Nullity of appeal for lack of mandatory grounds in challenge to police authority's refusal to renew security service license
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) declared the appeal null and void, thereby leaving the Court of Appeal's decision intact, which had previously dismissed the claimant’s request for a presidential order. The case involved a civil procedure where a private company sought immediate judicial recognition of its right to continue operating under a security service license, challenging the police authority's refusal to renew it and the underlying administrative acts that rejected its pre-trial complaint. The decisive legal basis was the procedural requirement under Article 486(1)(d) and Article 487 of the Code of Civil Procedure, which mandates that an appeal must contain grounds for illegality or explicitly state that grounds will be submitted separately; because the appellant's initial appeal lacked these elements and no public order grounds existed to be raised ex officio under Article 489, the court concluded the appeal was null.
Legislator headnote
AI generatedart. 1000 din C. proc. civ, art. 470 alin. (5) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 din C. proc. civ; Nullity of appeal for lack of mandatory grounds in challenge to police authority's refusal to renew security service license: Împotriva sentinţei civile nr. 32 din data de 18 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Societatea A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 1000 din C. proc. civ., arătând că, potrivit prevederilor art. 487 alin. (1) teza finală, raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., îşi rezervă dreptul de a transmite motivele recursului după comunicarea sentinţei recurate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Sedinţa publică de la 28 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta Societatea A. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Ordine Publică cerere de ordonanţă preşedinţială solicitând admiterea prezentei cereri şi pe cale de consecinţă, să fie pronunţată o hotărâre judecătorească prin care să se recunoască dreptul societăţii A. S.R.L. de a presta serviciile menţionate în licenţa de funcţionare nr. 2146/P din 20.12.2012, emisă de către Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia Ordine Publică până la soluţionarea definitivă a litigiului care se află în procedura plângerii prealabile şi care are ca obiect revocarea/anularea Dispoziţiei Directorului Direcţiei de Ordine Publică nr. x/19.12.2018 şi a adreselor nr. x din 19.12.2018 şi nr. x/S3/VG din 19.12.2018, comunicate subscrisei în data de 21.01.2019 potrivit Procesului-verbal încheiat de Ag. şef adj. B. din cadrul I.P.J. Ilfov - Serviciul de ordine publică, acte prin care s-a respins solicitarea de reînnoire a licenţei de funcţionare menţionată anterior.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 32 din data de 18 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea de ordonanţă preşedinţială, ca neîntemediată.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 32 din data de 18 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Societatea A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 1000 din C. proc. civ., arătând că, potrivit prevederilor art. 487 alin. (1) teza finală, raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., îşi rezervă dreptul de a transmite motivele recursului după comunicarea sentinţei recurate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recursul declarat la 25 februarie 2019 nu cuprinde motivele de nelegalitate, astfel cum dispun prevederile art. 488 C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care instanţa de recurs ar putea reţine, din oficiu, motive de casare de ordine publică.
Or, în cauză, nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanţă.
Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta Societatea A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 32 din data de 18 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2019.