Nullity of cassation appeal for lack of specific grounds of illegality in challenge to judicial bailiff disciplinary sanctions

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 01 martie 2017, pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2017, reclamantul Bej A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 3 din data de 29.09.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Consiliului de Disciplină al CEJ - CA Craiova şi Hotărârea nr. 4 din data de 03.02.2017 în dosarul nr. x/2017 a Comisiei Superioare de Disciplină a UNEJ, solicitând anularea acestor hotărâri şi respingerea plângerilor urmată de închiderea dosarului.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 377 din 26 iunie 2017, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamantul Bej A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul de Disciplină al Cej-Ca Craiova şi Comisia Superioară de Disciplină a Unej România, având ca obiect anulare act.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 377 din 26 iunie 2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Bej A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

4. Apărările formulate de intimaţi

Intimaţii Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia procesuală a lipsei calităţii procesuale pasive.

Intimatul Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul Bej A., prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Astfel deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul invocat - art. 488 pct. 8 C. proc. civ., care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea cererii de recurs.

Trebuie notat că în declaraţia scrisă, de recurs, înregistrată la dosar, recurentul preia aceleaşi texte legale incidente raportului juridic de drept material izvor al litigiului, fără însă să evidenţieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ. chiar dacă această normă a fost invocată expres de recurent.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenţei actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunţării hotărârii atacate, ele reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunţată.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În cauză, recurentul nu formulează nici o critică concretă de nelegalitate în privinţa motivării reţinute din această perspectivă, aşa cum s-a statuat în precedent, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural şi ca atare nu satisface exigenţele pentru validarea sa, sens în care în temeiul dispoziţiilor legale mai sus evidenţiate se va constata nulitatea acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487 şi art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va constata nulitatea recursului formulat de reclamantul Bej A. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul Bej A. împotriva sentinţei nr. 377/2017 din 26 iunie 2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.