/kr/(2012) x/21.05.2012, adresată Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice potrivit căreia, "Cu privire la condiţia particulară referitoare la circumstanţele imprevizibile, această cerinţă trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă ar fi trebuit să prevadă. Modificările determinate de pregătirea neadecvată a documentaţiei tehnico-economice a proiectului tehnic nu pot fi considerate circumstanţe imprevizibile."

Astfel, potrivit celor exprimate de G., situaţii imprevizibile sunt considerate a fi dezastrele naturale, noi cerinţe rezultate ca urmare a adoptării unor noi reglementări comunitare sau naţionale sau condiţii tehnice ce nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigaţiilor tehnice ce au stat la baza proiectului şi care au fost întreprinse în conformitate cu normativele în vigoare.

În speţă, susţine recurentul-pârât că intimata-reclamantă nu a aplicat o procedură competitivă pentru achiziţionarea lucrărilor suplimentare, fiind încălcate prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora "atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe neprevăzute au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite sau a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte 20% din valoarea contractului iniţial."

Noţiunea de circumstanţe neprevăzute se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligentă rezonabilă a procedurii iniţiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea sa previzibilă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziţiei globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziţionate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziţie, întrucât, în această situaţie, se poate presupune că modificarea respectivă va influenţa rezultatul.

Or, contrar reţinerilor instanţei de fond, în speţă nu au fost îndeplinite condiţiile pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, respectiv nu s-a făcut dovada că circumstanţele care au dus la modificarea prin act adiţional a contractului de execuţie de lucrări iniţial au avut un caracter imprevizibil.

Prin urmare, lucrările suplimentare ce fac obiectul actului adiţional nr. x/27.03.2015 nu sunt de natura celor prevăzute la art. 122 din O.U.G. nr. 34/2006, astfel că reclamanta trebuia să aplice oricare din procedurile competitive/deschise, iar nu achiziţia directă, aceasta procedând la atribuirea unui contract de lucrări suplimentare, fără o procedură competitivă şi fără respectarea dispoziţiilor legale.

De altfel, menţionează recurentul-pârât că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare constituie o excepţie de la regula definită prin prevederile art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în conformitate cu care:

"Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă".

Noţiunea de circumstanţe imprevizibile se referă la situaţiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligentă rezonabilă a procedurii iniţiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea previzibilă a contractului. O asemenea interpretare este justificată de faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, derogările de la normele care urmăresc să garanteze efectivitatea drepturilor recunoscute de tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte (a se vedea Hotărârea din 18 mai 1995, Comisia/Italia, C-57/94, Rec., p. 1-1249, punctul 23; Hotărârea din 28 martie 1996, Comisia/Germania, C-318/94, Rec., p. 1-1949, punctul 13; Hotărârea din 2 iunie 2005, Comisia/Grecia, C-394/02, Rec, p. 1-4713, punctul 33).

Prin urmare, statele membre nu pot să prevadă ipoteze de utilizare a procedurii negociate care nu sunt prevăzute de directivă sau să adauge ipotezelor expres prevăzute de directiva respectivă condiţii noi care au ca efect să înlesnească recurgerea la procedura menţionată (Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Comisia/Spania, punctul 48). În plus, este de subliniat faptul că sarcina de a proba că împrejurările excepţionale care justifică o derogare există în mod efectiv îi revine celui care intenţionează să se prevaleze de această derogare (hotărârea din 10 martie 1987, Comisia/Italia, 199/85, Rec, p. 1039, punctul 14 şi Hotărârea Comisia/Grecia citată anterior, punctul 33). De asemenea, s-a statuat că, pentru a asigura transparenţa procedurilor şi egalitatea de tratament între ofertanţi, modificările aduse dispoziţiilor unui contract de achiziţii publice în perioada în care acesta îşi produce efectele reprezintă o nouă atribuire a unui contract în sensul Directivei privind achiziţiile, dacă prezintă caracteristici diferite în mod substanţial de cele ale contractului iniţial şi, în consecinţă, sunt de natură să demonstreze voinţa părţilor de a renegocia clauzele esenţiale ale acestui contract (Hotărârea din 5 octombrie 2000, Comisia/Franţa, C-337/98, Rec, p. I-8377, punctele 44 şi 46).

