Civil damages action for non-reimbursable forest funding inadmissible under special fiscal regulations

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, SCAF, reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Botoşani, obligarea la plata daunelor interese echivalente cu valoarea finanţării nerambursabile acordată acestuia prin contract de finanţare, precum şi dobânda legală aferentă.

2. Pârâtul a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la decontarea sumei de 419.840,02 RON şi dobânda aferentă pentru cererile de tragere nr. x şi 6 din executarea contractului de finanţare.

3. Pârâtul a formulat şi cerere de chemare în garanţie a UAT Mihălăşeni, solicitând obligarea acesteia la plata sumei reprezentând obiectul cererii principale în ipoteza admiterii acesteia. Aceeaşi cerere de chemare în garanţie a fost formulată, cu acelaşi obiect, şi împotriva S.C. A. S.R.L. Braşov.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

4. Prin sentinţa civilă nr 1875, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiate excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale. A admis cererea principală formulată de reclamanta - pârâtă Administraţia Fondului pentru Mediu. A obligat pârâtul Judeţul Botoşani la plata către reclamantă a sumei de 1.579.297,27 RON, reprezentând daune interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, precum şi dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a BNR, calculată la data plăţii. A respins cererea reconvenţională ca neîntemeiată. A admis cererile de chemare în garanţie formulate de pârâtul Judeţul Botoşani în contradictoriu cu chemaţii în garanţie UAT Mihălăşeni şi S.C. A. S.R.L. Braşov. A obligat chemaţii în garanţie UAT Mihălăşeni şi S.C. A. S.R.L. Braşov la plata către pârâtul Judeţul Botoşani a sumei de 1.579.297,27 RON, reprezentând daune interese în cuantum egal cu suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, precum şi dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a BNR, calculată la data plăţii.

III Recursurile formulate împotriva sentinţei

5. Împotriva sentinţei civile atacate a formulat recurs pârâtul Judeţul Botoşani, cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei şi pe fondul cauzei respingerea acţiunii formulate de Administraţia Fondului pentru Mediu.

6. Împotriva aceleiaşi sentinţe a formulat recurs şi chemata în garanţie Comuna Mihălăşeni, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 5) şi 8) C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei, respingerea acţiunii ca inadmisibilă sau respingerea ca nefondată a cererii de chemare în garanţie.

7. În motivarea recursului, pârâtul Judeţul Botoşani a arătat că s-au aplicat eronat prevederile Ordinului nr. 1090/2009 şi ale contractului de finanţare nerambursabilă nr. 185/2009 încheiat între Administraţia Fondului pentru Mediu şi Judeţul Botoşani, în mod greşit instanţa a reţinut culpa sa, considerând că sunt îndeplinite elementele răspunderii civile contractuale faţă de reclamantă.

8. Din art. 10 alin. (1) lit. g) din Ghidul de finanţare, aprobat prin Ordinul 1090/2009, rezultă în mod cert că beneficiarul avea obligaţia să folosească specii forestiere dintre cele prevăzute la anexa 5 care corespund condiţiilor staţionale sau tipului natural fundamental de pădure specific zonei de implementare, aspect pe care instanţa nu l-a avut în vedere la pronunţarea hotărârii. Consideră că această prevedere alternativă a fost stipulată în actul normativ ca o măsură de prevedere în situaţia în care, datorită fluctuaţiilor actuale a fenomenelor meteo, condiţiile amplasamentului respectiv ar fi putut suferi modificări, dacă nu majore, cel puţin semnificative, cu influenţă notabilă asupra soluţiilor tehnice aprobate iniţial. Consideră că, atât timp cât specia despre care se face vorbire, respectiv paltinul de munte, se regăseşte în anexa nr. 5 din Ghidul de finanţare, nu au fost încălcate prevederile art. 10 lit. g), fiind vorba, în fond, tot despre o specie eligibilă, conform cerinţelor stipulate de actul normativ.

9. În ce priveşte aprecierea scopului acordării finanţării, consideră că în mod eronat reţine instanţa că aprecierea se limitează doar la gradul de prindere al puieţilor, acesta nefiind unicul criteriu, dar având un rol decisiv în realizarea celor subsecvente acestei etape, respectiv gradul de fixare a solului, atragerea umidităţii în zona respectivă etc. Pentru atingerea acestor deziderate, problema fundamentală în proiectarea lucrărilor de împădurire o constituie alegerea speciilor. Principiul esenţial care stă la baza rezolvării acestui aspect constă în realizarea unei depline concordanţe între cerinţele ecologice ale speciei de introdus şi particularităţile staţionate ale terenului de împădurit, situaţie valabilă şi în perimetru de ameliorare Sărata. Or, modificarea situaţiei pe parcurs rezultă şi din conţinutul expertizei administrate în dosarul nr. x/2013, contravaloarea lucrărilor de înlocuire a fost suportată în exclusivitate de către executant şi nu din sumele acordate prin finanţare.

