Recovery of EU rural development funds for artificially created conditions to circumvent financing caps via related entities

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2019

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 24 decembrie 2015 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat, ca în temeiul art. 8 din Lg. nr. 554/2004, să se dispună anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 23963 din 02.07.2015 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 23.04.2015 privind proiectul x/19.04.2011 având ca titlu "Achiziţionarea de utilaje pentru pregătirea terenului în comuna Apele Vii, judeţul Dolj".

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 303 din 29 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, având ca obiect anulare act administrativ fiscal.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 303 din 29 iunie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta-reclamantă apreciază că în mod neîntemeiat instanţa de fond considerat ca nefondate apărările în ceea ce priveşte dovada faptului că nu a existat o intenţie şi o conduită frauduloasă a acesteia pentru accesarea finanţării nerambursabile.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, respectiv că Societatea B. S.R.L. a susţinut finanţarea celor 3 proiecte indicate de structura de control, în ceea ce priveşte Societatea A. S.R.L. pentru achiziţia excavatorului hidraulic Caterpillar 428E2 şi a încărcătorului Caterpillar 242B, obiect al finanţării nerambursabile a fost perfectat Contractul de credit invest nr. 55/29.07.2011 încheiat cu C. S.A, contract de credit care a fost depus la dosarul cauzei.

Împrumutul, în valoare totală de 264.900 EUR a fost utilizat pentru achiziţia utilajelor, contractul fiind în curs de derulare.

Instanţa de fond în mod repetat face referire la constatarea unor similitudini între proiectul recurentei şi alte trei proiecte, invocând faptul că cele patru entităţi au acţionat deliberat în sensul eludării legii ce nu permitea Societăţii B. S.R.L. să mai obţină finanţare în cadrul măsurii 312.

Instanţa de fond în mod greşit a ţinut cont de aceste aspecte.

Punctual, toate proiectele analizate, au fost verificate şi aprobate de către autoritatea contractantă, atât din punct de vedere al documentaţiei administrative, cât şi din punct de vedere al achiziţiilor efectuate, după ce a aprobat la plată sumele respective, declarând proiectul eligibil, şi a făcut plata efectivă.

Recurenta-reclamată apreciază că susţinerile instanţei de fond sunt eronate atâta timp cât la momentul la care s-a făcut verificarea şi s-au aprobat spre plata sumele, toate documentele reverificate acum s-au aflat la dispoziţia şi sub controlul intimatei, fapt ce face ca opinia ulterioară a acestora să contravină însăşi opiniei exprimate în momentul aprobării plăţii, ceea ce înseamnă invocarea unei culpe proprii şi implicit crearea unui prejudiciu cert beneficiarului plăţii, a cărui afacere a fost declarată eligibilă pentru ca prin refuzul ulterior afacerea în sine să fie desfiinţată, mergând până la ajungerea în faliment.

Instanţa de fond invocă ca motiv de respingere a cererii de chemare în judecată existenţa unui ansamblu de similitudini între cele patru societăţi care probează tocmai faptul ca acestea au fost create pentru a permite depăşirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro stabilit de măsura 312.

Ori acest lucru este fals atâta timp cât toate prestaţiile au fost reale iar plăţile au fost efective, aspect care a fost implicit recunoscut de structura de control, astfel că nu se poate vorbi despre crearea unui avantaj vreunui terţ.

Terţul în cauza. Societatea B. S.R.L. a plătit pentru toate serviciile prestate. Preţul plătit este un preţ de piaţă, fiind îndeplinite toate exigentele fiscale.

În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond potrivit cărora există relaţii de rudenie între asociaţii şi administratorii celor patru societăţi (S.C. D. S.R.L., S.C. A. S.R.L., II E. şi S.C. B. S.R.L.), dispoziţiile Codul fiscal permit existenţa unor raporturi juridice între persoane afiliate, singura cerinţă fiind ca prestaţiile să fie reale iar preţurile să fie preţuri de piaţă.