Modificarea unui contract de achiziţii publice în perioada de valabilitate poate fi considerată substanţială atunci când introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis acceptarea altor ofertanţi decât cei admişi iniţial sau ar fi permis selectarea unei alte forme decât cea reţinută iniţial. De asemenea, o modificare a contractului iniţial poate fi considerată substanţială atunci când extinde contractul, într-o măsură importantă, la servicii care nu au fost prevăzute iniţial.

Or, în speţă nu se poate vorbi despre existenţa unor împrejurări excepţionale care să fi justificat recurgerea la procedura prevăzută de dispoziţiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, întrucât reclamanta avea obligativitatea de a pregăti cu o diligentă rezonabilă procedura iniţială, fapt care, în cauză, în accepţiunea recurentului-pârât, nu s-a întâmplat.

Pe cale de consecinţă, în speţa dedusă judecăţii alegerea procedurii de achiziţie prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru atribuirea serviciilor suplimentare, s-a făcut fără a fi asigurată o competiţie adecvată, în absenţa unei urgenţe imprevizibile.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 23 iunie 2017, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în principal, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare şi, în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac promovate de reclamantă ca nefondată.

A solicitat intimatul-pârât să constate instanţa de control judiciar că recurentul reclamant n-a făcut altceva decât să reia motivele prezentate odată cu judecarea în fond a prezentei cauze, fără a aduce vreo critică legală sau pertinentă aprecierilor instanţei de fond în speţa dedusă judecăţii, fiind, astfel, întemeiată excepţia nulităţii recursului formulat de către UATM Drobeta Turnu Severin, pentru nemotivare.

Pe fond, a reluat intimatul-pârât contextul factual în care s-a ajuns la promovarea prezentului demers judiciar, punctând următoarele aspecte:

- în ceea ce priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015 a fost contestată şi face obiectul dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, aceasta nu prezintă relevanţă în speţa dedusă judecăţii, întrucât aceasta nu a fost anulată definitiv de către instanţa de judecată.

- cu privire la susţinerea recurentei reclamante potrivit căreia nu i-au fost soluţionate contestaţiile împotriva măsurii de excludere de la rambursare a cheltuielilor declarate neeligibile în cadrul cererilor de rambursare nr. x, 37 şi 38 pentru proiectul mai sus menţionat, în opinia MDRAP este neîntemeiată, întrucât potrivit adresei acestei instituţii nr. 17836/17831/17826/05.05.2016, înregistrată la sediul recurentei sub nr. x/06.05.2016, acestea au fost soluţionate, fiind parţial admise.

- referitor la criticile recurentei în ceea ce priveşte excluderea de la rambursare a sumelor declarate neeligibile în cadrul cererilor de rambursare nr. x, 37 şi 38, învederează intimatul MDRAP că sumele reprezentând corecţiile financiare aplicate potrivit Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/26.11.2010 şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/21.09.2012 au fost achitate potrivit procedurii prevăzute de O.G. nr. 14/2013, însă, contrar susţinerilor recurentei, faptul că s-a aplicat procedura prevăzută de O.G. nr. 14/2013 prin suportarea de la bugetul de stat a sumelor reprezentând corecţii financiare nu înseamnă că neregula nu subzistă şi sumele au devenit eligibile, ci, dimpotrivă, aşa cum reţine în mod corect şi instanţa de fond, sumele rămân în continuare neeligibile, pentru cheltuielile rambursate şi aprobate din fonduri europene schimbându-se doar calitatea debitorului, suma fiind suportată de la bugetul de stat.

- cu privire la susţinerea recurentei reclamante referitoare la returnarea sumelor reţinute la rambursare, arată intimatul-pârât că, în implementarea proiectului, au fost constatate şi alte nereguli, în acest sens fiind emisă Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015 prin care a fost aplicată o corecţie financiară de 100% la actul adiţional nr. x/23.05.2011 la Contractul de lucrări nr. x/03.09.2010, încheiat cu Societatea A. SRL-LIDER DE ASOCIAŢIE, Societatea B. S.R.L., Societatea C. S.R.L. şi Societatea D. S.R.L..

Astfel, s-a procedat la reverificarea sumelor declarate neeligibile în cadrul cererilor de rambursare nr. x, 37 şi 38 datorită depăşirii liniei bugetare nr. 4.1 Construcţii şi instalaţii, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional procedând la compensarea acestor sume cu o parte din creanţa bugetară stabilită prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 noiembrie 2016, intimata-reclamantă, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de pârât.