10. Un alt motiv de recurs este şi necesitatea respectării principiului proporţionalităţii, solicitarea restituirii integrale a sumelor utilizate este total disproporţionată în raport cu interesul public major realizat prin împădurirea şi stabilizarea terenului unei suprafeţe de 90 ha, aflat în stare avansată de degradare. Cu privire la cererea reconvenţională, a arătat că prin demersurile efectuate către Administraţia Fondului de Mediu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de contractul de finanţare şi cele stabilite prin acordul de asociere încheiat cu UAT Mihălăşeni.

11. În motivarea recursului, chemata în garanţie Comuna Mihălăşeni a arătat că, potrivit art. 9 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, sumele ce se încasează din restituirea finanţărilor acordate constituie venituri ale Fondului pentru mediu, iar conform art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, "sumele ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu se gestionează de Administraţia Fondului şi urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală" (în prezent - Legea nr. 207/2015).

12. În consecinţă, suma pretinsă de Administraţia Fondului pentru Mediu pentru a fi restituită din finanţare, fiind inclusă în categoria creanţelor bugetare şi urmând regimul juridic al acestora, reclamanta trebuia să urmeze procedura fiscală reglementată de dispoziţiile Codului de procedură fiscală, respectiv să emită actul administrativ fiscal prevăzut de art. 46 din Legea nr. 207/2015, care este supus contestaţiei prevăzute de art. 268 Codul de procedură fiscală. Prin urmare, în acest caz există o necompetenţă generală a instanţei de a stabili creanţa fiscală, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile art. 130 alin. (1) C. proc. civ., care atrag sancţiunea nulităţii absolute a actelor procedurale îndeplinite de prima instanţă, acţiunea este inadmisibilă câtă vreme calea prevăzută de lege pentru stabilirea creanţei este cea reglementată de Codul de procedură fiscală, în acest sens este şi clauza contractuală prevăzută de art. 6.3 lit. b) din contractul de finanţare, care, pe de o parte, nu este susceptibilă de interpretare, iar pe de altă parte este conformă dispoziţiilor legale menţionate.

13. Recurenta a mai invocat faptul că puterea de lucru judecat dedusă din considerentele sentinţei nr. 77/18.03.2016 pronunţată de Tribunalul Suceava şi opusă Consiliului Judeţean Suceava în temeiul art. 430-431 C. proc. civ. nu poate produce efecte şi faţă de U.A.T. Mihalăşeni, şi nu ar putea justifica admiterea cererii de chemare în garanţie. Considerentele preluate în motivarea instanţei de fond privesc numai raportul procesual generat de cererea de chemare în garanţie formulată de Consiliul Judeţean Botoşani împotriva Administraţiei Fondului de Mediu. Aceste considerente nu au legătură cu judecata acelei cereri de chemare în garanţie a AFM şi nu erau necesare în condiţiile în care, în prealabil, Tribunalul Suceava a respins cererea de chemare în garanţie formulată de Comuna Mihalăşeni împotriva Consiliului Judeţean Botoşani, cu motivarea că nu a existat o obligaţie asumată în nume propriu de Consiliul Judeţean pentru plata contravalorii lucrărilor efectuate în baza acordului de asociere.

14. Este evident că respingerea cererii de chemare în garanţie formulată în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Suceava de Comuna Mihalăşeni împotriva Consiliului Judeţean Botoşani are ca efect direct şi respingerea cererii de chemare în garanţie formulată de Consiliul Judeţean Botoşani împotriva AFM, fără a mai fi necesară motivarea care s-a dat. Din această perspectivă, considerentele Tribunalului Suceava privind respingerea cererii de chemare în garanţie formulată de Consiliul Judeţean Botoşani împotriva AFM sunt nenecesare, supraabundente şi greşite.

