Legality of audit decision deeming payment for national health card management unit illegal due to lack of physical reception and ownership transfer

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 16.01.2017 sub numărul x/2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curţii de Conturi a României suspendarea încheierii nr. 21/21.12.2016 şi a măsurilor dispuse la punctul 11.1 din Decizia nr. 11/21.10.2016 emisă de Directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului V al Curţii de Conturi, ca urmare a acţiunii "Controlul privind utilizarea resurselor financiare pentru realizarea şi implementarea cardului naţional de sănătate în perioada 2012-2015", înregistrată la CNAS cu nr. P 7931/22.09.2016, până la soluţionarea definitivă a cauzei şi anularea încheierii nr. 105/27.09.2016 şi a măsurilor dispuse la punctul 11.1 din Decizia nr. 11/21.10.2016 emisă de Directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului V al Curţii de Conturi, ca urmare a acţiunii "Controlul privind utilizarea resurselor financiare pentru realizarea şi implementarea cârdului naţional de sănătate în perioada 2012-2015", înregistrată la CNAS cu nr. P 7931/22.09.2016.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 3574 pronunţată în data de 09 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a executării, ca rămasă fără obiect şi a respins cererea de anulare formulată de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii.

Faţă de soluţia pronunţată de instanţa de fond, a solicitat a se reţine că judecătorul fondului nu a avut în vedere argumentele invocate de către CNAS şi nu a motivat soluţia pronunţată conform cerinţelor legale, motivarea instanţei de fond fiind dată fără a ţine cont de temeiurile de drept pe care reclamanta CNAS le-a avut în vedere şi le-a respectat în procedura de achiziţie a unităţii de management.

În susţinerea celor mai sus prezentate precizează faptul că, potrivit dispoziţiilor procedurale, hotărârea judecătorească se dă în numele legii şi trebuie să menţioneze, printre altele şi motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

În acest sens, din simpla lecturare a considerentelor hotărârii recurate este de observat faptul că judecătorul fondului nu a analizat şi nu a avut în vedere argumentele legale de admitere a cererii de chemare în judecată astfel cum acestea au fost formulate de CNAS.

Concret, instanţa de fond, în motivarea sentinţei atacată a respins cererea de chemare în judecată formulată de către CNAS apreciind în mod nelegal faptul că "A. a livrat unitatea de management conform procesului-verbal de recepţie nr. x/18.09.2012 însă nu a transferat şi dreptul de proprietate asupra acesteia în favoarea CNAS".

Faţă de motivarea instanţei de fond, a solicitat a se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 3 din procesul-verbal de predare primire nr. P 1583/14.02.2017, încheiat între CNAS şi A. prin dispoziţiile acestuia la data semnării lui se confirmă transferul dreptului de proprietate asupra unităţii de management şi nu transferul efectiv

A susţinut că măsură dispusă de pârâta şi a cărei anulare face obiectul litigiului încalcă prevederile speciale ale achiziţiilor publice, având în vedere următoarele:

Sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate a fost realizat şi implementat potrivit legii. Procedura de achiziţie publică a fost derulată la nivelul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" (CNIN), potrivit art. 1 din H.G. nr. 962/2010, desemnată ca unitate de achiziţii centralizată, în numele şi pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru realizarea sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate din România, în temeiul art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006. Unitatea de achiziţii centralizată este o autoritate contractantă care achiziţionează în nume propriu produse şi/sau servicii, care sunt sau pot fi destinate unei/unor alte autorităţi contractante, potrivit art. 22 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006.

După derularea procedurii de achiziţie de către entitatea desemnată în mod expres de lege, respectiv CNIN, CNAS avea obligaţia legală să încheie contractul cu ofertantul desemnat câştigător ca urmare a finalizării procedurii, potrivit art. 5 din H.G. nr. 962/2010.

