Loss of right to appeal due to failure to meet the five-day deadline for challenging the inadmissibility of an accessory intervention application.

Şedinţa publică din data de 4 decembrie 2019

Deliberând asupra prezentului recurs,

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. I. Procedura în faţa primei instanţe

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2018, din data de 30.07.2018, reclamanta A. (ADEC), în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni, a solicitat instanţei următoarele:

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni, din faţa Casei de cultură;

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut ca şi steagul secuiesc, din orice loc de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni;

· obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni;

La data de data de 18 februarie 2019, petentul B. a înţeles să formuleze cererea de intervenţie accesorie în cauză.

În susţinerea admisibilităţii cererii de intervenţie, petentul a precizat că a formulat această cerere în interes propriu şi în considerarea faptului că este cetăţean al oraşului Gheorgheni, fiind în interesul său personal ca drapelul oraşului să fie arborat în Municipiul Gheorgheni.

La data de 21 mai 2019, Curtea de Apel Târgu- Mureş, a acordat părţilor cuvântul asupra admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie accesorie.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 21 mai 2019 a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată de B., în susţinerea pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni.

Totodată, a amânat judecarea cauzei la data de 18 inie 2019, a prorogat pronunţarea asupra cererii de suspendare formulată în cauză de recurentul-pârât precum şi pronunţarea asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

În argumentele reţinute în susţinerea soluţiei, instanţa deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie accesorie, a apreciat că, potrivit art. 61 alin. (1) C. proc. civ., terţul care doreşte să intervină în proces pentru a sprijini apărarea uneia dintre părţi trebuie să justifice un interes propriu în a interveni, să urmărească un folos pentru sine.

În cauză, s-a reţinut că persoana care doreşte să intervină invocă în justificarea interesului propriu, calitatea de cetăţean al Municipiului Gheorgheni.

Însă, arată instanţa, susţinând cererea, persoana care doreşte să intervină ar trebui să urmărească preîntâmpinarea unei hotărâri defavorabile recurentului şi care, în egală măsură, ar crea o situaţie prin care drepturile sale proprii ar putea fi afectate.

Conchide instanţa în sensul că, simplul fapt al invocării calităţii de cetăţean al Municipiului Gheorgheni nu poate să justifice un astfel de interes sau un folos propriu, motiv pentru care cererea de intervenţie accesorie este inadmisibilă în principiu, instanţa urmând să o respingă ca atare.

1.3. Calea de atac excercitată şi motivele înfăţişate

Împotriva încheierii din 21 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs (denumit apel) intervenientul B., în condiţiile art. 468 Noul C. proc. civ. (în continuare noul C. proc. civ.).

În susţinerea recursului, recurentul a invocat o serie de critici de nelegalitate, care s-ar circumscrie, în opinia sa, motivelor de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., precum şi art. 63 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Argumentele recurentului constau în următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. recurentul apreciază că cererea de intervenţie formulată este admisibilă în principiu, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de textul menţionat.

Potrivit trăsăturilor juridice ale intervenţiei accesorii, se poate aprecia că intervenientul accesoriu este un simplu apărător al uneia dintre părţi, dimpotrivă intervenientul accesoriu are un interes propriu în a lua parte la rezolvarea litigiului şi a sprijini una dintre părţi în câştigarea procesului.

Astfel, interesul recurentului în a sprijini reclamanta este evident, decurgând din simplul aspect că în cauză există un drept strâns legat de dreptul dedus judecăţii, respectiv, dreptul recurentului de a vedea arborat în spaţiul public steagul oraşului.

Prin cererea completatoare recurentul-intervenient a invocat şi dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

1.4. Procedura în faţa instanţei de recurs

Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., califică prezenta cale de atac intitulată apel, ca fiind recurs.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La rândul său, intimatul-pârât Primarul Municipiului Gheorgheni a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte, examinând, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 64 alin. (4) din acelaşi cod, republicat, constată că excepţia tardivităţii introducerii prezentului recurs din perspectiva dispoziţiilor mai sus-menţionate este întemeiată, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Raportat la înscrisurile cauzei şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte analizând cu prioritate excepţia tardivităţii invocată din oficiu, va admite excepţia şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul ca tardiv, pentru considerentele ce urmează.

În speţă, recursul formulat de intervenientul B. vizează soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie accesorie în susţinerea pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni.

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze,

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

În atare situaţie sunt aplicabile dispoziţiile art. 64 alin. (3) şi alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

(3) încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.

(4) încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie".

Din actele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la data de 21 mai 2019, iar declaraţia de recurs a fost înregistrată la data de 28 mai 2019 (dosar recurs), peste termenul legal de 5 zile care curgea de la pronunţare, în cazul recurentului care a fost prezent la termenul de judecată stabilit de către Curtea de Apel Târgu- Mureş, respectiv de la comunicare pentru părţile lipsă.

Aşa cum rezultă din dispozitivul încheierii recurate, judecătorul fondului a menţionat, pentru soluţia pronunţată, termenele de exercitare a recursului, după cum urmează:

"5 zile de la pronunţare" în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de intervenţie accesorie".

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul formulat în cauză, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., neexercitarea în termen a căii de atac legale.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 185 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii recursului invocată din oficiu şi av respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de reclamantul B. împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 decembrie 2019.