Eligibility of non-undertaking associations for Natura 2000 aquaculture compensation under CE Regulation 1198/2006

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea:

- Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.02.2016 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii (în continuare, M.A.D.R - D.G.C.A.I.);

- Deciziei nr. 306753/05.04.2016 emisă de M.A.D.R - D.G.C.A.I., prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de reclamantă;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 396 din 27.12.2016, a admis acţiunea reclamantei şi a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.02.2016 şi Decizia nr. 306753/05.04.2016, ambele emise de autoritatea pârâtă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

3.1. Concluzia primei instanţe potrivit căreia procesul-verbal contestat în cauză este nelegal, întrucât intimata se încadra în categoria beneficiarilor eligibili pentru acordarea compensaţiilor este eronată.

La momentul la care intimata a depus cererea de finanţare erau aplicabile prevederile Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013 - versiunea I, cele ale Ghidului Solicitantului pentru Măsura 2.2. - "Măsuri pentru acva-mediu", în vigoare de la data de 23 aprilie 2010, precum şi cele ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Intimata nu îndeplinea condiţiile stabilite de cadrul normativ anterior arătat, deoarece nu făcea parte din categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii ori întreprinderilor cu mai puţin de 750 de angajaţi sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane euro.

Contrar celor reţinute în sentinţa recurată, Regulamentul CE nr. 800/2008, care a preluat definiţia întreprinderii din Recomandarea CE 2003/361, nu se aplică automat şi beneficiarului din fonduri europene pentru pescuit, acordate în baza Regulamentului CE nr. 1198/2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Acest Regulament a fost elaborat pentru declararea anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat. Compensaţiile pentru constrângerile de mediu în cazul siturilor Natura 2000 nu se regăsesc printre ajutoarele compatibile cu piaţa comună stabilite a fi acordate de către statele membre.

De asemenea, după cum este prezentată în Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008, nu rezultă faptul că în cadrul noţiunii de "întreprindere", poate fi inclusă şi asociaţia constituită conform O.U.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

3.2. Recurenta arată că modul de calcul eronat al primei a generat acordarea în mod necuvenit către AJVPS Galaţi a sumei de 514.380 RON.

Aprecierea instanţei de fond potrivit căreia nu se poate reţine că "autoritatea a fost în eroare atunci când a acordat compensaţia reclamantei" este nejustificată în contextul în care în cadrul celui de al 10-lea Comitet de monitorizare POP 2007 -2013 - fără a exista opoziţie din partea asociaţiilor reprezentative - a fost reamintit încă odată modul de calcul al primelor pentru beneficiarii Sit Natura 2000.

În temeiul celor menţionate în Decizia nr. 5/29.05.2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013, "prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensaţie şi va fi alocată conform condiţiilor prevăzute în art. 30 al Regulamentului 1198/2006"; prima va fi acordată pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu Natura 2000, numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurau activităţi de acvacultură anterior deciziei.

Aspectele legate de modul de acordare a compensaţiei, metoda de calcul şi nivelul primelor acordate în baza Programului Operaţional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri au fost preluate şi în Decizia nr. 16/02.03.2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013. Însă, această din urmă Decizie introduce un criteriu suplimentar, respectiv raportarea la suprafaţa luciului de apă "pentru care s-a făcut cererea".

În opinia recurentului, instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că beneficiarul, prin semnarea Ordinului de finanţare nerambursabilă nr. 51/19.11.2010, şi-a asumat obligaţia ca, în situaţia unor plăţi excedentare, să procedeze la restituirea acestora. Mai mult decât atât, chiar înainte de semnarea ordinului de finanţare nerambursabilă, odată cu Ghidul solicitantului, toţi beneficiarii acestei prime au luat la cunoştinţă de faptul că orice plată excedentară se restituie.

Recurentul arată faptul că, în sprijinul constatărilor ce au stat la baza întocmirii titlului de creanţă vine şi Decizia nr. 683/23.11.2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000, prin care Curtea Constituţională a reţinut, pe de o parte, că în mod eronat au fost plătite beneficiarilor două prime, şi, pe de altă parte, că este vorba despre o creanţă bugetară care provine dintr-o neregulă.

