EU-funded project reimbursement denial upheld for ineligible target group members and non-fortuitous non-performance.

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2019

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 02.11.2015, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, B. şi Ministerul Fondurilor Europene în Calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună:

- anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. 6094/02.06.2015 emisă de OIRSM, în ceea ce priveste declararea ca neeligibile a cheltuielilor în valoare de 595.447,54 RON, solicitate prin Cererea de Rambursare 1 înregistrată sub nr. x/26.03.2015 la OIRSM;

- obligarea pârâtei OIRSM la rambursarea cheltuielilor în valoare de 595.447,54 RON, reprezentând diferentă cheltuieli eligibile efectuate de către reclamantă aferente Cererii de Rambursare 1;

- anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. 10770/12.09.2015 emisă de OIRSM, în ceea ce priveste declararea ca neeligibile a cheltuielilor în valoare de 77.469,39 RON, solicitate prin Cererea de Rambursare 2 înregistrată sub nr. x/30.06.2015 la OIRSM;

- obligarea pârâtei OIRSM la rambursarea cheltuielilor în valoare de 77.469,39 RON, reprezentând diferentă cheltuieli eligibile efectuate de către reclamantă aferente Cererii de Rambursare 2;

- constatarea faptului că acest Contract de finantare, identificat prin x încheiat la data de 28.10.2014, modificat prin Actul aditional nr. 1 din 30.10.2014, încheiat între reclamantă, în calitate de Beneficiară a finantării nerambursabile, si pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, a încetat de drept ca urmare a imposibilitătii fortuite de executare din partea reclamantei;

- exonerarea integrală de răspundere a reclamantei cu privire la neîndeplinirea obiectivelor si indicatorilor tehnici ai Proiectului conform Cererii de finantare aprobate, ca urmare a imposibilitătii fortuite de executare a contractului mentionat;

- obligarea pârâtilor OIRSM si B., în solidar, la plata de despăgubiri către reclamantă în cuantum de 21.468 RON, ca urmare a emiterii actelor administrative nelegale constând în Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 6094/02.06.2015 si Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 10770/12.09.2015, a căror anulare s-a solicitat anterior;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1214 din 11 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, B., şi Ministerul Fondurilor Europene in Calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1214 din 11 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar pe fond să se admită acţiunea.

În drept, recurenta-reclamantă A. a invocat critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea cererii de recurs, a dezvoltat următoarele critici:

Există o serie de prevederi din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2014 şi din Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice - Cereri de propuneri proiecte nr. 168 care nu au fost avute în vedere de instanţa de fond şi care au relevanţă în aprecierea modului în care a înţeles să îşi aleagă grupul ţintă.

Contrar opiniei instanţei de fond, rezultă din prevederile înscrise în cele două Ghiduri, că reclamanta s-a conformat acestora întrucât persoanele selectate pentru categoria de persoane din grupuri vulnerabile se încadrează la subcategoriile (d) Familii care au mai mult de 2 copii şi/sau familii monoparentale şi (I) Persoane afectate de boli ocupaţionale.

Cele 40 de persoane selectate au fost încadrate într-una din subcategoriile de grup ţintă prevăzute în GSCS 168.

Apreciază că aplicarea prevederilor art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011 cu privire la persoanele selectate pentru categoria persoanelor vulnerabile din grupul ţintă contravine prevederilor cuprinse în cele două ghiduri ale solicitantului şi reprezintă o adăugare la lege.

Consideră că norma legală invocată ar fi fost incidentă numai în situaţia în care Ghidul Solicitantului ar fi cuprins doar enunţarea categoriei de "persoane din grup vulnerabil", fără enumerarea clară a subcategoriilor de persoane vizate, întrucât doar o astfel de situaţie ar fi justificat aplicarea unor norme cu caracter general sau similar pentru suplinirea normei specifice.

În plus, textul legal în discuţie nu cuprinde condiţia invocată de OIRSM şi de instanţa de fond a "riscului de excluziune socială" ci doar referirea la "vulnerabilitatea economică şi socială".

Grupul ţintă descris în GSCS 168 nu face referire la o condiţie de risc de excluziune socială cu privire la subcategoriile de persoane din grupul vulnerabil sau la existenţa unui prag de la care acest risc ar fi admisibil.

Instanţa de fond a pierdut din vedere contextul general în care este înscrisă sintagama "risc de excluziune socială a persoanelor", context care coincide cu obiectivul proiectului realizat de A. şi pentru care s-au cheltuit sumele declarate neeligibile.