15. Obiectivul "Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare Sărata (90 ha), corm. Mihălăşeni, jud. Botoşani, finanţat de reclamantă în baza contractului nr. x/N/10 decembrie 2009, a fost realizat integral. Schimbarea formulei de împădurire este legală, fiind conformă Notei la anexa 5. Prin urmare, nu în toate cazurile graniţa contravenţională ce separă speciile forestiere eligibile din lista anexă nr. 5 pentru câmpie, deal şi munte, sunt de netrecut sub aspectul eligibilităţii, ci este necesar ca speciile forestiere folosite să corespundă analizei staţionale. Or, tocmai în urma unor asemenea analize proiectantul a dispus folosirea pinului în loc de stejar. Ulterior, datorită faptului că AFM nu a acceptat această modificare, Comuna Mihălăşeni a achiziţionat pe cheltuiala ei cu factura nr. x/24.03.2015 un număr de 14.800 bucăţi stejar şi 5000 bucăţi tei-frasin care au fost folosiţi pentru a înlocui puieţi de paltin, aşa cum rezultă şi din nota de constatare nr. x/14.07.2015. Pe de altă parte, refuzul AFM de a accepta această modificare, generată de motive obiective, exprimă un abuz de putere al Agenţiei, o lipsă de loialitate în executarea convenţiilor.

16. Totodată, nu a fost respectat principiul proporţionalităţii. Cererea de restituire a sumelor utilizate la finanţare unor lucrări reale şi efective efectuate în scopul împăduririi terenurilor degradate, conform Legii nr. 10/2010, este total disproporţionată în raport cu interesul public major realizat de UAT Mihălăşeni prin împădurirea unei suprafeţe de 90 ha degradat. Trebuie avut în vedere şi faptul că neregula invocată a şi fost remediată de Comuna Mihălăşeni pe cheltuiala sa. Orice abatere care nu este de natură a duce la neîndeplinirea scopului urmărit nu trebuie să atragă sancţiunea neelegibilităţii tuturor lucrărilor executare în baza acestui proiect, câtă vreme interesul public major şi scopul urmărit de legiuitor, respectiv împădurirea terenurilor degradate "în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor de mediu", s-a realizat în mod concret şi efectiv prin împădurirea unei suprafeţe de 90 ha.

IV Apărările formulate în recurs

17. Intimata reclamantă Administraţia Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Judeţul Botoşani. A arătat că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, având în vedere materialul probator administrat în cauză, şi a realizat o încadrare juridică adecvată. Prin urmare, simpla nemulţumire a recurentei de hotărârea pronunţată, neînsoţită de critici pertinente care să permită instanţei analizarea aspectelor de nelegalitate ce ar putea conduce la desfiinţarea hotărârii, nu este suficientă. Pentru soluţionarea legală şi corectă a litigiului, în raport cu obiectul cererii şi apărările formulate, instanţa de fond trebuia să examineze clauzele contractului, să le acorde semnificaţia cuvenită, acestea fiind clare şi precise, nesusceptibile de interpretare, iar soluţia de admitere a pretenţiilor a dat eficienţă deplină acestor clauze.

18. Cu privire la recursul formulat de Comuna Mihălăşeni, intimata reclamantă a solicitat respingerea acestuia. A arătat că nu pot fi reţinute alegaţiile recurentei referitoare la inadmisibilitate. Apărarea recurentei se întemeiază pe o confuzie între răspunderea fiscală şi cea contractuală. Astfel, dacă în dreptul civil răspunderea se concretizează, de regulă, într-o obligaţie de despăgubire, de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită, având un caracter reparator, în dreptul fiscal răspunderea induce ideea de pedeapsă, de sancţiune, asemănându-se cu răspunderea penală. De altfel, cu exceptia cazului în care se atrage răspunderea penală, neîndeplinirea obligaţiilor fiscale atrage obligarea contribuabilului la plata obligaţiilor stabilite suplimentar, a unor amenzi şi a unor accesorii, majorări de întârziere, dobânzi sau penalităţi.

19. Pe de altă parte, principiul forţei obligatorii a contractului are rolul primar de a explica şi ordona raportul juridic născut între părţi ca urmare a încheierii contractului, pentru ca apoi să se poată impune ca realitate obiectivă terţilor prin intermediul opozabilităţii efectelor contractului. Când executarea în natură este nerealizabilă, obligaţia debitorului se transformă în daune-interese, angajându-se răspunderea lui contractuală, însă nu se află în această ipoteză. Prin Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 185/N/10.12.2009 s-a stipulat în mod expres că nerespectarea obligaţiilor asumate constituie caz de culpă şi, prin urmare, pârâtul a avut ab initio prefigurarea faptului că, în acest caz, va fi obligat să restituie, cu titlu de daune interese, suma trasă din finanţarea nerambursabilă acordată, precum şi dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată de la data plăţii. Drept urmare, este în drept pentru formularea acţiunii de faţă, având în vedere prevederile art. 6, respectiv art. 7 din Contract. Referitor la celelalte aspecte invocate de recurentă, menţine punctul de vedere exprimat prin acţiunea introductivă de instanţă, neexistând motive de casare a hotărârii.