3.3. Recurentul menţionează că intimata a desfăşurat activitate în acvacultură doar patru luni din cei doi ani raportaţi pentru obţinerea primei.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimata Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Răspunzând punctual la motivul de recurs reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., partea a precizat următoarele:

* În speţă, sunt aplicabile prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 în care se precizează faptul că "întreprinderile mici şi mijlocii sau IMM-urile înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în Anexa I".

Practica judiciară comunitară a arătat, în acord cu definiţia dată întreprinderii prin textul regulamentar anterior enunţat, faptul că "prin întreprindere se înţelege orice entitate care desfăşoară activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care este finanţată."

Noţiunea de "întreprindere" are, în contextul dispoziţiilor art. 101 şi art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, o semnificaţie aparte, distinctă de dreptul naţional aplicabil în anul 2010 când s-a încheiat ordinul de finanţare, iar cea care trebuie avută în vedere este interpretarea comunitară, deoarece Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 este cel care fundamentează posibilitatea de solicitare şi acordare a compensaţiei.

Recomandarea nr. 361/2003/CE, în vigoare la data de 20 mai 2003, defineşte microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii ca fiind "orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma juridică. Sunt considerate ca atare, în special, entităţile care desfăşoară o activitate artizanală sau alte activităţi cu titlu individual sau familial, societăţile de persoane sau asociaţiile care desfăşoară în mod obişnuit o activitate economică."

Calitatea de beneficiar este probată cu Statutul Asociaţiei din care reiese că aceasta desfăşoară activitate economică şi se include în definiţia comunitară a "întreprinderii":

- prin comerţul cu amănuntul a mai multor produse, după cum rezultă din codurile CAEN 4778 şi 4776;

- prin veniturile obţinute în comerţul cu amănuntul, din vânătoarea şi pescuitul de agrement sportiv;

- prin cotizaţiile membrilor, donaţii şi subvenţii.

Intimata arată că autoritatea recurentă îşi contestă propria decizie de recunoaştere a eligibilităţii, ceea ce fundamentează concluzia că acţionează cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Suma de 1.028.760 RON, acordată în cadrul Programului, a intrat în circuitul civil şi nu mai poate fi retrasă în acest moment.

* Interpretarea eronată a modului de calcul al primei (ce se încearcă a se susţine că intră în sfera neregulii sistemice) nu poate fi imputată Asociaţiei, în calitate de beneficiară, raportat la faptul că AM POR a transmis unuia dintre beneficiari adresa nr. x şi y din 21.06.2010 prin care a precizat în mod clar faptul că "aplicarea formulei de calcul a primei se va face pentru fiecare an în parte, iar valoarea finală va fi formată din suma valorilor rezultate pentru fiecare an în parte."

* În mod corect, instanţa de fond a reţinut încălcarea unor "principii consacrate în dreptul comunitar, respectiv cel al securităţii juridice şi al protecţiei încrederii legitime, precum şi unui alt principiu aplicabil conduitei administrative, respectiv cel al previzibilităţii."

* Intimata a prezentat în detaliu istoricul şi efectele Deciziei nr. 683/23.11.2016 pronunţate de Curtea Constituţională .

4.2. Recurentul a depus răspuns la întâmpinarea intimatei, precum şi concluzii scrise .

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de faţă, intimata Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011:

- Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.02.2016 prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii a stabilit în sarcina beneficiarului Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi un debit în valoare de 1.028.760,00 RON, reprezentând cheltuieli neeligibile ca urmare a aprobării Cererii de finanţare x;

- Decizia nr. 306753/05.04.2016 emisă de M.A.D.R - D.G.C.A.I., prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată împotriva titlului de creanţă.

Prima instanţă a admis acţiunea reclamantei şi a anulat actele administrative contestate, soluţie care nu este împărtăşită de instanţa de control judiciar.

Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, pentru a răspunde la criticile de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de control judiciar reţine următoarele:

5.1. Critica recurentei referitoare la neîncadrarea intimatei în categoria beneficiarilor eligibili pentru acordarea compensaţiilor este fondată.

Prin Ordinul de finanţare nerambursabil nr. 51/19.11.2010 privind finanţarea din Fondul European pentru Pescuit şi Bugetul Naţional pentru implementarea măsurilor care prevăd acordarea de prime/compensaţii, emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - DGP - AMPOP, intimata Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi a beneficiat de o compensaţie în sumă de 1.028.760 RON, aferentă pierderilor de producţie piscicolă înregistrate în "Amenajarea piscicolă Maţa-Rădeanu", aflată în Sit Natura 2000.