Prin întâmpinarea depusă la dosr, intimata UAT Municipiul Drobeta Turnu Severin a solicitat respingerea recursului declarat de MDRAP ca fiind nefondat, cu obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată.

A considerat intimata-reclamantă că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că UAT Municipiul Drobeta Turnu-Severin, în calitate de autoritate contractantă, a respectat dispoziţiile art. 122, lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, din actele depuse la dosar rezultând că a devenit necesară achiziţionarea unor lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial nr. x/03.09.2010, dar care, datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea acestui contract.

Referitor la pretinsa încălcare a legislaţiei în materia achiziţiilor, arată intimata-reclamantă că, având în vedere Notificarea MARKT/C3/EP/kr(2012)x/21.05.2012, trebuie reţinute circumstanţele imprevizibile ce s-au ivit pe măsura implementării proiectului de reabilitare a unei construcţii istorice, ce a suferit de-a lungul timpului diverse intervenţii ce nu au fost menţionate, astfel că modificările aduse proiectului iniţial şi scenariului de siguranţă iniţial au fost justificate, pe de o parte, de apariţia Normativelor 15/2010 şi PI 18/2-2013, iar pe de altă parte de cele două elemente ce nu au putut fi obiectiv cunoscute la data întocmirii proiectului iniţial, respectiv cablul electric şi rezervorul de apă.

4.3 S-a depus la dosar, de către Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin, răspuns la întâmpinarea formulată de MDRAP, prin care s-a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, invocată de către intimatul-pârât, apreciind recurenta-reclamantă că motivele de recurs se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, alin. (1) din C. proc. civ., fiind indicat, ca temei de drept, art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cât priveşte apărările intimatului-pârât faţă de recursul reclamantei, se solicită a fi respinse ca neîntemeiate, afirmându-se, în acest context, că nu este lipsit de relevanţă faptul că în cauza nr. x/2015 a fost admisă acţiunea sa, fiind anulate decizia nr. 331/05.11.2015 şi nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015, ambele emise de pârât, şi obligat pârâtul să restituie sumele reţinute, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Faţă de susţinerile intimatului-pârât privind soluţionarea, de către acesta, a contestaţiilor formulate împotriva măsurii de excludere de la rambursare a cheltuielilor declarate neeligibile în cadrul cererilor de rambursare nr. x, 37, 38 prin adresa nr. x/06.05.2016, contestaţii parţial admise, consideră recurenta-reclamantă că a urmat procedura legală, iar adresa nr. x/06.05.2016 este o simplă informare cu privire la admiterea parţială a contestaţiei, informare care nu are valoarea juridică a unei decizii emise în soluţionarea celor trei contestaţii, nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au dus la admiterea parţială a contestaţiei şi, implicit, nici motivele de fapt şi de drept pentru care au fost respinse celelalte apărări formulate de noi prin cele trei contestaţii.

Astfel, emiterea adresei nr. x/06.05.2016, în opinia recurentei UAT Drobeta Turnu-Severin, nu poate exonera intimatul-pârât de obligaţia de a soluţiona contestaţiile formulate de Municipiul Drobeta Turnu Severin printr-o decizie motivată în fapt şi în drept.

În privinţa apărărilor făcute de intimatul-pârât raportat la corecţiile financiare stabilite prin nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/26.11.2010 şi a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/21.09.2012, apreciază recurenta-reclamantă că aceste apărări sunt neîntemeiate, întrucât, atât timp cât corecţiile aplicate au fost solicitate pentru suportarea de la bugetul de stat conform O.G. nr. 14/2013, solicitarea a fost aprobată şi sumele au fost suportate de la bugetul de stat, aceleaşi sume nu mai pot fi reţinute din valoarea cererilor de rambursare.

În referire la aspectul returnării sumelor reţinute de la rambursare, ca urmare a emiterii notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 74638/03.09.3015,precizează recurenta-reclamantă că îşi menţine în totalitate apărările formulate prin motivele de recurs, precum şi prin prezentul răspuns la întâmpinare.

5. Alte aspecte procesuale

Faţă de transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor intervenită în urma adoptării O.U.G. nr. 68/2019, în cauză a fost citat, în calitate de recurent-pârât, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin şi pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

II.1 Argumente de fapt şi de drept relevante

A. Recursul declarat de pârâtul MDRAP (MLPDA, conform prevederilor O.U.G. nr. 68/2019), întemeiat pe prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., este nefondat, criticile formulate nefiind apte de a conduce la reformarea soluţiei pronunţate de prima instanţă.

