Appeal voided as unsigned fax filing; time-barred FOIA claim stands.

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, secţia 10 Poliţie şi B., obligarea acestora să îi comunice informaţiile solicitate şi fixarea unui termen în acest sens şi actul cerut.

Prin sentinţa civilă nr. 7279/04.12.2017, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei ca tardiv formulată, sentinţă atacată cu apel de către reclamantă.

2. Hotărârea instanţei de apel

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 122 din 22 noiembrie 2018, a admis excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a respins apelul formulat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 7297/04.12.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibil.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs apelanta A., solicitând admiterea căii de atac exercitate.

4. Apărările intimaţilor

Prin întâmpinări, intimaţii Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi B. au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, conform art. 247 şi 457 din C. proc. civ., precum şi a art. 22 din Legea nr. 544/2001, iar în subsidiar au invocat excepţia nulităţii recursului raportat la art. 487 alin. (1) şi art. 489 din acelaşi cod.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Examinând cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte reţine că este întemeiată.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…) e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar, conform alin. (3) al aceluiaşi articol, "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii (...)".

În temeiul art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu poartă semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia introducerii oricărui demers judiciar, inserate în art. 148 din C. proc. civ., în conformitate cu care orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă, printre alte menţiuni esenţiale, şi semnătura.

Dispoziţiile art. 194 lit. f) din C. proc. civ. prevăd aceeaşi obligaţie.

Potrivit art. 268 alin. (1) din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia.(...)."

Prin urmare, semnătura, având rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului semnat, trebuie să fie olografă şi nicidecum dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

În cauză, se constată că recurenta a depus la dosar cererea de recurs transmisă prin fax purtând semnătura sa, semnătură care, datorită modalităţii de depunere, se regăseşte în forma imprimată, neidentificându-se un exemplar original al respectivei cereri.

Deşi recurenta a fost citată cu menţiunea de a depune la dosar cererea de recurs semnată olograf în original, pentru termenul de judecată din 21.11.2019, aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

Lipsa semnăturii este un aspect prealabil peremptoriu de natură a determina neregularitatea învestirii instanţei, în consecinţă, nefiind îndeplinită această cerinţă de formă, devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Prin raportare la prevederile menţionate, referitoare la sancţiunea aplicată în cazul nesemnării cererii de chemare în judecată, se reţine şi faptul că, în şedinţa Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 29 ianuarie 2018, s-a stabilit următoarea soluţie de principiu: "În ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea (de recurs) exclusiv prin fax sau e-mail şi instanţa face demersuri pentru a obţine exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancţiunea aplicabilă este cea a anulării cererii (de recurs)".

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută în mod expres de art. 486 alin. (3) raportat la art. 196 alin. (1) din C. proc. civ. şi va anula recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de apelanta A. împotriva Deciziei nr. 122 din 22 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2019.