Conformitatea propunerii tehnice cu cerinţele caietului de sarcini a fost analizată de către comisia de evaluare oferte, potrivit art. 156 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 72 alin. (2) lit. b) şi lit. f) din H.G. nr. 925/2006.

Judecătorul fondului nu a avut în vedere aplicabilitatea strictă a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 şi ale H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 şi în mod nejustificat a apreciat faptul că CNAS nu a întocmit anterior demarării procedurilor de achiziţie a investiţiei studiul de prefezabilitate şi fezabilitate, documentaţii care să cuprindă date tehnice şi economice prin care să fie fundamentată necesitatea şi oportunitatea realizării obiectivului de investim, caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici care să asigure utilizarea raţională şi eficientă a cheltuielilor de capital şi în baza cărora CNAS avea obligaţia asigurării întocmirii proiectului tehnic.

Pârâta a înţeles să se raporteze ca temei legal la dispoziţiile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

În argumentarea netemeiniciei sentinţei recurate şi în dovedirea respectării de către CNAS a prevederilor legale învederează că sistemul informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate a fost realizat şi implementat potrivit prevederilor legale.

Procedura de achiziţie pentru soluţia informatică a cardului naţional a fost derulată potrivit H.G. nr. 962/2010 pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate, desemnată ca unitate de achiziţii centralizată, în numele şi pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. După derularea procedurii de achiziţie de către entitatea desemnată în mod expres de lege, avea obligaţia legală să încheie contractul cu ofertantul desemnat câştigător ca urmare a acestei proceduri, soluţia tehnică fiind parte integrantă a ofertei desemnate câştigătoare.

La încheierea contractului nr. NLD 3051/23.04.2012 privind furnizarea soluţiei informatice de implementare a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate şi interconectarea acestuia cu SIUI, compartimentul de specialitate a emis propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament nr. x/20.04.2012, în valoare de 108.668,640,04 RON care a fost împărţită astfel: 50.307.172,41 RON la art. 71.01.02 - Maşini, echipamente şi mijloace de transport şi 58.361.46763 RON la art. 71.01.30 - Alte active fixe. Valoarea livrabilului unitatea de management a fost cuprinsă în suma de 50.307.172,41 RON fiind considerat ca o parte componentă a arhitecturii sistemului.

În contextul prevederilor contractuale prin raportare la susţinerile pârâtei potrivit cărora "contractul de furnizare de servicii nr. x/23.04.2012 a fost încheiat în condiţii dezavantajoase pentru CNAS în sensul că unitatea de management a fost achiziţionată ca serviciu şi nu ca o componentă a arhitecturii SICNASS", învederează instanţei faptul ca unitatea de management a fost contractată ca o parte, componentă a arhitecturii sistemului aşa cum a fost prevăzut şi în caietul de sarcini şi oferta tehnică a ofertantului desemnat câştigător, fiind o componentă specifică sistemului CEAS, proprietatea CNAS.

Referitor la susţinerea pârâtei potrivit căreia:

"Din verificarea plăţilor efectuate către A. s-a constatat că în baza facturii nr. x/11.09.2012 în valoare totală de 8.230.947 RON şi a documentelor anexate acesteia, comisia constituită în baza Ordinului nr. 733/23.10.2010 a recepţionat cantitativ, potrivit PV de recepţie nr. 104/18.09.2012 întocmit numai de reprezentanţii CNAS, livrabilul 2 "unitate de management", deşi potrivit procesului-verbal de acces încheiat între A. şi CNAS sub nr. x/10.09.2012, precum şi a anexei la acesta, se consemnează "accesul la Unitatea de management" şi nu recepţia cantitativă a acestuia, a învederat următoarele:

Anexa VIII-1 a contractului NLD 3051/23.04.2012 privind furnizarea soluţiei informatice de implementare a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate şi interconectarea acestuia cu SIUI, la "Reguli de plăţi", pentru componenta Unitate de management prevede să se efectueze plata în urma instalării şi configurării, pe baza procesului-verbal de acces la Unitatea de management.

