Appeal over tax and social contribution enforcement declared null for failure to meet cassation grounds; costs awarded to respondent.

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

În dosarul nr. x/2015 reclamanta A. a învestit Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, obligarea ANAF-AJFP Iaşi să oblige, la rândul său, Centrul Regional de Transfuzie Iaşi la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi a impozitelor aferente drepturilor salariale cuvenite acesteia pentru perioada aprilie 2001 - decembrie 2010, respectiv obligarea pârâtei Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să oblige Centrul Regional de Transfuzie Iaşi să facă dovada plăţii contribuţiei de asigurări de sănătate aferente drepturilor salariale cuvenite pentru perioada de referinţă menţionată.

S-a mai solicitat Centrului Regional de Transfuzie şi Casei Judeţene de Pensii Iaşi să oblige, la rândul lor, pârâtul CRTS Iaşi la plata obligaţiilor către stat începând cu aprilie 2001 până la reîncadrarea efectivă, precum şi obligarea fiecărui pârât la plata daunelor morale în cuantum de 100.000 Euro.

Prin decizia civilă nr. 1556/06.11.2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015 s-a respins recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 645/06.07.2016 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a fost obligată recurenta să plătească intimatului Centru Regional de Transfuzie Iaşi suma de 1.500 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial redus.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire recurenta A..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Decizia nr. 968/2019 din 05 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, art. 453 alin. (1) şi art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

De asemenea, s-a admis excepţia netimbrării şi s-a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei 1556/06.11.2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, obligând revizuenta să plătească intimatului Centrul Regional de Transfuzie Iaşi suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reduse.

3. Cererea de recurs

Împotriva deciziei nr. 968/2019 din 05 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub aspectul respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, a declarat recurs revizuenta A., prin care arată că potrivit Legii nr. 47/1992, instanţa nu poate refuza sesizarea Curţii Constituţională atunci când a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, apreciind că în speţă sunt îndeplinite condiţiile pentru această sesizare.

Susţine că Centrul Regional de Transfuzie Iaşi nu respectă hotărârile judecătoreşti şi că recurentei nu i se poate reţine vreo culpă procesuală în prezenta cauză.

Mai arată că în dosarul nr. x/2015 instanţa a ignorat materialul probator şi că, deşi a formulat cerere de ajutor public judiciar, aceasta i-a fost respinsă şi, ulterior, i-a fost anulată ca netimbrată cererea de revizuire.

Consideră că, în acest mod, nu a beneficiat de un proces echitabil.

4. Apărările intimatului-pârât Centrul Regional de Transfuzie Iaşi

Intimatul-pârât Centrul Regional de Transfuzie Iaşi a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi acordarea cheltuielilor de judecată.

II. Soluţia Înaltei Curţi

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată de către intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Examinând cererea de recurs, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui text de lege:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., reprezentând doar înşiruirea unor aspecte de fapt ale cauzei, ce nu pot face obiect al cererii de recurs.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurenta nu a formulat nicio critică concretă împotriva hotărârii recurate, respectiv nu a menţionat critici punctuale pe aspectele reţinute în considerentele deciziei recurate, cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu a fost formulată nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegaţiile formulate prin cererea de recurs vizând doar elemente de fapt ale cauzei. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse şi reţinând că recurenta nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 968/2019 din 05 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ. şi cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ., va obliga recurenta A. la plata către intimatul Centrul Regional de Transfuzii Iaşi a sumei de 300 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus, apreciind că onorariul solicitat rezultat din facturile depuse la dosar este disproporţionat în raport cu complexitatea cauzei şi cu activitatea desfăşurată de avocat, care a constat în formularea unei întâmpinări şi care, de altfel, nici nu s-a prezentat la singurul termen de judecată acordat pentru soluţionarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 968/2019 din 05 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Obligă recurenta la plata către intimatul Centrul Regional de Transfuzii Iaşi a sumei de 300 RON cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 noiembrie 2019.