20. Recurentul pârât Judeţul Botoşani a formulat întâmpinare la recursul formulat de Comuna Mihălăşeni. Referitor la modalitatea aleasă de reclamantă de recuperare a sumelor, ca fiind supusă reglementărilor prevăzute de Codul de procedură fiscală, a lăsat la aprecierea instanţei calificarea acesteia, cu precizarea că la evaluare trebuie avute în vedere şi prevederile art. 7.3 din contract. În situaţia în care recursul va fi respins, consideră ca fiind justificată şi temeinică admiterea celor două cereri de chemare în garanţie, având în vedere raporturile dintre cu acestea, care au condus naşterea anumitor obligaţii cu privire la implementarea acestui proiect.

21. Recurentul pârât Judeţul Botoşani a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei reclamante, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate şi admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

V Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

22. Înalta Curte constată că prin cererile de recurs formulate de pârât şi chemata în garanţie au fost invocate motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 5) şi 8) C. proc. civ., fiind formulate critici atât în ceea ce priveşte excepţia de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată, respinsă prin sentinţa recurată, cât şi pe fondul acesteia. Examinând cu prioritate motivele de recurs privind inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată ca sunt fondate, pentru considerentele ce urmează, împrejurare faţă de care nu se mai impune analiza celorlalte motive, care privesc fondul cererii de chemare în judecată.

23. Prin cererea soluţionată prin sentinţa recurată, reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu a solicitat obligarea pârâtului Judeţul Botoşani la plata daunelor interese echivalente cu valoarea finanţării nerambursabilă acordată acestuia, suma de 1.579.297,27 RON, precum şi dobânda legală aferentă. A invocat dispoziţiile art. 1530 C. civ., art. 6, art. 7, art. 10 pct. 10.2 din Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 185/N/10.12.2009.

24. Între reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu şi pârâtul Judeţul Botoşani s-a încheiat Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 185/N/10.12.2009, având ca obiect finanţarea proiectului "Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare Sărata (90,0 ha), Comuna Mihălăşeni, judeţul Botoşani". Administraţia Fondului pentru Mediu a decontat patru cereri, în valoare totală de 1.579.297,27 RON.

25. Prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Mihălăşeni nr. 67/30.11.2009 a fost aprobată asocierea între Comuna Mihălăşeni şi pârâtul Judeţul Botoşani pentru implementarea acestui program, conform acordului care face parte din această hotărâre.

26. Între chemaţii în garanţie au fost încheiate contractul de servicii nr. x/22.09.2009, prin care chematul în garanţie A. S.R.L. s-a obligat să realizeze documentaţia tehnico-economică pentru implementarea proiectului "Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate din comuna Mihălăşeni" şi nr. 116/16.09.2009, prin care acelaşi chemat în garanţie s-a obligat în calitate de prestator să realizeze studiul de fezabilitate pentru acelaşi proiect.

27. Prin adresa nr. x/28.07.2014, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu sub nr. x/30.07.2014, pârâtul a solicitat schimbarea formulelor de împădurire pe TS1 cu suprafaţa de 59,6 ha şi pe TS3 cu suprafaţa de 1,9 ha, ţinând seama de evoluţia speciilor forestiere plantate în decursul celor 3 ani de la înfiinţarea culturii şi de procesul-verbal nr. x/27.05.2014 emis de ITRSV Suceava ca urmare a controlului anual al regenerărilor din 27.05.2014. Corespunzător acestor formule de împădurire, a fost emisă dispoziţia de şantier în baza căreia au fost întocmite note de renunţare şi note de comandă suplimentară pentru puieţi şi noile devize de lucrări pentru TS1,

28. Administraţia Fondului pentru Mediu nu a dat curs solicitărilor transmise de pârât prin adresa menţionată, apreciind că modificările cerute spre aprobare nu respectă art. 10 alin. (1) pct. g) din Ordinul Ministrului Mediului nr. 1090/2009 pentru aprobarea Ghidului de finanţare al Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, prin utilizarea unei formule de împădurire ce are în componentă paltinul de munte - PAM, specie forestieră eligibilă pentru zona de deal şi munte şi nu pentru cea de câmpie, în care se încadrează perimetrul de ameliorare Sărata din Comuna Mihălăşeni, în acest sens fiind transmisă către pârât adresa nr. x/18.08.2014.