În ceea ce priveşte elementul obiectiv, a fost atins obiectivul contractului de finanţare.

Societatea A. S.R.L. desfăşoară o activitate complexă, independentă de altele, întrucât alcătuieşte un flux tehnologic individual: lucrări de pregătire a terenului ce corespunde codului CAEN 4312, mai exact:

- curăţarea amplasamentelor în vederea realizării de construcţii noi;

- lucrări de mutare a pământului: excavaţii, umplere, nivelarea şi împrejmuirea amplasamentelor, săparea şanţurilor, eliminarea pietrelor;

- pregătirea şantierelor pentru realizarea de construcţii noi: îndepărtarea surplusului de pământ şi alte lucrări de dezvoltare şi pregătire a şantierelor;

- executarea drenurilor pentru amplasamentul clădirilor;

- executarea canalelor de scurgere (şanţuri) pentru terenuri agricole şi forestiere.

În concluzie, arătura realizează un flux tehnologic în sine, o activitate pe care societatea A. S.R.L. o desfăşoară în mod independent, fără să depindă de alte utilaje agricole, cum greşit apreciază instanţa de fond.

În ceea ce priveşte afirmaţia structurii de control că agenţii economici indicaţi în Procesul-verbal de constatare, îşi asigura reciproc cofinanţarea, aceasta este nedovedită.

Societatea B. S.R.L. nu este singurul beneficiar al serviciilor prestate de către recurentă. S-a dovedit prin înscrisurile anexate la dosar (contracte de prestări servicii) că există şi alţi beneficiari persoane fizice şi juridice.

Or, proba unei practici abuzive a Beneficiarului unei finanţări nerambursabile impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03, Rec, p. 1-7355, punctul 39 şi jurisprudenţa citată) - Curtea Europeana de Justiţie C-434/12 din 12.09.2013.

În cazul de faţă, nu sunt întrunite cele două elemente:

- Nu există elementul subiectiv pentru că nu a existat o conduită şi o intenţie de fraudare în sensul obţinerii pe nedrept a finanţării nerambursabile;

- Nu există elementul obiectiv, obiectivul finanţării nerambursabile fiind atins, întrucât prestează servicii utilizând utilajele achiziţionate în baza contractului de finanţare, pentru persoane juridice şi persoane fizice diferite.

Fără să se indice concret care au fost condiţiile artificiale create, autoritatea contractantă ajunge în cuprinsul procesului-verbal la concluzia ca exista doar o serie de coincidenţe în derularea celor trei proiecte finanţate, fapt ce o conduce spre concluzia că ar fi create condiţii artificiale în vederea acordării avantajului financiar şi pe baza de logică, fără trimitere la texte legale, se afirmă că recurenta reclamantă a încălcat prevederile contractului de finanţare, fapt ce permite autorităţii contractante retragerea sprijinului financiar acordat.

Este o simplă prezumţie nedovedită a organului de control.

Aşa cum a mai afirmat, toate proiectele au fost verificate şi aprobate, atât din punct de vedere al documentaţiei administrative cât şi din punct de vedere al achiziţiilor efective de către autoritatea contractantă, aceeaşi care constată nereguli după ce a aprobat la plată sumele respective, declarând proiectul eligibil, şi a făcut plata efectivă.

Mai mult, faptul că s-a transmis prin comodat spaţiul pentru organizarea sediului social pentru trei posibili beneficiari ai măsurii 312 nu poate fi considerata o fracţionare artificială a spaţiului atâta timp cât nu există în ghidul măsurii 312 nicio prevedere care să interzică acest lucru, după cum, în procesul-verbal aflat în faza de proiect şi nici în cel definitiv, nu se indică ce norma de drept a încălcat sau ce obligaţie contractuală incidenta spetei ar fi încălcată cu privire la locul de implementare.

Recurenta a trecut de faza verificării proiectului şi nu au fost stabilite condiţii create artificial, plata ajutorului a fost făcută de mult, realizarea proiectului fiind terminată şi făcută în conformitate cu clauzele contractuale şi regulile din Ghidul Solicitantului în vigoare la data accesării fondurilor europene.