În condiţiile în care anexa menţionată prevede instalare şi configurare, rezultă faptul că referirile se fac cu privire la echipament şi nici într-un caz la servicii, astfel cum a fost trecut în Constatări. Procesul-verbal de acces reprezintă de fapt rezultatul testelor efectuate cu diferitele chei de criptare, iar în anexa la acest document există jurnalizarea accesului la Unitatea de management - ceea ce demonstrează că această unitate funcţionează, deci a fost instalat şi configurat.

În urma efectuării recepţiei conform prevederilor legale "Unitatea de management" a fost trecută în evidenţa contabilă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ca mijloc fix, la grupa 2.2.9, cu numărul de inventar 21812. S-a întocmit fişa mijlocului fix pentru Unitatea de Management şi este trecută în Registrul numerelor de inventar ca şi echipament. În perioada 2012-2015 la inventarierile anuale, Unitatea de Management a fost inventariată de toate comisiile de inventariere, ca echipament.

Referitor la acordarea vizei de control financiar preventiv pe ordonanţare, învederează că legalitatea şi realitatea bunurilor a fost asigurată prin respectarea prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv şi a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Controlul financiar preventiv s-a efectuat prin verificarea ordonanţării de plată însoţită de documentele justificative, respectiv de factura nr. x/11.09.2012 în valoare de 8.230.946,81 RON, certificată in privinţa realităţii şi exactităţii sumei datorate de către compartimentul de specialitate, şi respectiv de Procesul-verbal de recepţie nr. x din 18.09.2012 prin care s-a confirmat faptul că livrabilul "Unitatea de Management" a întrunit condiţiile de recepţie cantitativă şi a fost luat în gestiunea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi faptul că plata s-a încadrat în angajamentul legal, respectiv în propunerea de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor de angajament nr. x/20.04.2012 în valoare de 108.668.640,04 RON.

La încheierea contractului sumele necesare unităţii de management au fost angajate ca şi echipamente, iar în Lista de investiţii nr. P 3734/23.05.2012 depusă la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti unitatea de management este trecută la dotări independente.

Recepţia efectuată conform prevederilor legale în vigoare a fost efectuată pentru unitatea de management ca echipament, iar plata efectuată de la cheltuieli de capital de la art. 71.01.02 "Maşini, echipamente şi mijloace de transport".

În concluzie cele patru faze ale execuţiei bugetare efectuate conform Legii 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata s-au efectuat pentru unitatea de management ca şi echipament, iar în evidenţa contabilă este înregistrat ca şi mijloc fix.

Rezultă astfel că CNAS a încheiat contractul pentru realizarea şi implementarea soluţiei informatice a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în concordanţă cu caietul de sarcini şi oferta tehnică adjudecată de unitatea de achiziţii centralizată, înregistrând în mod corespunzător în contabilitate livrabilul "unitate de management".

Mai mult decât atât, auditorii financiari externi au inventariat componentele Unităţii de management existente la STS, constatând că acestea există şi funcţionează.

Solicită în principal admiterea recursului formulat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casarea sentinţei atacate, iar pe fondul cauzei, admiterea cererii privind anularea actului administrativ denumit încheierea nr. 105/27.09.2016 şi a executării măsurilor dispuse la punctul II.l din Decizia nr. 11/21.10.2016 emisă de Directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului V al Curţii de Conturi, ca urmare a acţiunii "Controlul privind utilizarea resurselor financiare pentru realizarea şi implementarea cardului naţional de sănătate în perioada 2012-2015", înregistrată la CNAS cu nr. P 7931/22.09.2016.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata- pârâtă a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

Recurenta-reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea încheierii nr. 105/27.09.2016 şi a executării măsurilor dispuse la punctul II.1 din Decizia nr. 11/21.10.2016 emisă de Directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului V al Curţii de Conturi, ca urmare a acţiunii "Controlul privind utilizarea resurselor financiare pentru realizarea şi implementarea cardului naţional de sănătate în perioada 2012-2015", înregistrată la CNAS cu nr. P 7931/22.09.2016 .

Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, reţinând că actele atacate sunt legale.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Se reţine că, urmarea Controlului privind utilizarea resurselor financiare pentru realizarea şi implementarea cardului naţional de sănătate în perioada 2012-2015, Curtea de Conturi a României Departamentul V - Direcţia 2 a constatat prin raportul de control şi, ulterior prin Decizia nr. 11/V/21.10.2016 că instituţia verificată Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a făcut o plată, apreciată ca nejustificată, în cuantum de 8.230.947 RON către A. reprezentând achiziţia unităţii de management fără a exista documente justificative, care să probeze recepţia şi intrarea în patrimoniul entităţii a acestui echipament, ca şi parte integrantă a sistemului informatic a cardului naţional

Prin încheierea nr. 21/21.12.2016, Curtea de Conturi - Departamentul V - Direcţia 2 a respins ca netemeinică contestaţia formulată de Casa Naţională de Asigurărin de Sănătate împotriva măsurii dispuse la punctul II.1 din Decizia nr. 11/21.10.2016.

Înalta Curte constată că instituţia recurentă a apreciat că soluţia pronunţată nu a fost cuprinzător motivată, nu a analizat şi nu a avut în vedere argumentele legale de admitere a cererii de chemare în judecată, astfel cum acestea au fost formulate de CNAS

Sub acestei critici, Înalta Curte precizează că motivarea unei hotărâri este necesară pentru ca părţile să cunoască temeiurile, fundamentele soluţiei adoptate de judecător, iar instanţa de control judiciar să poată aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei acesteia.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinute de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

S-a susţinut, în doctrină, că hotărârea ar putea fi casată pentru acest motiv dacă există contradicţie între considerente şi dispozitiv, sau între considerente, lipseşte total motivarea dezlegării date de instanţă unei anumite chestiuni de fapt sau de drept sau motivarea este superficială, precum şi atunci când judecătorul a motivat confuz, sumar situaţia de fapt astfel încât instanţa de recurs nu poate să determine în ce măsură o anumită normă juridică a fost sau nu corect aplicată.

Este însă de reţinut că judecătorul este obligat să motiveze soluţia dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă tuturor argumentelor invocate de părţi în susţinerea acestor capete de cerere, pentru a se considera că hotărârea este motivată.

Analizând hotărârea pronunţată de prima instanţă, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost amplu motivată şi nu există o contradicţie între considerente sau între considerente şi dispozitiv, prima instanţă motivând în sensul respingerii acţiunii, considerentele reţinute în fundamentarea soluţiei pronunţate fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reţinut.

Mai mult decât atât, prin recursul formulat se invocă motive ce pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., dar nu se aduc critici concrete care să poată fi subsumate acestui motivul de recurs, situaţie în care această susţinere apare ca nefondată.

Deşi nu a fost indicat în mod concret, criticile ulterioare vizează motivul de casare, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Astfel, Înalta Curte constată că prin motivele de recurs, recurenta-reclamantă a adus aceleaşi critici soluţiei instanţei de fond ca şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv aplicarea unor prevederi legale neincidente, în speţă H.G. nr. .28/2008 şi reţinerea eronată că a implementat unitatea de management, ca şi serviciu şi nu ca o componentă a arhitecturii Sistemului informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

Instanţa supremă nu poate primi susţinerile recurentei vizând faptul că instanţa de fond a reţinut eronat că temeiul de drept incident este H.G. nr. 28/2008, întrucât judecătorul fondului nu l-a verificat având în vedere că în cuprinsul contestaţiei administrative reclamanta nu a formulat critici concrete sub acest aspect şi prin urmare nu au fost analizate în cadrul încheierii Curţii de Conturi supuse controlului judecătoresc.