29. Prin adresa înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu la nr. 543/CAB/27.03.2015, Primăria Comunei Mihălăşeni a informat cu privire la finalizarea lucrărilor de înlocuire integrală a puieţilor de paltin de munte cu puieţi de stejar, tei şi frasin.

30. Prin Nota nr. x/20.07.2015, Administraţia Fondului pentru Mediu a constatat faptul că pârâtul nu a înlocuit puieţii de paltin de munte (specie neeligibilă), iar în şedinţa Comitetului Director din data de 26.08.2015 a hotărât rezilierea unilaterală a contractului de finanţare, cu recuperarea sumelor decontate şi dobânda legală aferentă. Reclamanta a trimis pârâtei Notificarea nr. x/14.10.2015 privind decizia Comitetului Director, punându-i în vedere să restituie suma de 1.861.972,46 RON:1.579.297,27 RON valoare decontată la cererile de tragere nr. x/13.07.2010, nr. y/15.11.2010, nr. z/15.04.2011 şi nr. 4/15.11.2011; 282.675,19 RON valoare aferentă dobânzii legale.

31. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, instanţa de fond a reţinut faptul că, deşi în contractul de finanţare există clauza potrivit căreia sumele constatate a fi neeligibile urmează a fi recuperate prin procedura aplicabilă creanţelor bugetare, o astfel de posibilitate este apreciată de instanţă ca prevăzută numai în favoarea creditorului, a reclamantei-pârâte, iar nu şi împotriva acesteia, având posibilitatea de a apela şi la formularea unei acţiuni directe în vederea recuperării acestor sume ca urmare a rezilierii contractului de finanţare.

32. Motivele de recurs invocate de recurenta chemată în garanţie sunt fondate.

33. Prin cererea soluţionată prin sentinţa recurată, reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu a solicitat obligarea pârâtului Judeţul Botoşani la plata daunelor interese echivalente cu valoarea finanţării nerambursabile acordată acestuia prin Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 185/N/10.12.2009, ca urmare a faptului că în şedinţa Comitetului Director din data de 26.08.2015 Administraţia Fondului pentru Mediu a hotărât rezilierea unilaterală a contractului cu recuperarea sumelor decontate şi dobânda legală aferentă, a apreciat că beneficiarul acestei finanţări nu ar fi respectat dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. g) din Ordinul MM nr. 1090/2009, comunicând pârâtei Notificarea nr. x/14.10.2015 privind decizia Comitetului Director, prin care i-a pus vedere să restituie suma de 1.861.972,46 RON, întrucât a fost utilizată o formulă de împădurire ce ar avea în componenţă paltinul de munte, specie forestieră eligibilă pentru zona de munte şi deal, iar nu şi pentru cea de câmpie în care se încadrează perimetrul care a beneficiat de această finanţare.

34. Deşi instanţa de fond a reţinut corect faptul că în contractul de finanţare există clauza potrivit căreia sumele constatate a fi neeligibile urmează a fi recuperate prin procedura aplicabilă creanţelor bugetare, a apreciat greşit posibilitatea formulării unei acţiuni directe. Contrar susţinerilor instanţei de fond, în condiţiile în care raporturile juridice dintre părţi sunt reglementate de o lege specială, nu există un drept de opţiune între aceste norme şi cele cu caracter general, prin formularea unei acţiuni directe.

35. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (9) din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în vigoare la data încheierii contractului, contractele de finanţare, împreună cu actele prin care se constituie garanţii ale rambursării finanţării, constituie titluri executorii, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie. De asemenea, potrivit prevederilor contractului de finanţare, încheiat conform Ordinului nr. 1090/2009 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, emis de Ministerul Mediului, art. 13.1, contractul constituie titlu executoriu.

36. Sumele încasate din rambursarea finanţărilor acordate, dobânzile şi penalităţile de întârziere constituie venit la bugetul fondului pentru mediu, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. l) din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în vigoare atât la data rezilierii contractului, cât şi la data încheierii contractului.