Faptul că, în speţă, consultantul este unul şi acelaşi pentru solicitanţi nu contravine în niciun fel prevederilor europene în materia analizată şi chiar dreptul naţional nu conţine nicio reglementare care sa interzică ca un singur consultant sa aibă mai mulţi clienţi în cadrul activităţii sale.

Din această cauză, explicaţia cum că memoriile justificative ale celor trei entităţi sunt aproape identice şi că aceasta ar reprezenta o condiţie artificială, este de înlăturat deoarece, este logic şi evident că un consultant nu trebuie să-şi modifice nici caracterul, nici scrisul programului atunci când lucrează cu mai mulţi beneficiari, fiind de notorietate că atunci când, în calitate de consultant lucrezi cu mai mulţi beneficiari care accesează acelaşi tip de program, foloseşti, în măsura în care nu dăunează, date, informaţii şi explicaţii din documentaţiile întocmite anterior, şi este normal să foloseşti aceleaşi caractere ale scrisului pentru a-ţi simplifica munca.

Nu este permis ca autoritate contractantă, ulterior, să afirme că este vorba de copiere a proiectelor şi că din această cauză se creează o condiţie artificială în obţinerea avantajului nerambursabil.

Concluzionând, arată că nu poate fi de acord cu opinia organului de control, care tratează condiţiile artificiale, fără să le indice, atâta timp cât obiectul implementării există şi este determinat, achiziţia utilajelor este efectivă şi reală, sursele de finanţare sunt dovedite şi nu au caracter ilicit, nu este nicio normă de drept încălcată în desfăşurarea activităţilor reglementate.

Susţine şi că, Autoritatea Contractantă (A.P.D.R.P.) nu şi-a îndeplinit obligaţia menţionată la art. 8 alin. (3) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanţare nr. x/18.04.2011 potrivit căreia: "Autoritatea Contractantă va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficientele identificate. Beneficiarul are obligaţia de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficientelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale Autorităţii Contractante şi/sau CE. În cazul în care deficientele nu sunt remediate în termenul acordat sau beneficiarul nu procedează la demararea operaţiunilor de remediere în maximum 30 de zile calendaristice de la somare Autoritatea Contractantă va proceda la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit."

În drept, recurenta-reclamantă şi-a motivat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Cu privire la examinarea recursului

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 29 octombrie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând recursul, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauză, reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 23963 din 02.07.2015 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 23.04.2015 privind proiectul x/19.04.2011 având ca titlu "Achiziţionarea de utilaje pentru pregătirea terenului in comuna Apele Vii, judeţul Dolj", ambele emise de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Contractul mai sus menţionat are o valoare totală eligibilă de maxim 1.176.800 RON, echivalent a maxim 275.791 euro, iar valoarea maximă a finanţării nerambursabile este în sumă de maxim 823.757 RON, echivalent a maxim 193.053 euro, reprezentând maxim 70% din valoarea totală eligibilă a Proiectului.

Suma finală decontată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost de 815.738,51 RON finanţare nerambursabilă, conform cheltuielilor acceptate la plată, în cadrul a unei tranşe de plată, respectiv Tranşa I FEADR - 652.590,81 RON şi 163.147,70 RON în data de 28.12.2011 conform OP-urilor nr. x/28.12.2011.

În baza Suspiciunii de neregulă/suspiciune de fraudă IRD 0.1 nr. 7732/04.03.2015, aprobată de Directorul General al AFIR, s-a procedat la verificarea documentară şi pe teren a proiectului obiect al Contractului de Finanţare nr. x/19.04.2011 încheiat între pârâtă, în calitate de autoritate contractantă, şi reclamantă, în calitate de beneficiar.

Verificarea a fost realizată din punctul de vedere al menţinerii eligibilităţii proiectului "Achiziţie de utilaje pentru pregătirea terenului in comuna Apele Vii, judeţul Dolj" pentru cofinanţarea Comunităţii în sensul că nu a suferit o modificare substanţială ulterior plăţii finale realizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare, şi daca au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea ajutorului financiar nerambursabil.