Din perspectiva obiectivelor prevăzute în ghidurile solicitantului şi a obiectivelor menţionate în cadrul proiectului, pentru care A. a primit aprobarea finanţării, rezultă concordanţa între acestea, dar şi faptul că A. şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin proiect şi prin contractul de finanţare, contrar opiniei instanţei de fond, ceea ce ar fi trebuit să ducă şi la egibilitatea cheltuielilor făcute cu respectarea obiectivului asumat.

O altă critică formulată vizează aprecierea de către instanţa de fond a oportunităţii analizei eligibilităţii grupului ţintă făcută de OIRSM cu prilejul depunerii cererilor de rambursare, întrucât anterior, în cadrul evaluărrii proiectului, această componentă ar fi fost analizată doar pe baza celor declarate de A. în cererea de finanţare.

Această susţinere, în opinia recurentei, încalcă prevederile cuprinse în GSCG 2014, potrivit cărora verificarea eligibilităţii proiectului are loc în faza A de evaluare.

Proiectul a fost examinat de 2 ori în faza A, în cadrul a două cereri de propuneri de proiecte, în ambele cazuri calificându-se pentru faza B de examinare, prezumându-se în mod rezonabil că a fost verificată şi aprobată eligibilitatea grupului ţintă astfel cum a fost descris.

Mai mult, a depus la dosar şi grilele de verificare aferente fazei B de evaluare din care rezultă că şi în această fază, în cadrul criteriului 2 "Relevanţă", au existat subcriterii de apreciere a grupului ţintă descris în proiect iar proiectul a întrunit punctajul necesar şi pentru această fază de evaluare.

Astfel, instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile cu caracter obligatoriu din ghidul solicitantului.

Faptul că la cele două cereri de rambursare au fost anexate documente privind identificarea persoanelor selectate pentru grupul ţintă nu poate constitui o justificare pentru reaprecierea eligibilităţii grupului ţintă, întrucât documentele justificative sunt sub forma declaraţiilor pe propria răspundere a persoanelor selectate şi nu documente privind locul de muncă sau calitatea de asociat în vreo firmă.

Informaţiile menţionate de OIRSM şi reţinute ca pertinente de instanţa de fond nu au fost puse la dispoziţie de către A. odată cu cererile de rambursare şi nu au fost solicitate acesteia, prin urmare nu au fost invocate de către OIRSM în expunerile de motive din Scrisorile de informare contestate, şi nici in Deciziile de respingere a contestaţiilor formulate şi nici cu ocazia concilierii.

Niciuna din informaţii nu este documentată cu date exacte dar această lipsă nu a fost observată sau sancţionată de către instanţa de fond, încălcându-se dispoziţiile referitoare la rolul activ al judecătorului în aflarea adevărului.

Instanţa de fond a omis să analizeze conţinutul Formularului de înregistrare a grupului ţintă care este parte integrantă a GSCG 2014.

Susţine recurenta că este criticabilă soluţia instanţei de fond şi cu privire la capetele de cerere vizând constatarea imposibilităţii fortuite de executare şi exonerarea de răspundere cu privire la neîndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor tehnici ai proiectului, calificate ca cereri incidente, şi a capetelor de cerere referitoare la repararea pagubei, calificate ca accesorii.

Argumentele instanţei de fond nu sunt corecte întrucât aprecierea executării necorespunzătoare a contractului de către reclamantă s-a făcut prin raportarea la solicitarea reclamantei de a i se rambursa cheltuielile făcute în cadrul proiectului, pentru care s-a încheiat contractul de finanţare, şi a răspunsurilor emise de autorităţile competente, sub forma scrisorilor standard de informare a beneficiarului, cu privire la aceste solicitări.

Pentru susţinerea cheltuielilor necesare implementării proiectului admis, reclamanta a încheiat un contract de credit cu o instituţie bancară, iar pe parcursul derulării contractului de finanţare, ca urmare a nerambursării parţiale a cheltuielilor, banca a redus creditul contractat cu sumele deja utilizate din creditul anterior modificării.

Astfel, este în imposibilitate de a suporta cheltuielile de implementare până la finalizarea proiectului, întrucât banca a diminuat suma alocată iniţial, iar găsirea unei surse de finanţare înaintea finalizării perioadei de implementare a proiectului era imposibilă.

Apreciază că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile art. 1634 alin. (1) şi art. 1557 alin. (1) C. civ.

A depus la dosar înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare a menţinut acelaşi punct de vedere exprimat prin cererea de recurs.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecinţa menţinerii sentinţei recurate ca temeinică şi legală.

