Municipal officeholder incompatibility: simultaneous status as individual enterprise owner suffices regardless of actual economic activity

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 05 aprilie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/18.03.2016 întocmit de pârâtă, solicitând admiterea contestaţiei şi, pe fond, anularea raportului, ca fiind nelegal şi netemeinic, neexistând conflict de interese între funcţia de viceprimar al com. Băbana, jud. Argeş, pe care o deţine, şi întreprinderea în cadrul căreia avea calitatea de asociat, la care face referire pârâta A.N.I.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 178/F- cont din 03 octombrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A. împotriva Raportului de evaluare nr. x/18.03.2016, întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei de fond, a declarat recurs, în termen, reclamantul A., solicitând admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii sale, aşa cum a fost formulată, şi anularea Raportului de evaluare întocmit de A.N.I., întrucât, susţine recurentul- reclamant, nu există conflict de interese între funcţia de viceprimar, pe care o deţine, şi întreprinderea în care a avut calitate de asociat, la care face referire A.N.I.

În drept, recurentul-reclamant A. a dezvoltat critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în esenţă, invocând următoarele:

Consideră că sentinţa este nelegală, fiind pronunţată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii.

Învederează că intimata, la data de 06.04.2015, a fost sesizată cu faptul că recurentul s-ar afla în stare de incompatibilitate întrucât, concomitent cu funcţia de viceprimar al comunei Băbana jud. Argeş, a exercitat şi activităţi comerciale în calitate de asociat unic al societăţii menţionate în raportul ANI.

Arată că, la data de 06.04.2015 a fost admisă cererea sa înregistrată sub nr. x în sensul radierii societăţii, ca urmare a voinţei sale, astfel încât, la data sesizării A.N.I., societatea fusese deja radiată în urmă cu peste doi ani.

În plus, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv adeverinţa emisă de A.N.A.F. Piteşti la data de 28.03.2016 privind venitul societăţii pentru anul 2013, se dovedeşte că acesta a fost zero întrucât societatea nu a avut activitate în acea perioadă.

Astfel, apreciază că instanţa de fond, în mod nelegal, a considerat că a desfăşurat activităţi comerciale în perioada 25.06.2012-05.04.2013.

La dosarul de fond nu s-au administrat dovezi din care să rezulte că ar fi avut calitatea de comerciant în cadrul societăţii după începerea mandatului de viceprimar ci, dimpotrivă, s-a dovedit că nu a desfăşurat activităţi comerciale concomitent cu funcţia de viceprimar.

În consecinţă, a solicitat admiterea recursului.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în primul rând, să se constate nulitatea recursului formulat de recurentul- reclamant A., în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, dacă se va trece peste această excepţie, respingerea în totalitate a recursului.

Apreciază că susţinerile recurentului sunt neîntemeiate, invocând prevederile art. 4, art. 6 şi art. 23 din O.U.G. nr. 44/2008 din care ar rezulta faptul că titularul unei întreprinderi individuale are calitatea de comerciant persoană fizică de la data înregistrării acesteia în registrul comerţului.

Faptul că recurentul nu a desfăşurat niciun fel de activitate economică în cazul întreprinderii individuale nu are relevanţă întrucât esenţială pentru starea de incompatibilitate este simpla deţinere a calităţii de comerciant persoană fizică.

Art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 prevede imposibilitatea cumulului de funcţii iar art. 87 din acelaşi act normativ stabileşte expres şi limitativ cazurile de incompatibilitate.

Recurentul nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea incompatibilitate în termenul prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 astfel că raportul de evaluare este legal.

În consecinţă, a solicitat respingerea recursului.

Prin răspunsul la întâmpinare recurentul şi-a menţinut acelaşi punct de vedere exprimat prin intermediul recursului.

5. Aspecte procedurale

Recurentul, prin intermediul apărătorului convenţional, a solicitat acordarea unui termen de judecată invocând lipsa de apărare, cerere care a fost respinsă la termenul de judecată din data de 12.11.2019.

Pentru ca recurentul să aibă posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, tocmai în vederea respectării dreptului la apărare, instanţa a dispus amânarea pronunţării pentru data de 25.11.2019.

Or, până la data stabilită, recurentul nu a înţeles să formuleze concluzii scrise, ci a solicitat repunerea cauzei pe rol, cerere care nu are suport legal în cadrul procedurii civile, repunerea cauzei pe rol fiind reglementată de prevederile art. 400 C. proc. civ., ipoteza avansată de recurent (lipsa de apărare pentru aceleaşi motive invocate, care au fost deja reţinute ca neîntemeiate) neregăsindu-se între cazurile de repunere pe rol, solicitând-se practic, instanţei de recurs să revină asupra unei cereri faţă de care s-a pronunţat la termenul din data de 12.11.2019.

II. Soluţia instanţei de recurs

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte reţine că, potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Instanţa constată că, motivele de nelegalitate despre care face vorbire dispoziţia legală anterior menţionată se referă, in primul rând, la indicarea considerentelor pentru care partea apreciază că hotărârea recurată este nelegală, lipsa acestora atrăgând sancţiunea nulităţii.

