Renewable energy project reimbursement dispute: claim dismissed, ineligible consultancy costs upheld.

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 24.10.2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Amara a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Energiei-Organismul Intermediar pentru Energie, anularea, în parte, a Deciziei nr. 232128/20.05.2016 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Notificării privind situaţia cererii de rambursare nr. x/26.02.2016 şi anularea acestei notificări, cu consecinţa constatării eligibilităţii sumelor solicitate la plată.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1465 din 24 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Amara a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii cu consecinţa anulării actelor administrative atacate.

A susţinut recurenta-reclamantă că, în condiţiile în care cheltuielile solicitate la plată fac parte din categoria celor considerate eligibile, argumentele primei instanţe nu sunt corecte.

În cauză, prin actele administrative atacate, echipa de control din cadrul instituţiei intimate nu contestă necesitatea realizării respectivelor cheltuieli şi caracterul lor, ci doar încadrarea la o anumită categorie de cheltuieli, o chestiune pur formală, ce nu poate conduce la constatarea unei nereguli şi la respingerea de la plată a acestora, cu atât mai mult cu cât serviciile în cauză au fost prevăzute în contractul de finanţare.

Chiar dacă eligibilitatea cheltuielilor se verifica înainte de rambursarea acestora şi de câte ori apar elemente de natură să schimbe caracterul eligibil şi se verifică în raport de categoria de cheltuieli, nici în contractul de finanţare şi nici în Ordinul nr. 2228/2008 nu este sancţionată cu respingerea de la plată, cu consecinţa neeligibilităţii cheltuielilor, încadrarea eronată a acestora într-o anumită linie bugetară.

Pe de altă parte, în condiţiile în care, anterior cererii de rambursare nr. x, a mai solicitat la plată contravaloarea serviciilor de la aceeaşi linie bugetară, fără a fi considerate neeligibile, pe parcursul contractului de finanţare a apreciat că încadrarea cheltuielilor este una corectă, fără a fi necesară solicitarea transferului sumelor între linii bugetare.

Prima instanţă a omis obligaţia OIE stabilită la art. 9 lit. B) alin. (4) din contractul de finanţare, respectiv aceea de a sprijini Beneficiarul prin furnizarea informaţiilor sau clarificărilor pe care acesta le consideră necesare pentru implementarea Proiectului, sens în care, o eventuală încadrare eronată a cheltuielilor într-o linie bugetară, ar fi putut fi remediată printr-o simplă solicitare din partea OIE de refacere a cererii de rambursare cu încadrarea corectă a cheltuielilor, iar nu prin respingerea de la plată a unor sume de bani achitate pentru prestarea serviciilor eligibile din cadrul proiectului.

Nici în cuprinsul notificării contestate, nici în hotărârea recurată, echipa de verificare/instanţa de judecată nu au înţeles să precizeze temeiul de drept în baza căruia cheltuielile respinse de la plată au fost considerate neeligibile, respectiv baza legală care sancţionează încadrarea greşită într-o linie bugetară a unei cheltuieli.

Instanţa de fond nu a ţinut cont nici de prevederile art. 8 alin. (18) din contractul de finanţare, potrivit cărora "OIE şi AM POS CCE au dreptul de a efectua corecţii financiare constând în excluderea de la finanţare parţială sau în totalitate a cheltuielilor aferente unei cereri de rambursare, în cazul constatării unor cheltuieli neeligibile şi/sau în cazul nerespectării/încălcării prevederilor contractuale şi/sau legale, naţionale şi/sau comunitare aplicabile. Corecţiile se vor comunica Beneficiarului odată cu rezultatul verificării cererilor de rambursare. Acestea sunt definitive şi operate direct asupra sumelor aferente cererii de rambursare.".

Or, în considerarea faptului că, cheltuielile aferente Cererii de rambursare nr. x fac parte din categoria celor prevăzute în contractul de finanţare şi Ordinul nr. 2228/2008, pentru a fi considerate eligibile, iar în cuprinsul hotărârii nu s-a reţinut o eventuală nerespectare/încălcare a prevederilor contractuale şi/sau legale, naţionale şi/sau comunitare aplicabile, decizia autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de a declara neeligibile respectivele cheltuieli este netemeinică şi nelegală.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Energiei a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinării a apreciat că susţinerile recurentei nu se pot încadra în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., limitându-se la a relua apărări formulate în faza procesuală anterioară.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Înalta Curte urmează a respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare, apreciind că, din punct de vedere formal, susţinerile expuse în cuprinsul cererii de recurs se pot circumscrie dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4.2. Însă, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reţine că prima instanţă ar fi încălcat sau aplicat greşit normele de drept material.

4.3. La data de 30.09.2013, între Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie, în calitate de Organism Intermediar pentru Energie în numele şi pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creştere Competitivităţii Economice", şi Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşu Amara, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x RES, al cărui obiect îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea Proiectului nr. 630284/30.04.2010, cod SMIS 21534, "Realizare de noi capacităţi de producere a energiei electrice pentru consum propriu, prin valorificarea resurselor de energie regenerabilă, oraş Amara, judeţul Ialomiţa".