La baza întocmirii Ordinului de finanţare nerambursabilă anterior nominalizat a stat Cererea de finanţare x depusă de către beneficiarul Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, prin care acesta a solicitat prima pentru compensarea pierderilor de venituri înregistrate în cadrul amenajării piscicole Maţa-Rădeanu.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.02.2016 s-a reţinut faptul că beneficiarul nu era eligibil, deoarece nu făcea parte din categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii ori întreprinderilor cu mai puţin de 750 de angajaţi sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane euro.

Înalta Curte reţine faptul că, în cadrul cererii de finanţare, beneficiarul a precizat că este "persoană juridică de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu", care îşi desfăşoară activitatea "în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii."

Potrivit dispoziţiei normative anterior enunţate: "Asociaţiile şi fundaţiile constituite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în condiţiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (asociaţii şi fundaţii) îşi păstrează personalitatea juridică legal dobândită. Acestor asociaţii şi fundaţii li se aplică, de la data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe, regimul juridic prevăzut de aceasta."

Temeiul juridic al acordării sprijinului este art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (Măsuri pentru mediul acvatic), conform căruia:

"(1) FEP poate sprijini acordarea de indemnizaţii pentru utilizarea unor metode de producţie în acvacultură care să ajute la protejarea şi ameliorarea mediului şi la conservarea naturii.

(2) Scopul sprijinului este de a promova: (…)

(d) acvacultura durabilă compatibilă cu constrângerile specifice de mediu rezultând din desemnarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

(3) Pentru a primi indemnizaţia în temeiul prezentului articol, beneficiarii indemnizaţiei trebuie să se angajeze să respecte cel puţin cinci ani cerinţele referitoare la mediul acvatic, cerinţe care depăşesc simpla aplicare a bunelor practici de acvacultură obişnuite. Pentru sprijinul prevăzut la alin. (2) litera (a), beneficiile de mediu ale acestor angajamente trebuie demonstrate printr-o evaluare prealabilă desfăşurată de organisme competente desemnate de către statul membru.

(4) Statele membre calculează indemnizaţia în baza unuia sau a mai multora dintre următoarele criterii: (…)

(d) dezavantajele specifice sau costurile de investiţii pentru unităţile situate în interiorul sau în apropierea zonelor Natura 2000.

(5) Este alocată o indemnizaţie excepţională: (c) în temeiul alin. (2) litera (d), pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 şi numai pentru unităţile de acvacultură existente înainte de această decizie."

Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, versiunea 1 (programul în cadrul căruia beneficiarul a primit compensaţia), prevede pentru Măsura 2.2 - Măsuri de acva-mediu - faptul că "beneficiarii acestei măsuri pot fi companiile private şi publice care operează în sectorul de acvacultură".

Conform prevederilor aceluiaşi Program, versiunea 2, varianta revizuită transmisă Comisiei Europene la data de 05.08.2010:

"Beneficiari acestei măsuri pot fi întreprinderile micro, mici şi mijlocii şi întreprinderile care nu se încadrează în definiţiile pentru întreprinderi micro, mici şi mijlocii, dar care au mai puţin de 750 de lucrători sau o cifră de afaceri mai mică de 200 EURO pe an."

Ghidul Solicitantului pentru Măsura 2.2. - Măsuri de acva-mediu -, aplicabil de la data de 23 aprilie 2010 (în vigoare la momentul la care intimata a aplicat pentru acordarea sprijinului) prevede că, pentru a se stabili dacă solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili, se verifică certificatul de înmatriculare, certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, precum şi formularul cererii de finanţare.

Intimata a anexat la cererea de finanţare, în loc de certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, "Motivaţia" nr. 10166 din 17.07.2009 emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi în care se menţionează următoarele aspecte:

"Potrivit prevederilor O.G. nr. 26/2002, asociaţiile şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial. Scopul înfiinţării asociaţiilor şi fundaţiilor este desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Întrucât nu au caracter patrimonial, asociaţiile şi fundaţiile nu au calitatea de comerciant, dar pot savărşi fapte de comerţ, ca orice necomerciant (…) Astfel, având în vedere aspectele mai sus menţionate, asociaţiile sau fundaţiile desfăşoară activităţi prevăzute în codul CAEN Rev. 2, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007, coduri utilizate şi de societăţile comerciale în desfăşurarea activităţii, fără ca acest lucru să atragă obligaţia înscrierii în Registrul Comerţului."