Intimatul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

Ministerul Finanţelor Publice pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţie Publice şi Fondurilor Europene a depus note scrise prin care a precizat cadrul procesual privitor la partea în numele şi pentru care depune aceste note scrise şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Între recurenta-reclamantă şi intimatul Ministerul Fondurilor Europene s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/28.10.2014 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului din Anexa 1 la contract, ci titlul "DENS - Dezvoltarea Economiei Sociale".

Recurenta-reclamantă a depus cererea de rambursare nr. x pentru perioada 03.11.2014-02.02.2015, în valoare de 780.773,11 RON.

Prin Scrisoarea de informare nr. x/02.06.2015, recurenta a fost informată că au fost declarate neeligibile cheltuielile în valoare de 595.447,54 RON iar prin procesul-verbal nr. x/07.07.2015 s-a respins contestaţia administrativă.

Motivul respingerii cheltuielilor a fost faptul că sunt aferente unui grup ţintă care nu respectă prevederile Ghidului Solicitantului - Condiţii Specifice aferente cererii de propuneri de proiecte nr. 168, respectiv persoanele din grupul ţintă pentru care a fost solicitată rambursarea cheltuielilor nu sunt incluse în categoria de persoane vulnerabile supuse riscului de excluziune socială.

De asemenea, în urma verificării cererii de rambursare nr. x, prin Scrisoarea de informare nr. x/12.09.2015, recurenta a fost informată că au fost declarate neeligibile cheltuielile în sumă de 77.469,39 RON, pentru aceleaşi motive.

Prin procesul-verbal nr. x/16.10.2015 a fost respinsă contestaţia administrativă.

Potrivit capitolului 2 intitulat "Cererea de propuneri de proiecte "Dezvoltarea economiei sociale" - 2.1 "Condiţii specifice", "În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte se vor încuraja înfiinţarea de noi grupuri si parteneriate funcţionale în economie între cooperative, asociaţii de întrajutorare, fundaţii si asociaţii, întreprinderi, agenţii care vor înfiinţa structuri ale economiei sociale ce vor oferi noi servicii si noi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii în special din zonele rurale, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şi vor contribui la valorificarea forţei de muncă în special din zonele rurale prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială."

Potrivit capitolului 4.1. din acelaşi Ghid, "Grupul ţintă eligibil cuprinde următoarele categorii: 1. Persoane din grupuri vulnerabile: (a) Persoane de etnie romă; (b) Persoane cu dizabilităţi; (c) Tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului; (d) Familii care au mai mult de 2 copii şi/sau familii monoparentale; (e) Copii în situaţie de risc; (f) Persoane care au părăsit timpuriu şcoala; (g) Victime ale violenţei în familie; (h) Femei (în situaţii de risc); (i) Persoane care trăiesc din venitul minim garantat; (j) Persoane care locuiesc în comunităţi izolate; (k) Victime ale traficului de persoane; (l) Persoane afectate de boli ocupaţionale. 2. Lucrători sociali, asistenţi personali, asistenţi comunitari, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenţi maternali, îngrijitori, personal din instituţii rezidenţiale; 3. Manageri ai structurilor economiei sociale; 4. Specialişti şi formatori implicaţi în economia socială."

Obiectivul schemei de ajutor de minimis "Dezvoltarea economiei sociale", potrivit capitolului IV- art. 4, îl constituie "dezvoltarea şi promovarea unor activităţi şi servicii generatoare de venit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piaţa muncii, în structurile economiei sociale şi/sau în economia conveţională - promovarea economiei sociale (cooperative, întreprinderi sociale de inserţie, fundaţii, asociaţii etc., organizaţii de volutariat şi alte organizaţii non-profit) ca un instrument flexibil şi durabil pentru dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă la nivel regional şi local".

Grupul vulnerabil este definit în cadrul prevederilor art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011 ca fiind "persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială".

În cererea de finanţare aferentă proiectului, în cadrul secţiunii 2 intitulată "Justificarea necesităţii implementării proiectului", au fost identificate necesităţile specifice grupului ţintă prin procedura de documentare a studiilor şi statisticilor cu caracter public existente, cu referire la "persoanele aflate în sărăcie (şi deci implicit cele vulnerabile) care sunt cele mai expuse riscului de excluziune de pe piaţa muncii din cauza lipsei veniturilor adecvate, accesului redus la educaţie şi sănătate".

