Mayor's incompatibility upheld; integrity report stands despite data-protection challenge.

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2019

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie solicitând anularea Raportului de evaluare x/18.07.2016 din data de 04.10.2014 şi obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 92/2017 din 28 februarie 2017, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a anulat raportul de evaluare nr. x/18.07.2016 emis de pârâtă şi a luat act de solicitarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond atât reclamantul A., cât şi pârâta Agenţia Naţională de Integritate au declarat recurs.

1. Prin recursul formulat, pârâta Agenţia Naţională de Integritate arată că sentinţa Curţii de Apel Cluj a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât, deşi atribuţiile şi prerogativele primarului sunt unele legale, chiar imperative, în ceea ce priveşte organizarea şi supravegherea procesului complex de învăţământ din unitatea administrativ teritorială pe care o conduce, nu trebuie înlăturată de la aplicare prevederea expresă a Legii nr. 161/2003, referitoare la respectarea regimului incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese.

Aplicarea legii trebuie să aibă loc în mod coroborat, şi, având în vedere faptul că la momentul desfăşurării perioadei de evaluare, nici legea educaţiei nu prevedea prezenţa expresă a primarului în cadrul consiliului de administraţie al unei scoli, dar şi că era pe deplin aplicabilă incompatibilitatea prevăzută de Legea nr. 161/2003.

Înainte de modificarea legislativă a Legii nr. 1/2011 cu privire la acest aspect, incompatibilitatea calităţii de primar cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, era nu doar prevăzută expres, ci avea şi deplină aplicabilitate.

În perioada supusă evaluării, administraţia locală putea fi reprezentată în cadrul instituţiilor de învăţământ, atât de un reprezentant al primarului cât şi de reprezentanţi ai consiliului local.

Atribuţiile exprese cu privire la acest domeniu, despre care instanţa de fond face vorbire pe larg în motivarea sentinţei, deşi sunt prevăzute expres în legislaţia specifică aleşilor locali, nu puteau fi exercitate pe deplin cu privire la calitatea de membru al consiliului de administraţie al şcolilor în perioada anterioară modificării legislative a Legii nr. 1/2011.

Modificarea legislativă survenită şi posibilitatea legală a primarului de a face parte din consiliul de administraţie al şcolilor nu opera la momentul evaluării reclamantului.

2. Reclamantul A., în motivarea recursului arată că, prin sentinţa recurată, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea raportului de evaluare emis de către Agenţia Naţională de Integritate în dauna sa, deoarece argumentele de ordin procedural invocate, încălcarea legislaţiei europene cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, au fost înlăturate de instanţa de fond.

În opinia recurentului, aceste argumente sunt pertinente şi trebuiau să stea la baza soluţiei de anulare a raportului de evaluare, hotărârea pronunţată fiind rodul unei greşite dezlegări de drept.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză, părţile au formulat întâmpinări reciproce.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate este fondat, iar recursul formulat de reclamantul A. este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere următoarele considerente.

În ceea ce priveşte recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin sentinţa pronunţată, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului şi a anulat Raportul de evaluare nr. x/18.07.2016, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, considerând ca fiind neîntemeiată reţinerea stării de incompatibilitate în sarcina reclamantului cu privire la deţinerea simultană a calităţii de primar şi aceea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii de învăţământ din sistemul public.

Conform art. 87 din Legea nr. 161/2003:

(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice

Potrivit art. 96 din Legea nr. 1/2011 - forma în vigoare anterior modificării prin O.U.G. nr. 94/2014:

(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. în exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor, directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

Starea de incompatibilitate din sarcina reclamantului a fost reţinută urmare deţinerii simultane atât a funcţiei de primar al Comunei Cămărasu, Judeţul Cluj, cât si a calităţii de membru în consiliul de administraţie al Şcolii Generale Cămărasu, pentru perioada 2009 - 2014.

Înalta Curte constată că deşi atribuţiile şi prerogativele primarului sunt unele legale, chiar imperative, în ceea ce priveşte organizarea şi supravegherea procesului complex de învăţământ din unitatea administrativ teritorială pe care o conduce, nu trebuie înlăturată de la aplicare prevederea expresă a Legii nr. 161/2003, referitoare la respectarea regimului incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese.

Înainte de modificarea legislativă a Legii nr. 1/2011 cu privire la acest aspect, incompatibilitatea calităţii de primar cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, era nu doar prevăzută expres, ci avea şi deplină aplicabilitate.

În perioada supusă evaluării, administraţia locală putea fi reprezentată în cadrul instituţiilor de învăţământ, atât de un reprezentant al primarului cât şi de reprezentanţi ai consiliului local.

Atribuţiile exprese cu privire la acest domeniu nu puteau fi exercitate pe deplin cu privire la calitatea de membru al consiliului de administraţie al şcolilor în perioada anterioară modificării legislative a Legii nr. 1/2011.

Deci, modificarea legislativă survenită şi posibilitatea legală a primarului de a face parte din consiliul de administraţie al şcolilor nu opera la momentul evaluării reclamantului.

Incompatibilitatea presupune interdicţia de a cumula două sau mai multe funcţii şi/sau calităţi care, prin exercitarea lor simultană, ar putea altera obiectivitatea cu care oficialul public are obligaţia să îşi exercite atribuţiile funcţiei publice.

