Eligibility of machinery replacement without notification under rural investment financing contract

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea în parte a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 48853/30.12.2015; anularea şi suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/4.11.2015, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 268 din 2 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca nefondată acţiunea reclamantei.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., fiind criticată sentinţa atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A susţinut că în mod netemeinic şi nefondat instanţa de fond a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 3 şi 13 alin. (2) din Anexa 1-Prevederi generale la contractul de finanţare.

A arătat că în mod greşit instanţa de fond a constatat că organele de control ale intimatei-pârâte au realizat controlul în interiorul perioadei de valabilite şi monitorizare a contractului, întrucât ultima plată a fost realizată de către autoritatea contractantă la 01.11.2010, astfel că durata de monitorizare a contractului de finanţare, conform prevederilor modificate ale art. 2 din contractul de finanţare, a expirat la data de 01.11.2012, iar durata de valabilitate a expirat la data de 24.06.2014.

Recurenta a criticat şi faptul că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 13 alin. (2) din Anexa 1, potrivit cărora beneficiarul trebuie să notifice autoritatea contractantă cu privire la apariţia oricărei modificări survenite în derularea proiectului.

S-a arătat că reprezentantul recurentului a lămurit situaţia utilajului, arătându-se că a fost parţial înlocuit în urma unui accident, în fapt fiind vorba de o reparaţie prin contopire, întrucât a fost achiziţionat un alt utilaj second hand ce a fost folosit împreună cu utilajul deteriorat în scopul creării unui utilaj funcţional.

Recurenta a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 3 din Anexa 1, întrucât instanţa de fond nu a analizat în concret situaţia de fapt cu privire la utilajul- nivelator pentru tractor, care se afla la momentul controlului la furnizor pentru reparaţii, fiind depuse la dosar dovezi în acest sens.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va menţine soluţia dată de instanţa de primă jurisdicţie ca fiind legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurentă şi, ca atare, va menţine hotărârea instanţei de fond ca legală având în vedere cele ce urmează.

Prin acţiunea introductivă reclamanta a supus controlului judiciar decizia pârâtei dată în soluţionarea contestaţiei împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/4.11.2015, fiind contestată numai în parte această decizie.

Instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată reţinând faptul că prin decizia nr. 48853/29.12.2015 Comisia de soluţionare a contestaţiei a admis în parte contestaţia reclamantei împotriva procesului-verbal nr. x/4.11.2015 de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi a fost redus debitul iniţial în valoare de 216.628,48 RON la suma de 72.421,25 RON, constatându-se că din cele 4 utilaje au rămas neeligibile maşina de cusut saci şi nivelatorul pentru tractor.

A reţinut instanţa de fond că în ceea ce priveşte maşina de cusut saci, reclamanta a încălcat prevederile art. 13 alin. (2) din Anexa I- Prevederi generale la contractul de finanţare, întrucât indiferent dacă maşina de cusut saci a fost furată sau deteriorată, beneficiarul avea obligaţia contractuală de a notifica autoritatea contractantă cu privire la înlocuirea utilajului, obligaţie pe care nu a respectat-o.

Cu privire la nivelatorul pentru tractor, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a încălcat prevederile art. 3 din Anexa I-Prevederi generale la contractul de finanţare, întrucât cu ocazia verificării pe teren echipa de control nu a identificat nivelatorul pentru tractor, nefiind dovedite susţinerile reclamantei în sensul că acest utilaj se află la furnizorul din Spania pentru reparaţii.

Prin cererea de recurs reclamanta critică faptul că în mod greşit instanţa de fond a constatat că organele de control ale intimatei-pârâte au realizat controlul în interiorul perioadei de valabilite şi monitorizare a contractului, Înalta Curte reţinând că această critică nu a fost formulată cu ocazia contestării pe cale administrativă a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi nici nu a făcut obiectul dezbaterilor pe fondul cauzei la instanţa de primă jurisdicţie. Astfel, instanţa de control judiciar constată că aceste susţineri nu pot fi primite şi nici nu pot face obiectul recursului, neputând astfel a fi analizate pentru prima dată în calea de atac a recursului.

Cu privire la criticile aduse în legătură cu greşita aplicare de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 3 şi art. 13 alin. (2) din Anexa 1-Prevederi generale la contractul de finanţare, Înalta Curte reţine că nu sunt fondate criticile formulate şi vor fi respinse ca atare.

Instanţa de control judiciar reţine faptul că folosirea unui alt utilaj decât cel pentru care s-a primit finanţare reprezintă o modificare în derularea proiectului, astfel cum a fost stabilit între părţi prin încheierea contractului de finanţare, neputând fi admis astfel niciun alt argument în afara dispoziţiilor din contract.

Înalta Curte reţine că în mod corect a constatat instanţa de fond că societatea recurentă putea notifica autoritatea contractantă cu privire la înlocuirea utilajului respectiv, obligaţie pe care recurenta-reclamantă nu a respectat-o şi pe care nici nu a contestat-o, ci invocă în apărare aspecte care nu au legătură cu clauzele din contractul încheiat.

De asemenea, Înalta Curte constată că, după cum în mod corect a arătat instanţa de fond, recurenta nu a putut demonstra cu înscrisuri faptul că, la data vizitei pe teren, utilajul -nivelator pentru tractor se afla în Spania pentru reparaţii, nefiind contestat faptul că utilajul nu a fost găsit la spaţiul de implementare a proiectului.

Ca atare, constatând că instanţa de fond a dat o interpretare corectă dispoziţiilor legale în raport cu starea de fapt a cauzei şi constatând că nu sunt identificate motive de casare a sentinţei pronunţate de instanţa de fond, Înalta Curte va menţine soluţia instanţei de primă jurisdicţie.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 268 din 2 februarie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2019.