Din documentele anexate cererilor de rambursare a rezultat că, din totalul de 40 de persoane recrutate în grupul ţintă, 36 de persoane au calitatea de salariaţi, lucrători pe cont propriu, întreprinzători privaţi. De asemenea, 10 persoane recrutate în grupul ţintă la categoria "Specialişti implicaţi în economia socială" nu îndeplineau condiţiile de încadrare în această categorie, la momentul recrutării în grupul ţintă, astfel cum prevede Ghidul Solicitantului - Condiţii specifice - Cerere de propuneri de proiecte nr. 168 "Dezvoltarea economiei sociale".

Este evident faptul că, verificarea documentelor aferente grupului ţintă a fost realizată cu ocazia depunerii cererilor de rambursare întrucât initial, în cadrul evaluării proiectului, se analizează componenţa grupului doar în baza declaraţiilor beneficiarului din cererea de finanţare.

În acest sens, Ghidul solicitantului prevede că "Pentru categoriile de persoane din grupurile ţintă eligibile, dovada apartenenţei la categoria de grup ţintă respectivă se va face prin declaraţie semnată pe proprie răspundere a persoanei vizate. Pe întreaga durată de implementare a proiectului, în calitate de beneficiar veţi transmite la OIRPOSDRU informaţii privind participanţii, în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 cu privire la implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind dispoziţiile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune şi implementarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională."

Potrivit art. 4 din contractul de finanţare, cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de H.G. nr. 759/2007.

Art. 2 din H.G. nr. 759/2007 prevede că "(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de finanţare;

b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare."

Recurenta-reclamantă, astfel cum corect a reţinut instanţa de fond, a inclus în grupul ţintă, persoane care au o situaţie profesională bună, fiind salariaţi sau chiar întreprinzători privaţi astfel că nu se pot încadra în categoria de persoane vulnerabile, supuse riscului de excluziune socială, astfel cum este definită prin art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011.

Interpretarea recurentei-reclamante în sensul că a inclus, în mod corect, în cadrul persoanelor din grupuri vulnerabile, familiile care au mai mult de 2 copii şi/sau familii monoparentale, respective persoane afectate de boli ocupaţionale, este eronată întrucât noţiunea de "grup ţintă eligibil", astfel cum este prevăzută în Ghidul solicitantului trebuie coroborată cu definiţia dată de textul legal incident, citat mai sus (art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011) şi nu extrasă din context, aşa cum susţine recurenta prin invocarea prevederilor art. 10 din C. civ.

În acest sens, recurenta trebuia să dovedească faptul că persoanele pe care le-a inclus în grupul ţintă sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Simplul fapt că o persoană face parte dintr-o familie monoparentală sau cu mai mult de doi copii nu este suficient, neputând fi încadrată în mod automat în grupul ţintă vulnerabil iar, în ceea ce priveşte persoanele afectate de boli ocupaţionale, trebuiau avute în vedere persoanele vulnerabile care şi-au pierdut capacitatea de muncă şi nu se mai pot angaja din aceste motive.

Tocmai acesta este rolul Obiectivului general al proiectului înscris în Ghidul solicitantului, de a facilita accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile în vederea asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor, ajutorul fiind destinat persoanelor excluse social sau celor supuse riscului de excluziune socială, astfel că este evidentă necesitatea interpretării sistematice a prevederilor Ghidului solicitantului şi a Legii nr. 292/2011, nefiind caz de adăugare la lege, astfel cum susţine recurenta, ci de o interpretare în spiritul legii.

În sprijinul acestei concluzii sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 759/2007 care prevăd că "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general (…): d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare."

Ghidul solicitantului se coroborează cu Legea nr. 292/2011 întrucât acesta a fost obiectivul Axei Prioritare 6 "Promovarea incluziunii sociale" iar art. 3 alin. (4) din actul normativ indicat prevede că "Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale."

De altfel, chiar în cadrul Condiţiilor specifice din Ghidul solicitantului se prevede că "În conformitate cu Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013, în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte sunt promovate proiecte care urmăresc dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor necesare pentru implementarea integrală a conceptului de economie socială, care vor contribui la crearea de forme de ocupare inovatoare si flexibile pentru grupurile vulnerabile, care vor promova cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială."

Or, astfel cum s-a argumentat anterior, "grupurile vulnerabile" sunt definite prin Legea nr. 292/2011. De asemenea, Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, la fila x, enumeră categoriile de persoane care fac parte din "grupuri vulnerabile" astfel că se face trimitere, în mod implicit, la aceeaşi definiţie din Legea nr. 292/2011.