Înalta Curte constată că în perioada de referinţă, intenţia legiuitorului a fost clară, funcţia de primar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice, ceea ce înseamnă că în consiliul de administraţie al şcolii trebuia să fie membru un reprezentant al primarului şi nu primarul însuşi.

În cauză, reclamantul recunoaşte calitatea de membru în Consiliul de administraţie al şcolii din Cămăraşu, însă susţine incidenţa normei legale aşa cum este în vigoare în prezent, deşi perioada supusă evaluării este preexistentă intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014.

De asemenea, legiuitorul nu distinge cu privire la modul în care o persoană exercită sau nu funcţia sau calitatea care îi atrage starea de incompatibilitate, şi nici dacă funcţia care generează incompatibilitatea este sau nu remunerată sau dacă produce sau nu alte avantaje materiale prin exercitarea ei.

Prin urmare, starea de incompatibilitate este generată prin simpla deţinere simultană a două funcţii incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor condiţii.

Supravegherea bunului mers al activităţii şcolii din calitatea de primar nu era în acel moment, o atribuţie legală a primarului, reprezentând chiar un incident de integritate, ceea ce presupune încălcarea statutului funcţiei de autoritate deţinute.

Astfel fiind, sub aspectul reţinerii stării de incompatibilitate generată de deţinerea simultană a calităţii de viceprimar şi aceea de membrii în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ din sistemul public, Înalta Curte constată că raportul de evaluare este legal şi temeinic, instanţa de fond pronunţându-se prin aplicarea unui raţionament juridic eronat, raportat la interpretarea şi aplicarea textelor legale incidente.

Simpla deţinere a celor două calităţi este suficientă pentru a genera un incident de integritate de categoria incompatibilităţilor.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtă, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte recursul formulat de reclamantul A.

Înalta Curte constată că aspectele de ordin procedural invocate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că sunt lipsite de aplicabilitate elementele legislative invocate de recurent, precum şi dezlegarea dată de instanţa europeană în afacerea Bara C-201/14, întrucât elementele constitutive ale chestiunii de fapt, dar şi de drept nu suportă comparaţie şi nici analogie.

Înalta Curte constată că art. 7 din Directiva nr. 95/46 a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, stipulează că:

"Statele membre prevăd ca datele cu caracter personal să fie prelucrate numai dacă:

(a) persoana vizată şi-a dat consimţământul neechivoc sau (b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care subiectul datelor este parte sau în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înainte de încheierea contractului sau (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului sau (d) prelucrarea este necesară în scopul protejării interesului vital al persoanei vizate sau (e) prelucrarea este necesară pentru aducerea la îndeplinire a unei sarcini de interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt comunicate datele sau (f) prelucrarea este necesară pentru realizarea interesului legitim urmărit de operator sau de către unul sau mai mulţi terţi, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protecţie în temeiul articolului 1 alin. (1)".

De asemenea, prevederile art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal stabilesc condiţiile de legitimitate privind prelucrarea datelor şi anume:

(2) Consimţământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:

a) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;

b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate;

c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului;

d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele;

e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate;

f) când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii;

g) când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.

Legea nr. 176/2010 prevede care este procedura de urmat de către inspectorii de integritate în activitatea de instrumentare a datelor şi a informaţiilor cu caracter personal, activitate care este parte integrantă a procedurii de evaluare, aplicabile fiind dispoziţiile art. 20.

Toate dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind colectarea şi instrumentarea datelor cu caracter public şi nepublic sunt în concordanţă cu dreptul unional.

Mai mult decât atât, pretinsa prelucrare nelegală a datelor cu caracter personal nu atrage în mod automat anularea raportului, necondiţionată de existenţa unei vătămări.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că procedura stabilită de Legea nr. 176/2010 a fost îndeplinită faţă de reclamant, fiind înştiinţat de către inspectorul de integritate cu privire la elementele ce au dus la reţinerea stării de incompatibilitate prin încălcarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Astfel, faţă de reclamant, Agenţia Naţională de Integritate a respectat, în emiterea raportului de evaluare, toată procedura legal impusă, fiind respectate prevederile privitoare la utilizarea informaţiilor cu caracter nepublic ale persoanei evaluate.

Începând cu informarea care se face către persoana evaluată, respectiv cea în care este adusă la cunoştinţă de către inspectorul de integritate declanşarea procedurii de evaluare într-o anumită lucrare, persoanei evaluate îi sunt comunicate şi furnizate toate datele necesare, aşa cum sunt ele prevăzute atât de legislaţia naţională, cât şi de cea europeană, fapt care s-a petrecut şi în cazul reclamantului

Faţă de conţinutul normativ al Directivei nr. 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Legea nr. 176/2010 conţine prevederi exprese în acest sens - informările persoanei evaluate cu privire la instrumentarea datelor, cu caracter personal-fiind obligatorii pentru legalitatea raportului de evaluare - fiind în acord cu legislaţia europeană, iar aplicabilitatea directă a normei unionale nu suportă incidenţă, în plan vertical, atât timp cât în legislaţia naţională există normă expresă care să reglementeze respectiva situaţie.

Din această perspectivă, contrar tezei formulate de reclamant, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut că, în cauză, nu este incidentă cauza Bara.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, recursul urmând a fi respins, ca nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

De asemenea, va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 92/2017 din 28 februarie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2019.