Reimbursement of EU-funded vocational training expenses; sufficiency of appellate court reasoning and right to effective judicial protection under Art. 425 CPC

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic-Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a solicitat instanţei de contencios administrativ:

1. Obligarea paratei CNDIPT - OIPOSDRU sa verifice si sa valideze cheltuielile efectuate de subscrisa si sa emită actele administrative denumite "Scrisoare standard de informare a beneficiarului", conţinând concluziile verificării, pentru următoarele cereri de rambursare depuse de subscrisa in cadrul a patru proiecte din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2014:

a)Cererea de rambursare nr. x, în cadrul proiectului x - codul SMIS: 21178, cu titlul "O calificare în turism - o şansă pentru o slujba mai buna", depusa de subscrisa in 27.10.2011;

b)Cererile de rambursare nr. x si 2, în cadrul proiectului x - codul SMIS: 20972, cu titlul "Calificarea şi orientarea profesionala a angajaţilor din industria panificaţiei", depuse de subscrisa in datele de 06.05.2011 si, respectiv, 27.10.2011;

c)Cererile de rambursare nr. x, 2 si 3, în cadrul proiectului x - codul SMIS: 20810, cu titlul "Formarea profesionala în vederea obţinerii calificărilor de electrician în construcţii şi electrician de întreţinere şi reparaţii - A.", depuse de subscrisa in datele de 29.12.2010, 04.08.2011 si, respectiv, 17.10.2011;

d)Cererile de rambursare nr. x şi 2 din cadrul proiectului x, cu titlul "Calificarea şi orientarea profesionala a angajaţilor din industria cărnii", depuse de subscrisa în datele de 17.01.2011 şi, respectiv, 27.10.2011.

2. Obligarea pârâtei AMPOSDRU, la plata despăgubirilor rezultate din neîndeplinirea obligaţiei pârâtelor de a valida şi rambursa cheltuielile efectuate de subscrisa, evidenţiate în cererile de rambursare menţionate anterior, in suma totala de 1.672.947,98 RON (la data de 08.07.2014), reprezentând penalităţi (dobânda fiscala) legale de întârziere.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2919 din 06 octombrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene.

Pe fond, a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2919 din 06 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza pe fond, admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a arătat că instanţa de fond a analizat acţiunea, fără să indice în concret nici măcar una dintre condiţiile prevăzute în dispoziţiile contractuale care nu au fost respectate de către reclamantă şi fără să indice care au fost documentele care au fost solicitate şi nu au fost depuse de către reclamantă la autoritatea care se ocupă cu verificarea cheltuielilor de rambursare.

Recurenta a susţinut că, de fapt, hotărârea recurată este nemotivată, nu cuprinde motivele concretele pentru care s-a respins acţiunea ca neîntemeiată, şi mai mult decât atât a interpretat eronat normele de drept material incidente în cauză.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul conform art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., ci s-a rezumat la o adevărată critică a motivării instanţei de fond din punct de vedere al modalităţii în care Curtea de Apel Bucureşti a motivat hotărârea.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în sensul şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Criticile formulate de recurenta-reclamantă, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, sunt întemeiate.

Reclamanta Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a solicitat instanţei de contencios administrativ obligarea autorităţilor pârâte la validarea şi rambursarea cheltuielilor efectuate şi evidenţiate în cererile de rambursare menţionate în cererea de chemare în judecată, precum şi la plata despăgubirilor rezultate din neîndeplinirea acestor obligaţii.

Apărările formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată vizează, în esenţă, faptul că aceasta şi-a îndeplinit toate obligaţiile stabilite în sarcina sa cu privire la depunerea cererilor de rambursare, că a răspuns solicitărilor concrete stabilite prin vizitele reţinute în minutele încheiate cu aceste ocazii şi că nu din cauza sa s-a ajuns în situaţia litigioasă din prezent.

Instanţa de fond, analizând cererea reclamantei, a constatat că este neîntemeiată, reţinând că, "potrivit manualului de proceduri interne depus în copie la dosar reiese că reclamanta, în calitate de beneficiar al fondurilor nerambursabile, are obligaţia de a depune cererea de plată însoţită de dosarul complet, respectiv de documentele menţionate la pct. 8.4.1.3 din subsecţiunea "Procedura de verificare a cheltuielilor şi a cererilor de rambursare", inclusiv raportul tehnic financiar .

Din înscrisurile depuse la dosar reiese că cererile de plată depuse de reclamantă nu au fost însoţite de toate documentele cerute de manualul de proceduri. În atare situaţie, autoritatea pârâtă a solicitat completarea documentaţiei, însă reclamanta nu s-a conformat nici chiar după verificările la faţa locului. În acest sens sunt concludente înscrisurile depuse la filele x şi urm. din dosar".

O asemenea motivare a hotărârii atacate nu satisface cerinţa procesului echitabil.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunţată de prima instanţă va cuprinde:

"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Înalta Curte reţine că respectarea dispoziţiei cuprinse în art. 425 din C. proc. civ., cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, furnizându-le dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.

Faţă de cele menţionate anterior, instanţa de control judiciar constată că la pronunţarea sentinţei recurate, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de ambele părţi, întrucât nu a arătat motivele pentru care a considerat că argumentele prezentate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi al răspunsului la întâmpinare, nu ar fi temeinice, raportat la apărările formulate de pârât şi la dispoziţiile legale incidente în cauză.

În aceste condiţii, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamantei dovada că susţinerile şi mijloacele de apărare pe care le-a formulat prin cererea dedusă judecăţii au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei şi determină imposibilitatea instanţei de recurs de a exercita controlul judiciar.

Prin urmare, lipsa unei motivări care să susţină soluţia cuprinsă în dispozitiv echivalează cu o necercetare a fondului şi determină soluţia casării cu trimitere, asigurând astfel părţilor beneficiul dublului grad de jurisdicţie.

Găsind întemeiat motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., criticile recurentului întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu vor mai fi analizate, urmând a fi avute în vedere la soluţionarea în fond a cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 teza I din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamanta Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei nr. 2919 din data de 6 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2019.