Recovery of double-funded public procurement costs: automatic EU budget prejudice without proof of specific financial damage

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii.

Prin cererea înregistrată la data de 26.07.2016, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti, prin Primar A., a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 59/5.02.2016, privind soluţionarea contestaţiei solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei enunţate şi pe cale de consecinţă anularea procesului-verbal de contestare a neregulilor de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/6.11.2015, emis de către Direcţia Constatare şi Stabilire a Neregulilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 208/F-CONT pronunţată în data de 31.10.2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAŞUL COSTEŞTI, în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA CONSTATARE ŞI STABILIRE A NEREGULILOR DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, anulând decizia nr. 59/05.02.2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor nr. x/06.11.2015.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 208/F-CONT pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în data de 31.10.2016, a formulat recurs pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, actualmente Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, recurentul a susţinut că a încheiat cu UAT Costeşti (în calitate de Beneficiar), Contractul de finanţare nr. x/02.12.2010, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri, trotuare şi parcări în oraşul Costeşti, judeţul Argeş".

În vederea implementării Proiectului, reclamanta intimată UAT Costeşti a încheiat contractele nr. x/26.03.2010 (încheiat cu Asocierea dintre S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. SRL), nr. 11670/08.09.2010 (încheiat doar cu unul dintre asociaţi, respectiv S.C. B. SRL) şi nr. 11319/04.09.2012 (încheiat cu S.C. C. SRL).

Ca urmare a verificărilor întreprinse de echipa de control din cadrul instituţiei recurente, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/06.11.2015, prin intermediul căruia, în sarcina reclamantei intimate a fost stabilită o creanţă bugetară în cuantum de 147.406,50 RON.

S-a constatat că pentru proiectul tehnic s-au încheiat de fapt trei contracte:

1) contract de servicii nr. x/26.03.2010 încheiat cu asocierea dintre S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. cu valoarea 323.2912 RON fără TVA.

2) contract de servicii nr. x/08.09.2010 încheiat doar cu unul dintre asociaţi, respectiv S.C. B. S.R.L., metoda de achiziţie fiind NFP, în valoarea de 161100 iei fără TVA (...) - având ca obiect "detalii execuţie".

Menţionează că "detaliile de execuţie" (conform caietului de sarcini) ar fi trebuit predate în cadrul contractului iniţial de proiectare, deci valoarea acestui contract reprezintă dublă finanţare, motiv pentru care, valoarea acestui contract, de respectiv 161. 100 RON, este nelegală.

3) contractul de prestări servicii nr. x/04.09.2012 încheiat cu S.C. C. S.R.L. cu valoarea de 90091,93 RON fără TVA având ca obiect "asistenţă tehnică din partea proiectantului".

În urma verificărilor efectuate, echipa de control a constatat abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, fiind identificate nereguli în conformitate cu prevederile art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006, în sensul că s-au rambursat cheltuieli care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuţie a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifica încheierea unui nou contract pentru această activitate

UAT Costeşti a solicitat conform caietului de sarcini care a stat la baza contractului de servicii nr. x/26.03.2010 şi elaborarea detaliilor de execuţie.

În aceste condiţii, apreciază că în mod temeinic şi legal, echipa de control a concluzionat că prin atribuirea directă a unui nou contract de proiectare (în speţă contractul nr. x/08.09.2010) pentru detalii de execuţie au fost încălcate principiile instituite de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 şi au fost finanţate de 2 ori aceleaşi activităţi de realizare detalii de execuţie.

Recurenta arată că, în mod nelegal instanţa de fond a reţinut că, deşi este real că la art. IV din caietul de sarcini s-a prevăzut că părţile desenate vor conţine şi detaliile de execuţie, aceasta a fost doar o formulare inadecvată având în vedere cerinţele H.G. nr. 28/2008, conform cărora faza detaliilor de execuţie este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic. Astfel instanţa de fond a constatat că cerinţa realizării detaliilor de execuţie, reprezintă o fază distinctă care nu a fost preluată în fişa de date a achiziţiei, astfel că a fost considerată o clauză nescrisă conform art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurentul susţine că, soluţia instanţei de fond a fost dată prin raportare la prevederi legale care au apărut după 2 ani de la încheierea contractului în speţă, dându-se astfel în mod retroactiv eficienţă prevederilor art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

4. Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenul - pârât a formulat întâmpinare intimata - reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAŞUL COSTEŞTI, solicitând respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, fiind inexact că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în spiritul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Susţine intimata - reclamantă că problema care se pune în speţă, pentru a stabili dacă autoritatea contractantă a săvârşit o abatere de la legalitate sancţionabilă, este de a vedea în primul rând, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care defineşte neregula ca fiind orice abatere de Ia legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale si/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal 'încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezulta dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali si/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit, ce anume dispoziţii legale au fost încălcate şi care este prejudiciul suferit de bugetul general al Comunităţii Europene sau celelalte bugete (dacă există acest prejudiciu)

Din această perspectivă, reclamanta intimată arată că organul de control se raportează exclusiv la interpretarea pe care o dă contractului de proiectare iniţial, în care caietul de sarcini conţine sintagma "detalii de execuţie", fără precizări amănunţite, în detaliu, ce nu acoperă toată gama de cerinţe de proiectare corespunzătoare etapelor proiectului tehnic.

Or, în obiectul contractului nu s-a menţionat distinct ca şi componentă a sa "detalii de execuţie", după cum aceasta nu apare nici în fişa de date a achiziţiei şi nici în modelul lucrării, aferent contractului iniţial, concluzia fiind că nu s-a intenţionat ca "detaliile de execuţie" să fie parte a acestuia.

Prin urmare, autoritatea contractantă nu a avut în vedere, aşa cum reiese şi din obiectul contractului, să supună acestei proceduri şi elaborarea detaliilor de execuţie care, ar fi trebuit menţionate distinct şi în denumirea lucrării şi în obiectul contractului, pentru că denumirii de proiect tehnic nu i se poate asimila implicit şi obligativitatea elaborării detaliilor de execuţie, doar pe baza unei erori inserate în caietul de sarcini.

Pentru a putea lua în considerare obligativitatea operatorului economic de a prezenta şi detaliile de execuţie, această cerinţă ar fi trebuit să fie menţionată distinct în obiectul contractului, deoarece în conformitate cu H.G. nr. 28/2008, art. 5 alin. (1), proiectarea lucrărilor de construcţii se elaborează în trei faze distincte: studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie.

Astfel, utilizarea în caietul de sarcini, aleatoriu, de termeni ca "detalii de execuţie" sau "detalii pentru lucrări" folosiţi cu intenţia de a acoperi toată gama de cerinţe de proiectare aferente fazei PT, nu poate să exceadă obiectului contractului, acela clar definit, de elaborare "proiect tehnic şi proiect necesar obţinerii autorizaţiei de construire", pentru a putea considera că a fost impusă cerinţa şi obligaţia ca ofertantul să elaboreze şi detaliile de execuţie, ceea ce ar fi trebuit menţionat în mod clar în obiectul contractului.

De asemenea, solicitarea de "detalii" în privinţa pieselor desenate nu se poate substitui unei solicitări de elaborare a detaliilor de execuţie ca fază distinctă de proiectare, deoarece, aşa cum sunt definite în Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare.

Mai mult, în fişa de date a achiziţiei, precum şi în invitaţia de participare la procedură, nu figurează menţionată cerinţa privitoare la elaborarea detaliilor de execuţie, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat anterior, acest lucru ar fi trebuit menţionat distinct, astfel încât se poate reţine că dacă structura de control consideră, contrar celor prezentate ca sintagma "detalii de execuţie" utilizată în caietul de sarcini poate fi asimilată "detaliilor de execuţie" definite ca fază distinctă de proiectare în H.G. nr. 28/2008, în acest caz cerinţa caietului de sarcini, neregăsită şi în fişa de date şi invitaţia de participare, este clauză nescrisă, în sensul art. 33 alin. (33) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşa fiind, nu rezultă că dispoziţiile contractului de proiectare au fost încălcate, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 2 lit. a) şi nici legislaţia în materie, potrivit primei teze a reglementării evocate.

