Judicial unreviewability of ANI closure reports negating integrity breaches under Law No. 176/2010

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul, A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, constatarea legalităţii clasării lucrării nr. x/06.06.2016, emisă de Agenţia Naţională de Integritate.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 58 din 4 aprilie 2017, a admis excepţia inadmisibilităţii cererii şi a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului searată că în dosarul nr. x/2016 a formulat o plângere prin care a arătat că în timp ce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se judeca dosarul cu nr. x/2013 în luna martie 2015 a primit Raportul de evaluare nr. x/16.03.2015, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, prin care a fost înştiinţat despre clasarea lucrării nr. x/06.06.2013.

Considerând că prin clasarea lucrării nr. x/06.06.2013, se v-a termina favorabil şi procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu s-a prezentat la audieri, ceea ce s-a dovedit a-i fi fatal deoarece a pierdut procesul şi apoi şi-a pierdut şi serviciul.

Recurentul-reclamant mai arată că a fost funcţionar public şi a deţinut funcţia de şef birou al Centrului Local Săveni, din cadrul A.P.I.A.- Centrul judeţean Botoşani până pe data de 10.10.2016, dată când a început să-şi producă efectele Decizia nr. 183/30.09.2016, emisă de către Centrul Judeţean APIA Botoşani.

Prin această decizie, care este motivată de către directorul executiv al instituţiei, se susţine că în anul 2012 ar fi fost în conflict de interese.

Recurentul consideră că atât directorul instituţiei, cât şi comisia de disciplină APIA - Centrul Judeţean Botoşani, nu au luat în considerare clasarea lucrării nr. x.

Se mai precizeaă că în lucrarea nr. x/06.06.2016, emisă de Agenţia Natională de Integritate au fost efectuate 2 rapoarte de evaluare: raportul de evaluare nr. x/06.11.2013 privind regimul juridic de interese şi raportul de evaluare nr. x/16.03.2015 privind regimul juridic de incompatibilitate. În timp ce Raportul de evaluare nr. x/06.11.2013 privind regimul juridic de interese se judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Agenţia Naţională de Integritate a emis Raportul de Evaluare nr. x/16.03.2015 privind regimul juridic de incompatibilitate prin care s-a dispus clasarea lucrării cu nr. x/06.06.2013 şi comunicarea Raportului de evaluare persoanei evaluate.

Toate demersurile făcute către Agenţia Naţională de Integritate au eşuat, comunicându-i-se că de fapt lucrarea nu a fost clasată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte constată că atât excepţia nulităţii cât şi recursul sunt nefondate.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere următoarele considerente.

Înalta Curte apreciază că excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata Agenţia Naţională de Integritate, este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că recurentul - reclamant, prin cererea formulată, urmăreşte constatarea, de către instanţă, a intervenirii sau nu a clasării unei lucrări aparţinând ANI, în condiţiile în care o asemenea cerere nu poate face obiectul de soluţionare al instanţelor de judecată, mai ales având în vedere dispoziţiile speciale în materie, în ceea ce priveşte regimul juridic de supunere a controlului judecătoresc a actelor emise de către ANI.

Mai mult decât atât, subliniem faptul că, în cazul lucrărilor întreprinse şi al actelor administrative emise de ANI, există norme de reglementare specifică în cuprinsul Legii nr. 176/2010, în ceea ce priveşte supunerea lor controlului judecătoresc, normele generale ale Legii nr. 554/2004 venind în completarea acestor norme speciale.

Astfel, conform normelor din Legea nr. 176/2010, aşa cum în mod corect a constatat şi instanţa de fond, pot fi contestate la instanţa de contencios competentă rapoartele de evaluare care constată o stare de incompatibilitate şi rapoartele de evaluare care constată o stare de conflict de interese.

În ceea ce priveşte rapoartele de evaluare prin care se reţine clasarea lucrării efectuate de către ANI în cazul unei persoane evaluate, acestea nu pot fi supuse controlului instanţelor de judecată sub niciun aspect.