Recurentul-pârât şi-a menţinut punctul de vedere exprimat în cuprinsul actelor administrative atacate în cauză, susţinând, în esenţă, că nu s-a făcut dovada existenţei unor circumstanţe imprevizibile, care să conducă la necesitatea contractării unor lucrări suplimentare prin încheierea actului adiţional nr. x/27.03.2015 la contractul nr. x/03.09.2010.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, care a considerat că lucrările suplimentare au fost determinate de erori de proiectare sau de pregătirea necorespunzătoare a documentaţiei de atribuire, Înalta Curte reţine că este corectă soluţia primei instanţe, de confirmare a caracterului imprevizibil al acestor lucrări, soluţie pe care o menţine în prezenta cale de atac.

Nota justificativă nr. x/23.02.2015, întocmită de către autoritatea contractantă în vederea alegerii procedurii de atribuire a lucrărilor suplimentare fără publicarea unui anunţ de participare, are rolul de a motiva atât soluţia aleasă, cât şi raţiunea pentru care s-a ajuns la această opţiune.

În acest sens, se reţine că documentul respectiv evidenţiază în amănunt modificările survenite în implementarea proiectului de lucrări încredinţat iniţial prin contractul nr. x/03.09.2010, rezultate din relevarea unor situaţii necunoscute la începerea lucrărilor, descoperite pe parcursul realizării anumitor etape din reabilitarea imobilelor pentru care s-a obţinut finanţarea europeană.

Astfel cum corect a precizat şi prima instanţă, dispoziţia de şantier nr. 18/18.09.2014 confirmă faptul că scenariul iniţial de siguranţă la incendii nu mai era viabil, datorită unor modificări intervenite pe timpul desfăşurării lucrărilor, fiind necesare lucrări suplimentare pentru îndeplinirea condiţiilor stabilite conform normativului P 118-99, ce a fost ulterior modificat prin normativul P 118/2-2013. În consecinţă, a fost materializat un nou scenariu de securitate la incendiu, în conformitate cu prevederile Ordinului MLPAT nr. 1659/2011, avizat de persoanele de specialitate din cadrul ISU prin avizul nr. 151/14/SU-MH din 14.11.2014, iar lucrările prevăzute pentru punerea în operă a acestui nou proiect au fost cuprinse în nota justificativă nr. x/23.02.2015.

În timpul execuţiei reabilitării grădinii de vară, la momentul decopertării, au fost descoperite cabluri electrice care alimentau alţi consumatori în zonă, despre al căror amplasament nu se cunoştea anterior, fapt ce a impus realizarea unui plan coerent de regândire a poziţiei gospodăriei de apă pentru incendiu şi a traseelor de legătură cu clădirea teatrului. S-a mai arătat în cuprinsul notei justificative nr. x/23.02.2015 că, la momentul executării fundaţiilor la grupul sanitar al grădinii de vară, s-a descoperit un rezervor cu o capacitate de 330 mc, aflat într-o stare bună de conservare, despre a cărei existenţă nu se ştia atunci când a fost întocmit proiectul iniţial, în legătură cu care s-a propus o nouă soluţie tehnică pentru rezerva de apă necesară în caz de incendiu, renunţându-se la cele 4 rezervoare proiectate iniţial, cu o capacitate de 50 mc fiecare.

În legătură cu toate aceste lucrări a pretins recurentul-pârât că nu pot fi considerate a avea un caracter imprevizibil, arătând că intimata-reclamantă ar fi fost în măsură să cunoască elemente de structură ce nu au fost puse în evidenţă în timpul efectuării releveelor, cablurile electrice din cadrul grădinii de vară, rezervorul de apă îngropat, cu o capacitate de 300 mc, toate acestea reprezentând situaţii pe care autoritatea contractantă ar fi putut să le anticipeze dacă ar fi pregătit proiectul tehnic cu o diligenţă rezonabilă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura şi caracteristicile proiectului concret, bunele practici din sectorul în cauză şi necesitatea de a asigura o relaţie corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire şi valoarea previzibilă a contractului.

Contextul factual relevat în derularea proiectului încredinţat spre executare în cadrul contractului de lucrări nr. x/03.09.2010 conduce spre infirmarea acestor concluzii ale recurentului-pârât, calificarea corectă a împrejurărilor ce au determinat contractarea lucrărilor suplimentare fiind aceea a unor circumstanţe imprevizibile, ce nu puteau fi anticipate de autoritatea contractantă la momentul pregătirii procedurii de atribuire finalizate prin încheierea acestui contract.