În art. 2 din Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (în vigoare la data depunerii cererii de finanţare de către intimată, mai precis în luna octombrie 2010) se menţionează că:

"În sensul prezentei legi, prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare." (sn)

Înalta Curte constată faptul că intimata nu face parte din categoria persoanelor juridice nominalizate în textul legal anterior citat pentru a putea fi considerată "întreprindere".

Pentru a justifica calitatea intimatei de beneficiar eligibil în cadrul Programului analizat, instanţa de fond a avut în vedere art. 1 din Titlul I al Anexei la Recomandarea CCE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijloci, în care este considerată "întreprindere" orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de forma juridică a acesteia. Pe acest aspect, instanţa a precizat faptul că Recomandarea anterior arătată a fost inclusă în cuprinsul Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008. Ca atare, fiind cuprinsă în reglementările europene se aplică cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţia României.

Instanţa de control judiciar apreciază că este corectă susţinerea recurentului în sensul că definiţia "întreprinderii" din Recomandarea CCE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijloci, preluată în Regulamentul (CE) nr. 800/2008, nu se aplică automat şi beneficiarului din fonduri europene pentru pescuit, acordate în baza Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit.

Într-adevăr, încă din titlul său, Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 precizează faptul că acesta a fost elaborat pentru declararea anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).

Din lecturarea art. 1 - Domeniul de aplicare - şi art. 2 - Definiţii - din Regulamentul aflat în discuţie, rezultă că acesta are în vedere ajutoarele aşa cum sunt stabilite la art. 87 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Conform acestui ultim articol, definiţia întreprinderii stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 800/2008 este asociată de entităţile care beneficiază de ajutoarele acordate de statele membre, după cum urmează:

Articolul 87 (fostul articol 92)

"(1) Cu excepţia derogărilor prevăzute de prezentul tratat, sunt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(2) Sunt compatibile cu piaţa comună:

(a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcţie de originea produselor;

(b) ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare;

(c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de această divizare.

(3) Pot fi considerate compatibile cu piaţa comună:

(a) ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut;

(b) ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru;

(c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condiţiilor schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun;

(d) ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului în cazul în care acestea nu aduc modificări condiţiilor schimburilor comerciale şi ale concurenţei în Comunitate într-o măsura care contravine interesului comun;

(e) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei."

Aşadar, în mod indiscutabil, compensaţiile pentru constrângerile de mediu în cazul siturilor Natura 2000 nu se regăsesc printre ajutoarele compatibile cu Piaţa comună stabilite a fi acordate de către statele membre astfel încât să nu fie afectată "concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre."

În alte ordine de idei, după cum s-a arătat anterior, art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit precizează faptul că este alocată o indemnizaţie excepţională, în temeiul alin. (2) litera (d) al acestui articol, pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 şi numai pentru unităţile de acvacultură existente înainte de această decizie."

Or, după cum s-a reţinut în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/10.02.2016, intimata nu a făcut dovada faptului că îndeplineşte condiţiile anterior enunţate. În concret, aceasta a depus la dosarul cererii de finanţare două licenţe de acvacultură din anul 2009, în condiţiile în care a solicitat compensarea pierderilor suferite în anii 2008 şi 2009. Astfel, partea a făcut dovada activităţii de acvacultură autorizată potrivit legii numai pentru 4 luni din cele 24 de luni raportate pentru obţinerea compensării, ulterior declarării sitului Natura 2000. Prin urmare, intimata nu era eligibilă pentru obţinerea compensaţiei, potrivit art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, şi din cauza faptului că nu a dovedit existenţa de unitate de acvacultură autorizată pe durata de referinţă.