Tot astfel, nu se regăseşte nici statuarea din cea de-a doua teză a art. 2, alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 analizat care impune cerinţa prejudicierii bugetului general al Comunităţii Europene şi/sau a bugetelor administrate de aceasta, pentru că în pofida celor reţinute prin actul de control contestat, în mod categoric nu a avut loc o dublă finanţare.

În acest sens arată că, este suficient a se verifica printr-un simplu calcul aritmetic, adunând suma reprezentând "detalii de execuţie" din contractul în discuţie, cu valoarea contractului de proiectare iniţial, fără această componentă, rezultând ca suma totală destinată investiţiei a fost plătită o singură dată şi nu de două ori.

Prin urmare, nu se prefigurează în mod clar niciun prejudiciu, şi nu este întrunită nici cea de-a doua cerinţă a normei legale pentru existenţa abaterii de la legalitate, cu precizarea că cele două condiţii cerute de textul respectiv: încălcarea contractului ori a legislaţiei naţionale sau comunitare şi crearea unui prejudiciu bugetului Comunităţii Europene sau celorlalte bugete, trebuie să fie îndeplinite cumulativ, nefiind suficient să se regăsească doar una din ele.

Faţă de cele prezentate, nu sunt îndeplinite nici cerinţele pentru aplicarea art. 2 lit. b) referitor la fraudă, deoarece autoritatea contractantă nu a săvârşit nicio acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare, încheierea celui de-al doilea contract pentru "detalii execuţie", fiind o acţiune transparentă, acceptată de către autoritatea de management.

Mai arată că, verificarea celor două contracte pe parcursul derulării lor, de către Organismul Intermediar şi Autoritatea de Management, nu a evidenţiat niciun fel de nereguli, fiind de neacceptat punctul de vedere exprimat în actul de control, potrivit căruia, acest aspect este nesemnificativ.

Aşadar, fracturarea" contractului de proiectare iniţial, din care s-a scos componenta "detalii de execuţie", neprecizată clar, complet, de altfel de la început, s-a făcut cu acordul autorităţii de management, în considerarea unei finanţări separate a acestui element, obiect al celui de-al doilea contract, care nu face parte din primul contract şi în această situaţie evident nu a existat o dublă finanţare.

Pentru toate considerentele de mai sus, solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamanta intimată a supus controlului de legalitate procesul-verbal de contestare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/6.11.2015, emis de către Direcţia Constatare şi Stabilire a Neregulilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice precum şi decizia nr. 59/5.02.2016, privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva acestuia.

Astfel, prin procesul-verbal de contestare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/6.11.2015, organele de control ale recurentei pârâte au constatat abaterea de la legalitate, regularitate şi conformitate, fiind identificate nereguli în conformitate cu prevederile art. 2.7 din Regulamentul 1083/2006, fiind confirmată sesizarea potrivit căreia AM a rambursat cheltuieli care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuţie a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifică încheierea unui nou contract pentru această activitate.

S-a reţinut astfel că, pentru implementarea Proiectului "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri, trotuare şi parcări în oraşul Costeşti, judeţul Argeş", reclamanta intimată Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti a demarat procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului având ca obiect ca obiect Elaborarea proiectului tehnic şi proiectului necesar obţinerii Autorizaţiei de construire. În cadrul Caietului de sarcini, s-a prevăzut că partea desenată din cadrul proiectului tehnic va cuprinde şi detaliile de execuţie. În urma derulării procedurii, s-a încheiat cu asocierea S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., contractul nr. x/26.03.2010.

Deşi potrivit Caietului de sarcini, în obiectul acestui contract intrau şi detaliile de execuţie, ulterior s-a încheiat contractul de servicii nr. x/08.09.2010 doar cu unul dintre asociaţi, respectiv S.C. B. S.R.L., metoda de achiziţie fiind NFP, în valoarea de 161100 iei fără TVA, contractul având ca obiect Servicii de proiectare şi inginerie - Întocmire detalii de execuţie.

Aşa fiind, organele de control au constatat că s-au rambursat cheltuieli care nu întrunesc condiţiile de eligibilitate, respectiv proiectarea detaliilor de execuţie a fost inclusă în proiectarea proiect tehnic astfel că nu se justifica încheierea unui nou contract pentru această activitate.

Prin decizia nr. 59/5.02.2016, s-a respins contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de contestare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/6.11.2015.