37. Potrivit art. 11 alin. (5) din O.U.G. nr. 196/2005, la data rezilierii, deciziile privind stabilirea creanţelor la bugetul Fondului pentru mediu constituie titlu de creanţă şi devin executorii la data scadenţei, iar conform art. 12, "(1) Contribuţiile, taxele, penalităţile şi alte sume ce constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu se gestionează de Administraţia Fondului şi urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Administrarea contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi a altor sume ce constituie venituri ale Fondului pentru mediu, inclusiv declararea, stabilirea, verificarea, colectarea, soluţionarea contestaţiilor, precum şi îndeplinirea măsurilor asigurătorii şi procedura de executare silită se realizează de Administraţia Fondului în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător. (31) Pentru sumele de restituit din finanţările acordate prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. l) se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data acordării finanţării până la data stingerii debitului.".

38. Rezultă că sumele încasate din restituirea finanţărilor acordate şi accesoriile acestora constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu, urmând regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, administrarea, inclusiv stabilirea, colectarea, soluţionarea contestaţiilor, realizându-se de Administraţia Fondului pentru Mediu în conformitate cu dispoziţiile acestuia.

39. În acelaşi sens au fost prevăzute şi clauzele contractului de finanţare, conform Ordinului nr. 1090/2009 emis de Ministerul Mediului. Dispoziţiile art. 6.3. lit. b) prevăd că Administraţia Fondului pentru Mediu va notifica beneficiarul în maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpă şi, în cazul în care deficienţele menţionate în notificare nu sunt înlăturate în maximum 30 de zile de la data notificării, are dreptul să ia următoarele măsuri, fără punerea în întârziere şi fără nicio altă formalitate prealabilă: sistarea definitivă şi rezilierea unilaterală a contractului cu recuperarea sumelor virate către beneficiar, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

40. În continuare, dispoziţiile art. 7.2 prevăd încetarea prin reziliere, la iniţiativa Administraţiei Fondului pentru Mediu, în condiţiile în care beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract, în situaţia intervenirii unuia dintre cazurile de culpă, iar cele ale art. 7.3. prevăd faptul că, în caz de reziliere, beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, în cuantum egal cu suma trasă din finanţare, la care se adaugă foloase nerealizate la nivelul ratei dobânzii Băncii Naţionale a României.

41. Potrivit tuturor acestor prevederi, recuperarea, ca urmare a rezilierii contractelor de finanţare, a sumelor virate către beneficiar, care urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se realizează potrivit O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Pe cale de consecinţă, Administraţia Fondului pentru Mediu trebuie să urmeze procedura fiscală în vederea recuperării sumelor acordate beneficiarului în baza contractului de finanţare, acesta având la dispoziţiile mijloacele de contestare prevăzute de dispoziţiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

42. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că recursul formulat de chemata în garanţie este fondat, în mod greşit fiind respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiuni, cu interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor O.U.G. nr. 196/2005 care reglementează recuperarea, ca urmare a rezilierii contractelor de finanţare, a sumelor virate către beneficiar, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ. care conduce la admiterea acestui recurs şi determină şi admiterea recursului formulat de pârât, casarea sentinţei şi, în rejudecare, admiterea excepţiei de inadmisibilitate şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă, având în vedere raportul de interdependenţă între soluţionarea acţiunii principale şi cererile de chemare în garanţie, pe cale de consecinţă respingerea cererilor de chemare în garanţie formulate de Judeţul Botoşani în contradictoriu cu Comuna Mihălăşeni şi S.C. A. S.R.L. Braşov ca rămase fără obiect. Având în vedere că sunt fondate motivele de recurs privind inadmisibilitatea acţiunii, nu se mai impune analiza celorlalte motive, care privesc fondul acţiunii şi cererii de chemare în garanţie, şi vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei, care privesc cererea reconvenţională.

VI Soluţia instanţei de recurs

43. Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de pârât şi chemata în garanţie Comuna Mihălăşeni, va casa sentinţa atacată şi în rejudecare va admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi va respinge acţiunea ca inadmisibilă, va respinge ca rămase fără obiect cererile de chemare în garanţie formulate, va menţine în rest dispoziţiile sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâtul Judeţul Botoşani şi chematul în garanţie Comuna Mihălăşeni - Consiliul Local Mihălăşeni împotriva sentinţei civile nr. 1875/2017 din 22 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi în rejudecare admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi respinge acţiunea ca inadmisibilă.

Respinge ca rămase fără obiect cererile de chemare în garanţie formulate de Judeţul Botoşani în contradictoriu cu UAT Mihălăşeni şi S.C. A. S.R.L. Braşov.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.