Scope of wartime refugee compensation law to children born during parental ethnic persecution and forced displacement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, thereby upholding the lower court's decision in favor of the plaintiff who successfully challenged an administrative decision denying her status as a beneficiary under specific wartime compensation legislation. The dispute concerned whether an individual born in 1944 in a city different from her parents' original domicile, while her parents were refugees fleeing ethnic persecution, was entitled to the benefits granted to forced migrants by Government Emergency Ordinance no. 105/1999 (approved by Law no. 189/2000) and its subsequent extensions. Relying on Article 1, item c) of the ordinance and Government Decision no. 127/2002, the court held that the legislative text covering those who suffered ethnic persecution between September 1940 and March 1945 applies to children born during the period of refuge as well, determining that the hardships of displacement affected both parents and offspring identically.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 306 alin. (2) C. proc. civ; Scope of wartime refugee compensation law to children born during parental ethnic persecution and forced displacement: Verificând cauza, în funcție de motivele de recurs, formulate în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 3 septembrie 2003, reclamanta I.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 11022 din 22 iulie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea pârâtei, să-i recunoască calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind persoană născută în timpul refugiului părinților săi, la data de 22 octombrie 1944, în localitatea Sibiu.
Prin sentința civilă nr. 1237 din 16 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta, susținând că reclamanta nu are calitate de refugiat, nefiind printre persoanele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000 și ale H.G. nr. 127/2002. S-a mai precizat că în sentință sunt invocate dispozițiile art. 100 C. fam. și ale art. 8 și 14 din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acțiunea.
Verificând cauza, în funcție de motivele de recurs, formulate în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamanta s-a născut la data de 22 octombrie 1944, în Sibiu, localitate în care se refugiaseră părinții săi, din Cluj, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Cât privește invocarea în considerentele sentinței, a dispozițiilor art. 100 C. fam., ale art. 8 și 14 din Decretul nr. 31/1954, acte normative în vigoare la data emiterii Legii nr. 189/2000, aceasta nu este concludentă cauzei.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1237 din 16 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2004.