În referire la critica recurentului ce a vizat interpretarea noţiunii de "circumstanţă imprevizibilă" în manieră obiectivă, atât de către autoritatea de management, cât şi de către prima instanţă, Înalta Curte reţine că este corectă această interpretare, fiind întemeiată pe norme de recomandare adoptate la nivel european, transpuse în legislaţia naţională, a căror respectare este obligatorie.

Astfel, în Ordinul MFE nr. 543/2013 se arată, la capitolul II, pct. 3:

"cu privire la condiţia particulară referitoare la "circumstanţele imprevizibile", această cerinţă trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă diligentă nu ar fi putut să prevadă."

Procedura negocierii fără publicarea unui anunţ de participare reprezintă o excepţie de la regula instituită în cuprinsul art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în condiţiile existenţei unor circumstanţe specifice prevăzute, printre altele, şi la art. 122 din O.U.G. nr. 34/2006.

Justificarea recurentului reclamant pentru această modalitate de încheiere a actului adiţional nr. x/27.03.2015 s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 122, lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în care se arată că "autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri: atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale să nu depăşească 20% din valoarea contractului iniţial."

Prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se putea încheia un act adiţional prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare este aceea de a exista circumstanţe imprevizibile care să determine achiziţia de lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, necesare pentru îndeplinirea contractului iniţial.

Altfel spus, cauza intervenirii unor situaţii de urgenţă, ce au un caracter imprevizibil, determină demararea acestei proceduri derogatorii de la caracterul concurenţial al achiziţiilor publice.

Prin dispoziţia de şantier nr. 17/17.09.2014, dispoziţia de şantier nr. 18/18.09.2014 şi nota justificativă nr. x/23.02.2015 s-a făcut dovada că se impuneau noi soluţii tehnice decât cele proiectate iniţial, din pricina circumstanţelor imprevizibile ivite pe durata executării lucrărilor, pe măsură ce lucrările au avansat şi s-au demolat, decopertat şi sondat spaţii ce ar fi fost aproape imposibil de luat în calcul la întocmirea documentaţiei de atribuire a contractului de lucrări nr. x/03.09.2010.

Prin urmare, organizarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare, întemeiată pe prevederile art. 122, lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, a fost necesară. iar soluţiile propuse a se realiza prin efectuarea unor lucrări suplimentare nu sunt doar remedii ale unor soluţii de proiectare insuficient stabilite la momentul elaborării proiectului tehnic iniţial, aşa cum a susţinut nefondat recurentul-pârât.

B. Recursul reclamantului Municipiul Drobeta Turnu-Severin

Calea de atac declarată de beneficiarul finanţării europene a vizat soluţia primei instanţe prin care s-a respins, în parte, cererea de anulare a actelor administrative contestate, criticile formulate privind următoarele aspecte:

a) sumele considerate neeligibile ca urmare a depăşirii liniei bugetare, reţinându-se, pe de o parte, că instanţa nu a fost învestită cu judecarea contestaţiei în ceea ce priveşte adresa nr. x/05.05.2016, iar pe de altă parte, reţinând faptul că este posibilă compensarea ca modalitate de stingere a debitului, menţionată expres în art. 41 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011;

b) sumele considerate neeligibile ca urmare a reducerii procentuale de 25% aplicată contractului de lucrări nr. x/03.09.2010, conform notei de constatare nr. x/26.11.2010 şi deciziei nr. 28/12.02.2013, de respingere a contestaţiei formulate de beneficiar, precum şi urmare reducerii procentuale de 5% la contractul de audit nr. x/12.04.2010, conform notei de constatare nr. x/21.09.2012 şi deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 185/15.11.2012;

c) sumele a căror restituire a fost refuzată, deşi s-a reţinut nelegalitatea corecţiei financiare de 25% aplicate actului adiţional nr. x/27.03.2015.

a) Pentru sumele considerate neeligibile ca urmare a depăşirii liniei bugetare, se reţine că, în realitate, recurentul-reclamant a contestat faptul că aceste sume, în loc să-i fie restituite, au fost compensate, fiind reţinute în contul corecţiei financiare aplicate prin nota de constatare nr. x/03.09.2015. Măsura compensării a fost dispusă prin adresa nr. x/05.05.2016, în cuprinsul cărei s-a stabilit că sunt eligibile sumele din linia bugetară 4.1 Construcţii şi instalaţii, aferente cererilor de rambursare nr. x (suma de 218 288,12 RON şi 52 389,15 RON TVA), nr. 37 (suma de 215 812,98 RON şi 51 795,12 RON TVA) şi nr. 38 (suma de 684.687,01 RON şi 164 324,87 RON TVA), aceste sume fiind utilizate la recuperarea parţială a creanţei bugetare stabilite prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.09.2015.

