Incompatibility of deputy mayor and school board membership: public school as public institution under integrity law

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate a formulat contestaţie împotriva Raportului de Evaluare nr. x/28.04.2016, emis de către pârâtă, solicitând anularea acestuia.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 278 din 17 noiembrie 2016, a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului, reclamantul invocă nulitatea hotărârii susţinând că nu este motivată, în conformitate cu prevederile art. 425 noul C. proc. civ., ceea ce duce la încălcarea prevederilor art. 6 din CEDO, deoarece nu răspunde tuturor cererilor şi apărărilor părţilor.

Recurentul precizează că intimata a confirmat faptul că nu a existat nicio hotărâre/dispoziţie privind desemnarea sa în calitate de reprezentant al Primăriei/Primarului comunei Săhăteni, în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale " B.".

În opinia recurentului, în conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1), (2) şi 5 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, se impunea, în mod imperativ, delegarea unui reprezentant la consiliului local în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, iar numirea în această calitate ar fi fost una legală, chiar dacă respectivele prevederi vin în contradicţie cu dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.

În acest sens, s-a invocat existenţa unui conflict legislativ prin numirea în mod obligatoriu a unui consilier local sau reprezentant al primarului în consiliul de administraţie a unei unităţi de învăţământ şi sancţionarea acestui fapt prin prisma prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003.

Având în vedere principiul aplicării în timp a legilor se poate considera că legea învăţământului intrată în vigoare în anul 2011 modifică tacit sau creează o excepţie legală de la constatarea stării de incompatibilitate sub aspectul numirii în cadrul consiliului de administraţie.

Prin Raportul de Evaluare atacat, intimata a constatat starea de incompatibilitate prin prisma prevederilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 unde se prevede că:

"(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar (...) este incompatibilă cu: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

Faţă de textul de lege citat, recurentul consideră că nu se încadrează în nici una din tezele descrise în norma incriminatorie, prin prisma faptului că Şcoala Generală nu se regăseşte în cadrul autorităţilor, societăţilor sau instituţiilor publice, iar regimul ei este reglementat atât de Constituţia României la art. 32 alin. (5) cât şi în Legea nr. 1/2011 care stabilesc expres că aceste structuri sunt unităţi de învăţământ de stat sau particulare iar această expresie de unitate de învăţământ nu se regăseşte în textul de la art. 87 lit. d).

Potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, care arata că primarii şi viceprimarii pot deţine calitatea de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ.

După analizarea contestaţiei, instanţa de fond a decis respingerea acesteia, arătând numai faptul că toate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată reprezintă doar "artificii de interpretare" a conţinutului raportului de evaluare şi a art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea 161/2003. De fapt, instanţa de fond preia efectiv susţinerile intimatei conţinute atât în raportul contestat cât şi în întâmpinarea depusă la dosar,dar şi prevederile din Legea Educaţiei, fără a arăta care ar fi motivele efective de respingere a tuturor criticilor invocate.

De asemenea, instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu aplicarea greşită a normelor de drept material ignorând faptul că, aşa cum s-a stabilit şi prin Decizia nr. 163/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "starea de incompatibilitate a fost reglementată de legiuitor pentru prevenirea conflictului de interese definit prin art. 70 din Legea 161/2003 ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere următoarele considerente.

În ceea ce priveşte motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În cauza de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivarea în fapt şi în drept este o condiţie de esenţă a hotărârii judecătoreşti, legiuitorul stabilind în sarcina judecătorului această obligaţie legală, cu precizarea că judecătorul trebuie să explice părţilor, atât în fapt, cât şi în drept care au fost raţiunile care au determinat adoptarea soluţiei.

Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

În motivarea hotărârii judecătoreşti se regăsesc toate susţinerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, astfel că sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin Raportul de Evaluare nr. x/28.04.2016 intimata concluzionează că, în urma evaluărilor efectuate, au fost identificate, în ceea ce îl priveşte pe recurent, elemente în sensul existenţei unei stări de incompatibilitate, constatându-se că, în perioada 01.10.2011 -30.06.2014 - data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014 -reclamantul ar fi exercitat şi funcţia de viceprimar al Comunei Săhăteni, cât şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale " B." Săhăteni, invocându-se în acest sens, prevederile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea 161/2003.

Starea de incompatibilitate a fost generată de deţinerea simultană a funcţiei de viceprimar cât şi a calităţii de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Săhăteni.

Conform art. 87 din Legea nr. 161/2003:

(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice

Potrivit art. 96 din Legea nr. 1/2011 - forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 94/2014:

(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. în exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor, directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

Înainte de modificarea legislativă a Legii nr. 1/2011 cu privire la acest aspect, incompatibilitatea calităţii de primar cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, era nu doar prevăzută expres, ci avea şi deplină aplicabilitate.

În perioada supusă evaluării, administraţia locală putea fi reprezentată în cadrul instituţiilor de învăţământ, atât de un reprezentant al primarului cât şi de reprezentanţi ai consiliului local.

Atribuţiile exprese cu privire la acest domeniu nu puteau fi exercitate pe deplin cu privire la calitatea de membru al consiliului de administraţie al şcolilor în perioada anterioară modificării legislative a Legii nr. 1/2011.

Deci, modificarea legislativă survenită şi posibilitatea legală a primarului de a face parte din consiliul de administraţie al şcolilor nu opera la momentul evaluării reclamantului.

Nu există prevederi legale care să stabilească că reprezentantul primarului sau consiliului local este numit în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar de către primar respectiv de către consiliul local, constituirea consiliului de administraţie făcându-se la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în conformitate cu prevederile legale menţionate anterior.

Înalta Curte constată că din documentele înaintate atât de unitatea de învăţământ cât şi de Primăria Săhăteni recurentul a făcut parte din Consiliul de Administraţie în perioada reţinută în Raportul de evaluare.

Rezultă aşadar în mod evident faptul că deşi nu a existat nicio hotărâre/dispoziţie privind desemnarea recurentului în calitate de reprezentant al Primăriei comunei Săhăteni în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale "B." Săhăteni, acesta a exercitat efectiv mandatul de membru, participând la şedinţele Consiliului de Administraţie.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că în mod corect s-a reţinut că lipsa actului de numire a recurentului în consiliul de administraţie nu are relevanţă, atâta timp cât din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă calitatea lui şi, mai mult, faptul că acesta a participat la şedinţele consiliului de administraţie.

Având în vedere aceste aspecte, în mod temeinic instanţa de fond a reţinut prin hotărârea recurată faptul că există un caz de incompatibilitate de natura celui reglementat de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 278 din 17 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2019.