În urma acestei verificări, pârâta a emis Procesul Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 23.04.2015 privind proiectul nr. x/19.04.2011, stabilind că investiţia realizată a devenit neeligibilă, propunând rezilierea contractului şi rambursarea sumei în cuantum de 815.738,51 RON, reprezentând contribuţie din fonduri UE şi contribuţie publică naţională de la bugetul de stat.

Prin Decizia nr. 23963 din 02.07.2015 emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a respins contestaţia formulată de recurenta-reclamantă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 23.04.2015.

Instanţa de recurs, în acord cu instanţa de fond, apreciază că reclamanta împreună cu celelalte trei entităţi juridice a operat în cadrul unui grup economic mai mare, constatându-se elemente comune între societăţile beneficiare de finanţare ce au fost nominalizate în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare contestat în prezentul dosar.

Aşa cum a constatat şi judecătorul fondului, există elemente comune între solicitanţi acestea fiind rude între ele, care conduc la concluzia că există premisele creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin depăşirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în acelaşi timp. Altfel spus, că solicitanţii au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând în acest fel să depăşească plafonul maxim de sprijin financiar.

Este eronată afirmaţia reclamantei că intimata şi-ar întemeia opinia pe culpa proprie şi, respectiv că ar fi creat un prejudiciu beneficiarului, în condiţiile în care opinia ulterioară contravine opiniei iniţiale exprimate în momentul aprobării plăţii.

În primul rând, trebuie subliniat că în ipoteza în care beneficiarul unui astfel de proiect comite nereguli în diferite etape ce ţin de selecţia sau implementarea proiectului, neobservarea acestor nereguli la data la care au fost săvârşite nu constituie un motiv de exonerare de răspundere a beneficiarului faţă de autoritatea contractantă.

În conformitate cu prevederile art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene este abilitată să procedeze la constatare a neregulilor şi la întocmirea proceselor-verbale de constatare a acestor nereguli şi de stabilire a creanţelor bugetare prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20, 21 din acelaşi act normativ, atât pe parcursul perioadei de monitorizare, când constată că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile, cât şi la finalul perioadei de monitorizare, când constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanţate din fonduri europene şi sau fonduri publice naţionale aferente acestora nu au fost realizate integral sau au fost realizate parţial.

Ca urmare, controlul ulterior efectuat este perfect legal, având ca bază juridică dispoziţiile legale mai sus citate, iar beneficiarul proiectului este răspunzător pentru neregulile comise.

În ceea ce priveşte critica sentinţei în legătură cu concluzia judecătorului fondului că în cauză s-a demonstrat existenţa unui ansamblu de similitudini între cele patru societăţi, care demonstrează societăţile în cauză au fost create pentru a permite depăşirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro stabilit de măsura 312, instanţa de recurs găseşte că aceasta este neîntemeiată pentru motivele care urmează.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi ecocondiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru Dezvoltare Rurală prevede că:

"Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunţată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, CJUE a statuat că:,,1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare."

În consonanţă cu argumentele instanţei de fond, în speţa de faţă sunt întrunite cele două elemente la care face referire instanţa europeană în hotărârea mai sus arătată.

Înalta Curte reţine că, în temeiul pct. 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", schema de ajutor de minimis urmăreşte realizarea unui obiectiv general - care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale (conform fişei tehnice a Măsurii 312), a unor obiective specifice, respectiv crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi, precum şi a unor obiective operaţionale, respectiv crearea de micro-întreprinderi, precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural; reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Art. 52 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, în baza căruia a fost solicitat ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul recurentei are ca obiectiv susţinerea măsurilor de diversificare a economiei rurale şi cuprinde ajutoarele pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării mediului economic.