Soluţionând cauza, instanţa de fond a reţinut că, în conţinutul caietului de sarcini s-a prevăzut la art. III că documentaţia va fi elaborată cu respectarea dispoziţiilor din H.G. nr. 28/2008, însă, deşi la art. IV se arăta că părţile desenate vor conţine şi detaliile de execuţie, aceasta a fost doar o formulare inadecvată având în vedere cerinţele H.G. nr. 28/2008, conform cărora faza detaliilor de execuţie este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic.

În acest sens, cerinţa realizării detaliilor de execuţie, reprezintă o fază distinctă şi nu a fost preluată în fişa de date a achiziţii, astfel că a fost o clauză nescrisă conform art. 33 alin (3) din O.U.G. nr. 34/2006. Prin urmare, în mod corect contractul de servicii nr. x/26.03.2010 nu a avut ca obiect şi realizarea detaliilor de execuţie, care era o fază ulterior elaborării proiectului tehnic.

Pentru acestea, a admis acţiunea formulată de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAŞUL COSTEŞTI, în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA CONSTATARE ŞI STABILIRE A NEREGULILOR DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, şi a anulat decizia nr. 59/05.02.2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor nr. x/06.11.2015.

2. Analiza motivelor de recurs

Reevaluând ansamblul probator administrat în cauză pentru a răspunde criticilor formulate, Înalta Curte reţine următoarele:

Recurenta pârâtă a invocat, ca şi motiv de casare încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv, aplicarea retroactivă a prevederilor art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

În acest sens, Înalta Curte constată că, potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006 aşa cum aceste prevederi erau în vigoare la data demarării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, Autoritatea contractantă avea obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (2) Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă, fără a se limita la cele ce urmează, cel puţin: a) informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.; b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire; c) dacă sunt solicitate, cerinţele minime de calificare, precum şi documentele care urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie; d) caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă, aceasta din urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere; e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare; f) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare, corespunzător prevederilor cap. V secţiunea a 3-a; g) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac; h) informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Prin O.U.G. nr. 77/27.11.2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 827 din 10 decembrie 2012, s-a introdus alin. (3) la articolul 33 având următorul conţinut: cerinţele/Criteriile de calificare şi/sau selecţie, care se regăsesc în caietul de sarcini ori documentaţia descriptivă şi care nu sunt preluate în fişa de date/invitaţia de participare/anunţul de participare, sunt considerate clauze nescrise.

Procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică a început la data de 23.09.2009, odată cu publicarea invitaţiei de participare şi a documentaţiei de atribuire. Faţă de data intrării în vigoare a prevederilor alin. (3) din art. 33 din O.U.G. nr. 33/2006, susţinerile recurentei pârâte referitoare la aplicarea retroactivă a acestora, sunt întemeiate.

Înalta Curte mai constată că, în art. III din caietul de sarcini s-a prevăzut că documentaţia va fi elaborată cu respectarea dispoziţiilor din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii iar la art. IV lit. B) s-a prevăzut că părţile desenate vor conţine şi detaliile de execuţie, aspect reluat şi la art. V Tema de proiectare - Conţinutul proiectului tehnic - detalii pentru lucrările prevăzute în proiect .

În Fişa de date a achiziţiei, s-a reluat cerinţa ca documentaţia să fie elaborată respectând dispoziţiile din H.G. nr. 28/2008 iar la modul de prezentare a propunerii tehnice s-a arătat că se vor respecta cerinţele prevăzute în Caietul de sarcini. De altfel, Înalta Curte constată că niciunde în cuprinsul Fişei de date a achiziţei nu au fost reluate Standardele minime impuse ale art. IV a Caietului de sarcini şi care arătau conţinutul minimal al proiectului tehnic printre care şi detaliile de execuţie şi nici cele din art. V privind Tema de proiectare.

Având însă în vedere cerinţele impuse prin Caietul de sarcini, în Propunerea tehnică a ofertantului câştigător se menţionează că vor fi prezentate planuri de încadrare în zonă….şi planşe de detaliu pentru celelalte elemente prevăzute în proiect.