Prin Notificarea privind situaţia cererii de rambursare nr. x/26.02.2016 s-a comunicat beneficiarului că a fost respinsă la plată sume de 75.336,52 RON, astfel:

- suma de 24.990,00 RON, reprezentând contravaloarea neeligibilă aferentă Cererii de rambursare nr. x/26.02.2016, pentru că facturile emise către S.C. A. S.R.L. privesc cheltuieli privind activităţile de consultanţă pentru implementarea proiectului nr. 59 RES/30.09.2013 încadrate greşit la capitolul 5 (cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică) din tabelul 2 contract de finanţare conform Ordinului nr. 2228/2008

- suma de 50.346,52 RON, reprezentând contravaloarea neeligibilă aferentă Cererii de rambursare nr. x/26.02.2016, pentru că facturile emise către S.C. B. S.R.L. privesc cheltuieli încadrate la investiţia de bază din contractul de finanţare nr. x/30.09.2013 efectuate în afara perioadei de execuţie a contractului de lucrări nr. x/22.06.2015, respectiv 23.10.2015 conform actului adiţional nr. 1/13.989/02.10.2015.

Prin Decizia nr. 232128/20.05.2016, Ministerul Energiei-Organismul Intermediar pentru Energie a admis, în parte, contestaţia formulată de UAT Oraşul Amara împotriva notificării, a menţinut respingerea la plată a sumei de 24.990,00 RON şi a anulat notificarea cât priveşte respingerea la plată a sumei de 50.346,52 RON.

4.4. Înalta Curte apreciază că, asupra neregulilor constatate, instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a normelor legale incidente cauzei în raport cu probatoriul administrat şi cu conduita părţilor în cursul executării contractului.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Contractul de finanţare nr. x/30.09.2013, "Sunt eligibile acele cheltuieli prevăzute în Tabelul nr. 2 din prezentul Contract şi realizate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 759/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2228 din 22 iulie 2008 - privind aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiecte finanţate în cadrul domeniului majoritar de intervenţie 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" din cadrul Programului Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" (POS CCE) 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare şi cu respectarea cerinţelor legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice".

În Tabelul nr. 2 la contract, la capitolul 5-Cheltuieli pentru proiectarea şi asistenţă tehnică lit. e) (indicat în cuprinsul cererii nr. x de rambursare din 26.02.2016 pentru fiecare dintre facturile aferente Contractului nr. x/14.02.2014 încheiat cu S.C. A. SRL) erau prevăzute cheltuieli de consultanţă.

Or, facturile reţinute prin decizia contestată şi indicate în cererea de rambursare nr. x, emise pentru S.C. A., au privit, conform devizului financiar, servicii pentru redactarea cererilor de rambursare/de plată/de rambursare finală şi asistenţa pentru implementarea proiectului.

Conform Contractului de prestări servicii nr. x/14.02.2014, încheiat de recurenta-reclamantă cu societatea menţionată, serviciile de consultanţă sunt aferente implementării proiectului şi nu execuţiei investiţiei.

Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2228/22.07.2008, la Anexa 1 pct. 5 lit. e), prevede că sunt eligibile serviciile de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă şi evaluare, serviciile de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau administrarea contractului de execuţie.

Deci, contrar alegaţiilor recurentei-reclamante, cheltuielile solicitate la rambursare prin cererea de plată nr. x nu s-au încadrat în linia de decontare din deviz.

Nu pot fi reţinute susţinerile recurentei-reclamante, că, anterior cererii de rambursare nr. x, a mai solicitat la plată contravaloarea serviciilor de la aceeaşi linie bugetară, fără a fi considerate neeligibile şi că, pe parcursul contractului de finanţare, a apreciat că încadrarea cheltuielilor este una corectă, pentru că, de fapt, recurenta îşi invocă propria culpă.

Aspect necontestat de recurentă, serviciile de asistenţă tehnică au constituit obiectul contractului încheiat cu S.C. C.. Potrivit art. 3 alin. (4) din Ordinul MEF nr. 2228/2008, cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică sunt eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului

De asemenea, în Tabelul nr. 2 la Contractul de finanţare nr. x/30.09.2013, s-a prevăzut că maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului pot consta din cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică.

Referitor la aspectul că prima instanţă nu ar fi avut în vedere dispoziţiile art. 9 lit. B)-Obligaţiile OIE alin. (4) şi ale art. 8 alin. (18) din contractul de finanţare, recurenta-reclamantă omite a avea în vedere că, potrivit art. 1 alin. (2) din contract, "Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în prezentul contract şi anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi acceptă.".

Astfel, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, Ministerul Energiei-OIE nu putea solicita refacerea cererii de rambursare, cu încadrarea corectă a cheltuielilor, de vreme ce art. 3 alin. (5) şi (6) din contractul de finanţare prevedeau condiţiile pentru solicitarea modificărilor în cadrul structurii aprobate privind cheltuielile eligibile.

În aceste condiţii, art. 8 alin. (18) din contract, invocat chiar de către recurentă, prevedea posibilitatea autorităţii de a respinge cheltuielile neeligibile şi cele care nu respectă prevederile legale.

Prin urmare, pentru a fi eligibile, cheltuielile ar fi trebuit să fie realizate conform H.G. nr. 759/2007 şi potrivit Ordinului MEF nr. 2228/2008, beneficiarul contractului asumându-şi toate clauzele şi obligaţiile prevăzute în contract.

În raport cu aceste argumente, reţine instanţa de control judiciar că actele administrative contestate sunt legale, hotărârea instanţei de fond care le-a validat fiind pronunţată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

4.5. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului şi, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi al art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Energiei-Organismul Intermediar pentru Energie.

Respinge recursul formulat de Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Amara împotriva sentinţei nr. 1465 din 24 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2019.