Contrar celor susţinute în recurs, reclamanta nu a fost sancţionată deoarece există relaţii de rudenie între asociaţii şi administratorii celor patru societăţi. Sancţionarea reclamantei s-a produs pentru că pe baza acelor elemente comune s-a demonstrat crearea unor condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin depăşirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în acelaşi timp.

Mai precis, s-a demonstrat că solicitanţii au procedat la fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii, încercând în acest mod să depăşească plafonul maxim de sprijin financiar.

În altă ordine de idei, existenţa elementului subiectiv presupune intenţia beneficiarului de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru dobândirea acestuia.

Pe aspectul analizat, prezintă relevanţă cele statuate de CJUE în Hotărârea din 12.09.2013: "Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă.

Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte" (paragrafele 40, 41 din hotărâre).

De asemenea, în Nota Directoare pentru Auditori nr. 22 data de 10.10.2013 emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a arătat că, pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare; adică, elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal.

Înalta Curte reţine că, în speţa prezentă, se regăsesc indicatorii de fraudă nominalizaţi în nota directoare:

Indicatori externi, fizici.

- Locurile de implementare ale proiectelor sunt situate în aceeaşi localitate - sat Apele Vii, comuna Apele Vii nr. 648 B, jud. Dolj.

- Sediul social al celor patru societăţi este identic, acelaşi cu locul de realizare al investiţiilor.

- Firmele D., A. şi II E. au încheiat contracte de comodat cu aceeaşi societate B. S.R.L..

Indicatori funcţionali-legali.

- Există legături de rudenie între reprezentanţii asociaţiei celor patru entităţi juridice; astfel, doamna F. este asociatul unic şi administratorul societăţii reclamante din prezenta cauză, de asemenea este asociat împreună cu soţul său, G., al B., societate în care deţine şi poziţia de administrator; domnul E. este director economic al B., iar întreprinderea individuală care îi poartă numele are sediul la aceeaşi adresă cu celelalte societăţi în comuna Apele Vii; în fine, domnul H. este ginerele I.. Este adevărat că nu există o interdicţie expresă că relaţiile de acest tip ar împiedica accesarea fondurilor europene în cadrul măsurii 312, însă chestiunea trebuie analizată prin raportare la elementele obiective şi subiective, care, interpretate coroborat, aşa cum au procedat în cazul de faţă organele de control, pot conduce la concluzia obţinerii unui avantaj necuvenit.

Indicatori de afaceri, financiar-contabili.

Aceste societăţi desfăşoară activităţi identice, aşa cum rezultă fără dubiu din examinarea codului CAEN principal - 4311, veniturile totale obţinute de reclamantă rezultă din prestări servicii către B., persoanele din conducerea oricăreia dintre aceste societăţi exercită un control efectiv al celorlalte firme, urmare a poziţiilor deţinute în acestea, ceea ce în opinia instanţei de recurs demonstrează o acţiune coordonată între firme controlate de membrii aceleiaşi familii, în scopul creării unui avantaj nejustificat pentru B. ce nu mai avea dreptul la o astfel de finanţare depăşindu-se plafonul maxim de finanţare.

Reclamanta formulează o ultimă critică vizând neaplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Anexa 1 - Prevederi generale la contractul de finanţare numărul x/18.04.2011, ce stipulează că autoritatea contractantă somează beneficiarul finanţării să remedieze deficienţele identificate în maxim 30 de zile de la somaţie, iar în caz de ne remediere se procedează la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit

Aşa cum precizează intimata în întâmpinarea formulată, acest text legal nu este aplicabil în cauză, având în vedere că deficienţa constatată este una structurală, viciind în întregul său finanţarea - crearea de condiţii artificiale - ce nu mai poate fi remediată ulterior în condiţiile prescrise în art. 8 alin. (3) din Anexa 1.

2. Temeiul juridic al soluţiei adoptate

În consecinţă, nefiind constatate motive care să justifice reformarea sentinţei, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dispune respingerea recursului, ca nefondat, reţinând legalitatea hotărârii atacate sub toate aspectele invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 303 din 29 iunie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2019.