5.2. Critica recurentei referitoare la calcularea greşită a primei acordate beneficiarilor este fondată.

Modul de acordare a compensaţiei, metoda de calcul şi nivelul primelor acordate în baza Programului Operaţional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, au fost stabilite prin Decizia nr. 5/29.05.2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013. Astfel, potrivit Deciziei, "Prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensaţie şi va fi alocată conform condiţiilor prevăzute în art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006" şi va fi acordată pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu Natura 2000. Ulterior, aceste aspecte au fost preluate şi în Decizia nr. 16/02.03.2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013.

În privinţa intimatei, plata compensaţiei pentru anii 2008 şi 2009, în valoare totală de 1.028.760 RON, aferentă Ordinului de finanţare nerambursabilă nr. 51/2010, s-a realizat în baza cererii de plată nr. x/23.11.2010. Plata s-a realizat prin OP nr. x/15.12.2010, întocmit pentru suma de 771.570 RON, şi OP nr. x/15.12.2010, întocmit pentru suma de 257.190 RON.

Calculul sumei ce a stat la baza efectuării plăţii a fost făcut pentru perioada 2008 - 2009, pentru suprafaţa totală de luciu de apă de 514,38 ha aferentă celor două amenajări piscicole şi înmulţită cu 2 pentru cei doi ani pentru care a fost aplicat proiectul.

În concluzie, deşi pentru anii 2008 şi 2009, în mod corect, trebuia plătită o singura primă, pe baza Ghidului Solicitantului au fost plătite pentru fiecare an sumele prevăzute în art. 30 alin. (5) din Regulament, aşadar două prime.

5.3. Critica recurentei referitoare la posibilitatea recuperării creanţei este fondată.

Prima instanţă a menţionat faptul că "raportat la modul de calcul al compensaţiei, în sarcina reclamantei nu se poate reţine comiterea unei abateri care să justifice măsura obligării acesteia la restituirea sumei de 514.380 RON, reprezentând 50% din compensaţia acordată în conformitate cu Ordinul de finanţare nr. x/19.11.2010."

Înalta Curte nu poate împărtăşi această concluzie.

Astfel, aşa cum s-a susţinut de către părţile litigante, în discuţie este o eroare sistemică a autorităţii publice, însă compensaţia acordată nejustificat, ca urmare a calculării greşite a primei, trebuie recuperată.

Mai mult decât atât, în speţa de faţă, aşa cum s-a demonstrat anterior, intimata nici nu putea avea calitatea de beneficiar eligibil pentru acordarea compensaţiei.

În ceea ce priveşte posibilitatea recuperării sumei aflate în discuţie, sunt relevante considerentele expuse în paragraful 27 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 683/23.11.2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000 în care se arată faptul că este vorba despre "o creanţă bugetară rezultată dintr-o neregulă, ea nepierzându-şi individualitatea prin faptul că a fost preluată la bugetul de stat, definindu-se, în continuare, ca sumă de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (…). Dacă legiuitorul ar fi dorit să se îndepărteze de la această viziune cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 66/2011, ar fi trebuit să reglementeze o derogare de la conţinutul normativ al acestuia în raport cu creanţele vizate de legea criticată, aspect pe care nu l-a realizat; în aceste condiţii, creanţele pe care legiuitorul a decis să nu le mai recupereze în temeiul legii criticate sunt, în realitate, tot creanţe bugetare rezultate dintr-o neregulă."

Relevante sunt şi dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 în care se precizează în mod expres faptul că "Statul membru efectuează corecţiile necesare în raport cu neregulile individuale sau sistemice detectate în operaţiuni sau în programul operaţional. Corecţiile efectuate de către statul membru constau în anularea întregii contribuţii publice la Programul Operaţional sau a unei părţi a acesteia. Statul membru ia în considerare natura şi gravitatea neregulilor, precum şi pierderea financiară înregistrată de FEP."

În plus de aceasta, în legislaţia internă, art. 25 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precizează faptul că: "În situaţia în care structurile de control constată nereguli de sistem sau deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar, acestea au obligaţia întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21."

Aşadar, în aplicarea dispoziţiilor normative anterior citate, în mod corect şi pe deplin justificat s-a procedat la emiterea procesului-verbal contestat în prezenta cauză.

În consecinţă, instanţa de control judiciar apreciază că este fondat cazul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii împotriva sentinţei nr. 396 din 27 decembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, respinge acţiunea reclamantei Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2019.