Securitate collaborator status rejected as single benign report fails statutory cumulative test

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea calităţii pârâtului A. de colaborator al Securităţii.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1615 din 17 mai 2016, a respins cererea formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a interpretat eronat prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

În ceea ce priveşte prima condiţie prevăzută de textul de lege menţionat, aceea ca informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, recurentul a apreciat că prima instanţă s-a raportat la o perspectivă greşită, întrucât obiectul Notei nu se este o comparaţie de preţuri la produse între Ungaria şi România, ci acela că deşi în ţara noastră, spre deosebire de Ungaria, există o raţionalizare a unor alimente de bază, aceste produse erau inexistente.

Pe de altă parte, elementul de noutate aflat de Securitate nu era faptul că "produsele erau raţionalizate" ori că "mărfurile româneşti sunt mai ieftine decât cele din Ungaria dar nu sunt disponibile", ci împrejurarea că domnul B.L avea curajul să exprime o stare de lucruri pe care regimul, deşi o cunoştea, o dorea trecută sub tăcere.

Prin urmare, informaţia denunţată de intimatul - pârât era atitudinea temerară şi vădit critică la adresa politicii de raţionalizare şi înfometare promovată de partidul comunist a domnului B.L, atitudine neagreată de regim, iar acest aspect nu a fost analizat de judecătorul fondului, nesocotind atât scopul cât şi conţinutul normei incidente.

Referitor la cea de-a doua condiţie prevăzută de lege, care vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a arătat că interpretarea conţinutului şi efectelor dată de prima instanţă informaţiilor furnizate este, de asemenea, rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor aplicabile.

Astfel, pentru ca respectiva condiţie să fie îndeplinită, a apreciat că este necesar şi suficient ca pârâtul să fie conştient asupra posibilelor consecinţe negative ale denunţurilor sale.

Or, nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.

Legiuitorul nu impune ca denunţătorul să fie sigur de rezultatul negativ al denunţului său, ci doar ca el să fie în măsură să conştientizeze că asupra celui denunţat puteau urma acţiuni informative derulate de Securitate.

De asemenea, nu prezintă relevanţă că persoana vizată de respectivele informări este cetăţean străin, întrucât şi cetăţenii străini puteau fi victimele încălcării dreptului lor la viaţă privată, pe parcursul şederii lor în România.

Recurentul a mai arătat că legiuitorul nu cere existenţa unei pluralităţi de informări adresate Securităţii, care să îndeplinească standardele definiţiei legale, fiind suficient şi un singur astfel de caz, pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât A. a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, fiind legală şi temeinică, susţinând, în esenţă, că din Nota informativă datată 12.07.1988 nu se poate concluziona că informaţiile furnizate se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 24/2008.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate de intimat şi în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune vizând constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât.

Verificările au fost efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, ce stabilesc obligaţia Consiliului de a verifica, din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile sau funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h) din acelaşi act normativ.

Din conţinutul Notei de constatare nr. x/03.02.2015, rezultă că intimatul-pârât, angajat la întreprinderea Balneo-climaterică (IBC) "Borsec", Popasul Turistic "Făgetel", a fost recrutat în calitate de persoană de sprijin sub numele conspirativ "B.", în perioada 1988-1989, în vederea supravegherii informative a turiştilor care frecventează această zonă.

În acest sens, pârâtul a întocmit şi semnat olograf Nota informativă din data de 12.07.1988, sub numele conspirativ "B.", prin care informa Securitatea în legătură cu numitul B.L., turist din R.P. Ungară, respectiv:

"/.../S-a interesat de preţul mărfurilor româneşti, iar dacă produsele agroalimentare satisfac necesităţile populaţiei, curios în faptul că sunt raţionalizate. Şi-a dat seama că aceste produse sunt mai ieftine decât în Ungaria, dar nu se găsesc pe piaţă, pe când la ei sunt din abundenţă, dar nu au bani. Inflaţia fiind din ce în ce mai mare, aşa că afirmă el: Aici ai bani dar nu ai ce cumpăra, iar la noi ai ce cumpăra, dar nu ai cu ce./.../"

Analizând probele administrate, Curtea de apel a reţinut în mod corect că informaţiile prezentate de intimatul-pârât nu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

La aceeaşi concluzie ajunge şi instanţa de control judiciar.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, are calitatea de colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale".

Din interpretarea acestei prevederi legale rezultă că, în optica legiuitorului, calitatea de "colaborator al Securităţii", presupune întrunirea a trei condiţii cumulative:

- furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă;

- informaţiile să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Criticile formulate în recurs vizează, pe de o parte, conţinutul şi efectele Notei informative furnizate de intimatul - pârât, din data de 12.07.1988, care în opinia recurentului a fost greşit interpretată de prima instanţă şi, pe de altă parte, atitudinea subiectivă a părţii care furniza informaţiile, faţă de urmările faptelor sale.

Prima instanţă a făcut o cercetare judecătorească efectivă şi aprofundată a aspectelor deduse judecăţii, administrând proba cu înscrisuri, pe care le-a interpretat corect, dându-le o semnificaţie juridică adecvată, în raport cu toate circumstanţele cauzei.

În cauză, recurentul-reclamant a susţinut, în esenţă, îndeplinirea condiţiilor legale prin prisma Notei informative din data de 12.07.1988, considerată de acesta relevantă, furnizată de intimatul-pârât în perioada 1988-1989, identificată în dosarul x, voi. 2, f.1), pe care s-a întemeiat nota de constatare şi acţiunea în justiţie, care ar avea aptitudinea să atragă incidenţa art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii intimatului de colaborator al Securităţii.

Referitor la această notă informativă (din 12.07.1988), se reţine că relatările intimatului-pârât din cuprinsul acesteia vizează aprecierile turistului (numitul B.L) privind nivelul de trai din România comparativ cu cel din Ungaria, cu referire la preţurile mărfurilor, afirmând, în contexctul aflării că produsele erau raţionalizate, că mărfurile româneşti sunt mai ieftine decât cele din Ungaria, dar nu sunt disponibile, pe când în ţara lui acestea există dar nu sunt bani datorită inflaţiei, astfel, nu se identifică vreo critică la adresa partidului.

Aşadar, nu rezultă că intimatul-pârât a urmărit denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fie de natură să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Instanţa de control judiciar constată că nota informativă, de altfel singura, dată de intimatul-pârât, invocată în nota de constatare, nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Relatările din conţinutul Notei nu pot fi luate în considerare fără alte înscrisuri relevante, având în vedere şi Decizia nr. 672/2012 a Curţii Constituţionale.

Astfel de informări generale, prin conţinutul lor, nu pot dezvălui o activitate potrivnică regimului comunist, după cum nu se poate reţine nici că ar fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unor persoane, iar pe de altă parte nu erau de natură să producă nici o consecinţă negativă asupra respectivei persoane, cetăţean maghiar, cum corect a apreciat şi judecătorul fondului.

Or, a primi interpretarea excesivă dată de recurent noţiunilor de activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi de îngrădire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ar fi de natură a altera scopul urmărit de legiuitor.

Prin urmare, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1615 din 17 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 octombrie 2019.