Conform prevederilor din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

"Art. 22

(1) Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.

(4) Dacă în urma evaluării declaratei de interese, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul de integritate constată inexistenţa unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmeşte un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării, în condiţiile art. 17 alin. (5) teza a doua.

Art. 17

(5) În cazul în care inspectorul de integritate consideră că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin. (1), întocmeşte un raport de evaluare în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul procedurii. Acest raport poate cuprinde, dacă este cazul, menţiuni privind erorile constatate în ceea ce priveşte întocmirea necorespunzătoare a declaraţiilor de avere şi sugestii de îndreptare.

Raportul de clasare, ca rezultat al unei proceduri de evaluare, atunci când inspectorul de integritate constată inexistenţa unor elemente care să întrunească o stare de incompatibilitate sau de conflict de interese, nu poate face obiectul unei acţiuni în justiţie, cu privire la supunerea unui astfel de raport controlului de legalitate si de oportunitate.

La nivelul Agenţiei Naţionale de Integritate, în conformitate cu normele din Legea nr. 176/2010, inspectorul de evaluare declanşează o activitate de evaluare în cadrul unei proceduri denumite generic "lucrare", identificată printr-un număr unic în cadrul sistemului informatic integrat de evidenţă al instituţiei.

În urma desfăşurării activităţii de evaluare, inspectorul de intergritate încheie fiecare lucrare:

- fie printr-un raport de evaluare ce constată starea de incompatibilitate/conflict de interese/avere nejustificată - atunci când sunt identificate elemente in acest sens;

- fie printr-un raport de clasare, atunci când elementele incidentelor de integritate nu se confirmă.

În cadrul aceleiaşi lucrări demarate, evaluarea unei persoane dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 se poate face de către ANI sub toate cele trei aspecte pe care le prevede această lege:

• incompatibilitate prin deţinerea în cumul a unor funcţii publice;

• conflict de interese;

• incompatibilitate prin dobândirea, în exerciţiul funcţiei publice şi împreună cu familia, a unei averi nejustificate.

În cea de-a doua şi cea de-a treia situaţie, dacă, în cadrul activităţii de evaluare, se constată atât existenţa unor incidente de integritate sub anumite aspecte, cât şi lipsa acestora, se procedează în consecinţă, în sensul în care clasarea va avea în vedere doar acea parte a lucrării pentru care s-a infirmat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, lucrarea inspectorului rămânând în legalitate şi în fiinţă pentru celelalte aspecte.

În cazul recurentului, s-a deschis lucrarea cu nr. x/06.06.2013. În cadrul acesteia, s-a avut în vedere încă de la debut aspectul respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese, pe perioada deţinerii funcţiilor şi demnităţilor publice, de către persoana evaluată A. - funcţionar public.

În urma desfăşurării activităţii de evaluare, pentru recurentul - reclamant s-au constatat următoarele:

- existenţa unui conflict de interese în sarcina persoanei evaluate - reţinut în raportul de evaluare nr. x/06.11.2013;

- inexistenţa unei stări de incompatibilitate în sarcina persoanei evaluate - reţinută prin raportul de clasare nr. x/16.03.2015.

În cuprinsul acestui din urmă raport, urmare a constatării inexistenţei unei incompatibilităţii, s-a dispus clasarea lucrării nr. x/06.06.2013, întrucât, din perspectiva conflictului de interese, fusese deja emis un raport de evaluare în acest sens.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut că recurentul nu solicită anularea unui act administrativ, recunoaşterea unui drept pretins sau a unui interes legitim şi repararea vreunei pagube ce i-a fost cauzată, ca ipoteză generală, cu aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2004, ci interpretarea raportului de evaluare nr. x/16.03.2015, apreciind că această solicitare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect, legal, starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 58 din 04 aprilie 2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 octombrie 2019.