Mai mult, în partea de început a motivării soluţiei de respingere a cererii de chemare în judecată, Curtea de Apel Bucureşti a precizat că se va limita verificarea potrivit pct. 227 din Regulament, la încheierea pronunţată în soluţionarea contestaţiei, controlul de legalitate în contencios fiind îndreptat doar asupra măsurilor din Decizie în privinţa cărora s-au formulat critici concrete în cadrul contestaţiei şi reiterate sub acest aspect în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte critica vizând reţinerea eronată că ar fi implementat unitatea de management, ca şi serviciu şi nu ca o componentă a arhitecturii Sistemului informatic al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, Înalta Curte reţine că, potrivit caietului de sarcini şi a clarificărilor la documentaţia de atribuire, A. S.R.L. - B. S.R.L. a propus CNAS în oferta tehnică faptul că unitatea de management va fi livrată ca serviciu pe durata derulării contractului, deşi furnizorul avea obligaţia implementării unităţii de management ca şi componentă a arhitecturii Sistemului Informatic al Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate (SICNASS). În acest context contractul de furnizare de servicii nr. x/23.04.2012 a fost încheiat în condiţii dezavantajoase pentru SNAS în sensul că unitatea de management a fost achiziţionată ca serviciu şi nu ca o componentă a arhitecturii SICNASS.

În mod corect judecătorul fondului a constatat că la momentul controlului şi introducerii acţiunii (16.01.2017), din cuprinsul actelor dosarului nu rezulta că reclamanta CNAS intrase în posesia unităţii de management, respectiv nu se făcuse transferul dreptului de proprietate, ca şi componentă a arhitecturii SICNASS.

Acest aspect a fost acoperit în cursul judecăţii cauzei la fond, la data de 14 februarie 2017 când s-a încheiat procesul-verbal de predare primire nr. x, în care la art. 3 s-a menţionat că "se confirmă transferul dreptului de proprietate asupra unităţii de management de la A. către CNAS, fără costuri suplimentare".

Prin urmare, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reţine că în mod corect auditorii externi au constatat că reclamanta CNAS a încălcat dispoziţiile art. 5 alin. (1) O.G. nr. 119/1999

Susţinerea recurentei vizând faptul că nu s-a reţinut că avea obligaţia de a încheia contractul cu ofertantul declarat câştigător, este neîntemeiată şi va fi respinsă, având în vedere că instanţa de fond a reţinut că deficienţele constatate de auditorii externi vizează modalitatea de executare a contractului, respectiv prestatorul A. a transferat doar dreptul de folosinţă, deşi reclamanta achitat preţul pentru dreptul de proprietate.

Din analiza înscrisurilor ataşate dosarului de fond, Înalta Curtea reţine că plata sumei de 8230946,81 RON nu s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 şi Ordinul MFP nr. 1792/2002 privind lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor instituţiilor publice, plata fiind făcută fără recepţia fizică a produsului, ci doar pe baza accesului la unitatea de management.

În acest context, în mod legal judecătorul fondului a reţinut că "înregistrarea unităţii de management în contabilitate şi atribuirea unui număr de inventar nu prezintă relevanţă pentru aprecierea legalităţii plăţii efectuate de reclamantă, în condiţiile în care s-a constatat în precedent ă recepţia cantitativă nu s-a realizat în mod corespunzător, ori înregistrarea în contabilitate a avut la baza acest proces-verbal de recepţie cantitativă".

Faţă de cele expuse anterior, Înalta Curte nu poate reţine criticile reclamantei privind faptul că la data de 11.09.2012 a respectat contractul şi a achitat suma de 8.230.946,81 RON către A., întrucât acesta implica predarea unităţii de management de la furnizor la beneficiar, ori în cauză, în data de 12.02.2014 prin procesul-verbal de custodie s-a făcut predarea provizorie, iar cea efectivă la data de 14 februarie 2017.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 3574 din 09 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2019.