În acest sens este chiar sintagma folosită în cadrul Documentului mai-sus indicat, menţiunea exactă fiind nu cea indicată de recurentă, ci "II.6.1.9. Grupuri ţintă 1. Persoane din grupuri vulnerabile", astfel că nu sunt definite grupurile vulnerabile, aşa cum greşit susţine recurenta, ci sunt enumerate persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile.

Acesta a fost şi scopul obiectivului general al proiectului, de a se asigura furnizarea de servicii de sănătate persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile astfel că nu se vor reţine ca întemeiate argumentele recurentei relative la faptul că medicii dentişti, asistentele şi secretarele angaţi în cadrul cabinetelor medicale dentare fac parte din aceste grupuri astfel cum au fost definite prin Legea nr. 292/2011.

În ceea ce priveşte modul în care a fost verificat caracterul eligibil al cheltuielilor, instanţa reţine că intimatul a făcut aplicarea prevederilor H.G. nr. 759/2007, verificarea documentelor aferente grupului ţintă fiind realizată cu ocazia depunerii cererilor de rambursare, astfel că nu este relevant faptul că proiectul a întrunit punctajul necesar în faza selectării în vederea finanţării întrucât, potrivit prevederilor H.G. nr. 759/2007, ceea ce se verifică nu este eligibilitatea proiectului ci eligibilitatea cheltuielilor efectuate, în vederea decontării acestora.

De altfel, chiar şi din cuprinsul Ghidului solicitantului- Condiţii generale se observă faptul că cele două faze sunt distincte, "Eligibilitatea proiectului" fiind descrisă la punctul 3.1.2. iar "Eligibilitatea cheltuielilor" la punctul 3.1.3, această din urmă etapă realizându-se în baza prevederilor H.G. nr. 759/2011 şi a Ordinului nr. 1117/2010.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că eligibilitatea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor anexate cererilor de rambursare şi nu pe baza formularului de înregistrare a grupului ţintă, tocmai pentru că este o etapă ulterioară analizării proiectului.

Mai mult, potrivit clauzei înscrisă la art. 5 punctul B alin. (3) din contractul de finanţare, AMPOSDRU/OI POSDRU delegat monitorizează din punct de vedere tehnic şi financiar implementarea proiectelor în vederea asigurării legalităţii, regularităţii, conformităţii şi realităţii activităţilor aferente implementării proiectului care face obiectul prezentului contract de finanţare.

Intimatul, în urma analizării documentelor prezentate de recurentă, a declarat neeligibile cheltuieli în valoare de 595.447,54 RON din totalul de 780.773,11 RON, prin Scrisoarea nr. 6094/2015 şi a declarat neeligibile cheltuieli în sumă de 77.469,39 RON din totalul de 164.906,66 RON, prin Scrisoarea nr. 10770/2015, astfel că nu se va reţine argumentul recurentei referitor la faptul că s-a analizat în mod global, situaţia persoanelor selectate. Prima instanţă a arătat prin considerente că, din totalul de 40 de persoane recrutate în grupul ţintă, 36 de persoane nu se încadrau în acest grup iar cele 10 persoane recrutate în grupul ţintă de "Specialişti implicaţi în economia socială" nu îndeplineau condiţiile de încadrare în această categorie, la momentul recrutării, astfel că au fost analizate toate elementele care au condus la declararea ca neeligibile a cheltuielilor.

În ceea ce priveşte capetele de cerere nr. x şi 6 din acţiunea introductivă, corect au fost respinse de către prima instanţă, fiind constatată culpa recurentei-reclamante în executarea necorespunzătoare a contractului de finanţare, nefiind vorba despre o imposibilitate fortuită de executare a contractului, în condiţiile art. 1351 alin. (3) şi art. 1634 alin. (1) din C. civ.

De altfel, contractul de finanţare cuprinde clauze specifice, beneficiarul având responsabilitatea pentru implementarea proiectului iar rezilierea contractului este prevăzută la articolul 12 din contract, iniţierea aparţinând AMPOSDRU/OI POSDRU, în anumite condiţii, imposibilitatea procurării fondurilor băneşti nefiind caz fortuit.

Faţă de toate considerentele expuse mai-sus, se constată că hotărârea recurată a fost pronunţată cu respectarea normelor legale incidente speţei iar înscrisurile depuse de recurentă odată cu cererea de recurs nu sunt de natură a combate argumentele instanţei de fond.

În consecinţă, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1214 din 11 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2019.