S-a reţinut corect, de către judecătorul fondului, că această adresă nu a făcut obiectul cererii în anularea unor acte administrative din cadrul dosarului de faţă, iar nota de constatare nr. x/03.09.2015 a format obiectul cauzei înregistrate sub nr. x/2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, astfel că nu putea să soluţioneze cererea de restituire a sumelor respective, ce reprezintă un petit accesoriu, decât în măsura în care ar fi fost legal învestit cu o cerere principală de anulare a actului administrativ prin care s-a dispus aplicarea corecţiei financiare în contul căreia s-a reţinut suma respectivă şi, în consecinţă, anularea adresei prin care s-a dispus măsura compensării. Cum însă limitele controlului de legalitate au fost stabilite, potrivit principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, de către reclamantul Municipiul Drobeta Turnu-Severin, în cadrul acestor limite a fost soluţionată cererea de chemare în judecată, hotărârea primei instanţe fiind una legală şi temeinică.

b) A mai invocat recurentul-pârât prevalenţa dispoziţiilor O.G. nr. 14/2013 pentru sumele stabilite cu titlu de corecţii financiare prin nota de constatare nr. x/26.11.2010 şi decizia de respingere a contestaţiei nr. 28/12.02.2013 (corecţia de 25% aplicată la valoarea contractului de lucrări nr. x/03.09.2010), precum şi prin nota de constatare nr. x/21.09.20112 şi decizia de respingere a contestaţiei nr. 185/15.11.2012 (corecţia de 5% din valoarea contractului de audit nr. x/12.04.2010), susţinând că, odată ce aceste sume au fost aprobate spre a fi suportate de la bugetul de stat, ele nu mai pot fi considerate neeligibile şi reţinute din valoarea cererilor de rambursare.

Şi în această chestiune este legală soluţia primei instanţe, în care s-a reţinut, cu deplin temei, că procedura prevăzută de O.G. nr. 14/2013 este una subsecventă activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, reglementată de O.U.G. nr. 66/2011, iar odată constatată neregula, consecinţa aplicării corecţiei financiare se repercutează asupra tuturor cererilor de rambursare care privesc contractele încheiate cu încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice.

Prin urmare, subzistă temeiul reţinerii în continuare a sumelor reprezentând rate procentuale cu valoarea corecţiei din fiecare cerere de plată, în discuţie fiind cererile de rambursare nr. x, 37 şi 38, corect soluţionate, sub acest aspect, de către autoritatea de management din cadrul MLPDA (fost MDRAP).

c) Cererea de restituire a sumelor care au fost reţinute, în urma controlului de legalitate exercitat de către prima instanţă, ca fiind eligibile, a fost respinsă de către judecătorul fondului pentru faptul că reclamantul înregistrează debite din alte titluri executorii anterioare, fiind posibilă compensarea acestora, în condiţiile legii. O astfel de soluţie este justificată, în contextul determinat de existenţa unor acte administrative ce au căpătat forţa unor titluri executorii, prin care s-au stabilit obligaţii ale recurentului-reclamant către bugetul de stat, a căror suportare se poate realiza inclusiv prin măsura compensării reciproce cu sumele reţinute ca fiind eligibile în prezentul litigiu. Este fără îndoială că o astfel de soluţie nu afectează posibilitatea creditorului obligaţiei de a formula cerere de restituire la organul fiscal la care este înregistrat beneficiarul fondurilor, pentru a dispune în consecinţă, cu luarea în considerare a sumelor care reprezintă creanţe certe, lichide şi exigibile, ce pot fi restituite solicitantului sau compensate cu obligaţii ale acestuia.

II.2 Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Pentru considerentele anterior arătate, în aplicarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin şi de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei împotriva sentinţei civile nr. 486 din 16 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sentinţă ce va fi menţinută, fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Drobeta Turnu Severin şi pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei împotriva sentinţei civile nr. 486 din 16 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 decembrie 2019.