Compensation order satisfied by post-appeal decision; Guarantee Fund’s appeal dismissed as moot.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant Guarantee Fund's appeal as lacking interest, thereby upholding the first-instance judgment that had ordered the Fund to issue a decision on the claimant's compensation request. The underlying administrative dispute arose when the claimant sued the Fund for failing to resolve her compensation claim filed on 31 July 2017; the Court of Appeal Bucharest granted the action and compelled the Fund to decide the claim. After the Fund issued Decision no. 20261 on 13 June 2019, complying with that order, the High Court held that the appeal no longer presented a practical, legitimate, and actual benefit, as required by Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, since the requested relief had already been achieved through the post-judgment decision. The appeal was therefore rejected as moot, and the original judgment remains in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, art. 493 C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Compensation order satisfied by post-appeal decision; Guarantee Fund’s appeal dismissed as moot: The underlying administrative dispute arose when the claimant sued the Fund for failing to resolve her compensation claim filed on 31 July 2017; the Court of Appeal Bucharest granted the action and compelled the Fund to decide the claim. After the Fund issued Decision no. 20261 on 13 June 2019, complying with that order, the High Court held that the appeal no longer presented a practical, legitimate, and actual benefit, as required by Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, since the requested relief had already been achieved through the post-judgment decision. The appeal was therefore rejected as moot, and the original judgment remains in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeal as lacking interest.
Full text
Şedinţa publică din data de 08 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, s-a solicitat obligarea pârâtului la emiterea deciziei de soluţionare a cererii de despăgubire, înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraţilor în data de 31.07.2017.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1791 din data de 16 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, obligând pârâtul la soluţionarea cererii de plată înregistrate de reclamantă la data de 31.07.2017.
Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 1701 din data de 16 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi pe cale de consecinţă respingerea acţiunii şi obligarea intimatei - reclamante la cheltuieli de judecată.
A susţinut în esenţă recurentul că instanţa de fond a soluţionat cauza cu aplicarea greşită a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 la situaţia de fapt dedusă judecăţii.
Apărările formulate în cauză
Intimata - reclamantă A. formulat întâmpinare la cererea de recurs promovată de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând respingerea acesteia, ca nefondată şi menţinerea sentinţei de fond, ca temeinică şi legală.
Răspunsul la întâmpinare
Recurentul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei - reclamante, în cadrul căruia reia o parte din susţinerile formulate în cadrul cererii de recurs.
Procedura de soluţionare a recursului
Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursurilor de faţă.
La data de 22 august 2019, recurentul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a depus o Notă la dosar, în cadrul căreia a arătat că a soluţionat cererea de despăgubire formulată de intimata - reclamantă. În acest sens, a ataşat Decizia FGA nr. 20261/13.06.2019.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de sentinţa recurată, de obiectul cererii deduse judecăţii, precum şi de Decizia nr. 20261/13.06.2019, prin care recurentul a soluţionat cererea de despăgubire formulată de reclamantă, apreciază ca recursul promovat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei prin care a fost obligat tocmai la soluţionarea acestei cereri, este lipsit de interes, motiv pentru care urmează a-l respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
În prezenta cauză intimata-reclamantă A. a solicitat instanţei obligarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor la emiterea unei decizii de soluţionare a cererii sale de despăgubire, înregistrată la data de 31.07.2017.
Prin sentinţa civilă nr. 1792 din 16 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a obligat pârâtul să soluţioneze cererea de plată formulată de reclamantă şi înregistrată la data de 31.07.2017.
Ulterior, la data de 13.06.2019, Fondul de Garantare a Asiguraţilor a emis Decizia nr. 20261 prin care s-a conformat dispoziţiilor date de instanţa de fond, soluţionând cererea de despăgubire formulată de reclamantă.
În raport cu cele prezentate, se apreciază că emiterea acestei decizii - Decizia nr. 20261/13.06.2019, nu afectează, prin ea însăşi, legalitatea sentinţei recurate, fiind o împrejurare ulterioară pronunţării acesteia, dar pune problema subzistenţei interesului în promovarea căii de atac exercitate în cauză.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.
Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.
Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes reprezentând folosul material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu soluţionarea unei cereri - acţiune sau cale de atac.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac, şi care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
În contextul arătat, se constată că, în ceea ce priveşte prezenta cerere de recurs, recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu mai justifică un interes, respectiv un folos practic, material la care să fie îndrituit a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs, în condiţiile în care, prin Decizia nr. 20261/13.06.2019 acesta a soluţionat cererea de despăgubire la care a fost obligat prin sentinţa civilă recurată.
În condiţiile în care recurentul a soluţionat cererea de despăgubire, la care a fost obligat prin sentinţa civilă recurată, urmare a admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, este evident că, la acest moment nu există un interes legitim şi actual care să stea la baza formulării prezentei cereri de recurs.
Având în vedere toate aceste considerente, instanţa de control judiciar constată că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, în speţă, recurentul-pârât nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, motiv pentru care cererea sa de recurs va fi respinsă ca atare.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 1791 din 16 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 noiembrie 2019.