Sub aspectul temeiului de drept procesual, se reţine că partea are obligaţia de a indica, în cuprinsul cererii de recurs, motivele de nelegalitate pe care le apreciază că sunt incidente însă este suficientă indicarea considerentelor pentru care hotărârea recurată este apreciată a fi nelegală, încadrarea în drept a acestora, într-unul dintre motivele de la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. putând fi făcută chiar de către instanţa de control judiciar din oficiu.

În speţă, se constată că în cuprinsul cererii de recurs recurentul -reclamant a indicat anumite aspecte care pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. referitor la pronunţarea hotărârii cu aplicarea greşită a normelor de drept material astfel că instanţa de control judiciar poate trece la analiza incidenţei acestora.

Faţă de cele expuse, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii în baza prev. art. 489 alin. (2) C. proc. civ..

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Prin raportul de evaluare nr. x/18.03.2016 întocmit de intimata Agenţia Naţională de Integritate s-a concluzionat că recurentul-reclamant A. s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 25.06.2012-05.04.2013, prin încălcarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deţinut simultan atât funcţia de viceprimar al comunei Băbana jud. Argeş, cât şi calitatea de comerciant persoană fizică, titular întreprindere individuală - A. "Comerţ" Întreprindere Individuală.

Instanţa de recurs apreciază că hotărârea recurată a fost pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente speţei, contrar susţinerilor recurentului.

Astfel, se reţine că, din data de 28.10.2011, astfel cum rezultă din adresa nr. x/09.07.2015 emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, recurentul a dobândit calitatea de titular al întreprindere individuală - A. "Comerţ" Întreprindere Individuală iar, începând cu data de 25.06.2012, a dobândit calitatea de consilier local în mandatul 2012-2016 şi a fost ales în funcţia de viceprimar al comunei Băbana jud. Argeş.

La data de 04.04.2013, recurentul a solicitat radierea firmei, înregistrarea fiind efectuată sub nr. x/04.04.2013 iar înscrierea în Registrul Comerţului s-a făcut în baza rezoluţiei nr. 5525/05.04.2013.

Potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: g) calitatea de comerciant persoană fizică".

Textul art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 se interpretează în sensul că incompatibilitatea prevăzută de aceste dispoziţii se referă la deţinerea acestei calităţi, de comerciant persoană fizică şi nu doar la desfăşurarea de activităţi în cadrul PFA.

Noţiunea de "activitate economică" este definită la art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 44/2008 ca fiind:

"activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obţinerii unui profit".

Textul legal menţionat are în vedere inclusiv desfăşurarea unei activităţi agricole, nefiind făcută o distincţie între formele de activitate economică desfăşurate.

La lit. g) a aceluiaşi articol este prevăzută noţiunea de "întreprindere individuală" ca fiind întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.

Art. 23 din aceeaşi ordonanţă prevede că "Întreprinzătorul persoană fizică, titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului".

Motivele de recurs invocate de recurent nu vor fi reţinute ca întemeiate, în mod eronat susţinându-se că prima instanţă ar fi apreciat, în mod nelegal, că a desfăşurat activităţi comerciale în perioada 25.06.2012-05.04.2013.

Lecturând considerentele hotărârii recurate se constată că prima instanţă nu a făcut astfel de aprecieri, ci a efectuat un silogism juridic, prin interpretarea coroborată şi sistematică a textelor legale incidente în cauză, reţinându-se că incompatibilitatea prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 intervine în cazul deţinerii simultane a celor două calităţi incompatibile.

Instanţa de fond a analizat susţinerile reclamantului-recurent în ceea ce priveşte lipsa efectuării unor acte de comerţ şi a ajuns la concluzia că singura condiţie impusă de legiuitor prin dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/200, pentru reţinerea stării de incompatibilitate, este exercitarea simultană a celor două funcţii. În consecinţă, instanţa de recurs observă că judecătorul fondului nu a reţinut că reclamantul ar fi desfăşurat activităţi comerciale, astfel că această critică nu este întemeiată.

În consecinţă, după cum corect a reţinut prima instanţă, indiferent de faptul că nu au fost realizate venituri de către întreprinderea individuală (de altfel, în anul 2012 au fost realizate venituri, potrivit adeverinţei de venit depusă la dosar fond), această situaţie de fapt este irelevantă şi nu este de natură a înlătura starea de incompatibilitate în care s-a aflat recurentul, până la data radierii întreprinderii individuale, în condiţiile în care avea posibilitatea de a opta între funcţia de viceprimar şi calitatea de comerciant - persoană fizică, însă în termenul de prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, de cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcţie.

De asemenea, nu prezintă relevanţă aspectul învederat de recurent, potrivit căruia, la data sesizării A.N.I., societatea era radiată de 2 ani întrucât prin raportul contestat s-a reţinut starea de incompatibilitate până la data radierii întreprinderii (05.04.2013).

Susţinerile din răspunsul la întâmpinare formulat de recurent, referitoare la presupuse contradicţii de la pagina a 6-a din întâmpinare formulată de intimată sunt în afara realităţii, întrucât, la fila indicată de recurent, intimata, cu titlu de jurisprudenţă, a reprodus conţinutul unei decizii pronunţată în cadrul dosarului nr. x/2013 prin care s-a admis recursul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nicidecum nu s-a referit la nelegalitatea sentinţei recurate în dosarul pendinte, recurentul aflându-se în eroare.

Faţă de considerentele expuse, apreciind că în raport de criticile invocate de recurent nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ..şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 178/F- cont din 3 octombrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2019.