Într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) proiect tehnic şi c) detalii de execuţie, ceea ce înseamnă că faza detaliilor de execuţie este o etapă distinctă, ulterioară fazei de întocmire a proiectului tehnic. Aceasta nu înseamnă însă, faţă de cerinţele obligatorii ale Caietului de sarcini, că este justificată încheierea unui alt contract având distinct ca obiect Servicii de proiectare şi inginerie - Întocmire detalii de execuţie, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 8.1 din contractul pentru care s-a derulat procedura de achiziţie (nr. 4145/26.03.2010) s-a prevăzut ca anexe la contract, fiind deci obligatorii, atât Caietul de sarcini cât şi Propunerea tehnică . Acesta este şi considerentul pentru care Înalta Curte nu poate reţine apărările reclamantei intimate potrivit cărora, pentru a putea lua în considerare obligativitatea operatorului economic de a prezenta şi detaliile de execuţie, această cerinţă ar fi trebuit să fie menţionată distinct în obiectul contractului. De altfel, aşa cum s-a arătat mai sus, ofertantul câştigător a înţeles pe deplin obligaţiile care îi reveneau de vreme ce, propunerea sa tehnică era întocmai cerinţelor impuse prin caietul de sarcini.

Aşadar, în speţă nu se pune problema vreunei clauze nescrise, noţiune care nici măcar nu era în vigoare la data întocmirii documentaţiei de atribuire şi a încheierii contractelor.

În concluzie, prin atribuirea directă a unui nou contract de proiectare (în speţă contractul nr. x/08.09.2010) pentru detalii de execuţie în condiţiile în care acestea făceau parte din contractul pentru care s-a derulat procedura de achiziţie (nr. 4145/26.03.2010), au fost încălcate principiile instituite de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 şi au fost finanţate de 2 ori aceleaşi activităţi de realizare a detaliilor de execuţie.

Înalta Curte nu poate reţine nici susţinerile reclamantei intimate potrivit cărora nu a fost adus vreun prejudiciu bugetului Comunităţii Europene sau celorlalte bugete.

Astfel, în acest sens, există conturată o jurisprudenţă constantă naţională şi comunitară, în sensul că, atât timp cât s-a constatat existenţa unei abateri de Ia legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale si/sau europene, acest fapt provoacă automat un prejudiciu fondurilor europene şi/sau naţionale. În jurisprudenţa sa, CJUE a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot efecta interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct. 47 şi C-199/03 pct. II, statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării (C-271 pct. 48, C-465/10 pct. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut in mod fraudulos (C-199/03, pct. 15). De altfel, în acelaşi sens, a fost adoptată şi soluţia de principiu de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din 24.11.2014, în care s-a considerat că "în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecţiei financiare pentru recuperarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora nu este condiţionată de existenţa unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naţionale, cu excepţia situaţiilor expres şi limitativ prevăzute în anexa la ordonanţa de urgenţă în care aplicarea corecţiei financiare este condiţionată de existenţa prejudiciului."

Aşa fiind, susţinerile reclamantei intimate pe acest aspect sunt nefondate, deoarece obligaţia de restituire sau recuperarea fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei sau producerii unui prejudiciu.

Înalta Curte nu poate achiesa nici la apărările reclamantei intimate potrivit cărora, verificarea celor două contracte pe parcursul derulării lor, de către Organismul Intermediar şi Autoritatea de Management, nu a evidenţiat niciun fel de nereguli. Astfel, CJUE, în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, a aplicat prin analogie raţionamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006 în sensul că, Autoritatea care gestionează fondurile comunitare are obligaţia, nu posibilitatea, să revină asupra unei prime decizii, în măsura în care, o astfel de hotărâre se impune. De asemenea, în Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, Curtea a reţinut totodată că principiul protecţiei încrederii/aşteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziţii clare a dreptului comunitar şi nici comportamentul unei autorităţi naţionale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, Înalta Curte reţine astfel temeinicia motivelor de recurs înfăţişate de recurenta-pârâtă pentru argumentele mai sus expuse ceea ce demonstrează, totodată, şi nelegalitatea sentinţei atacate.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) împotriva sentinţei nr. 208/F-CONT din 31 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând,

Respinge cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Costeşti ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 februarie 2020.