Appeal dismissed: upholding financial correction for restrictive qualification requirements and violation of transparency in public procurement

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/27.10.2014 şi a Deciziei nr. 31/C/04.02.2015 emise de pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3222 din 04 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, iar în urma rejudecării fondului, admiterea acţiunii.

În motivarea recursului arată că în vederea implementării corespunzătoare a proiectului "Decizie globală de finanţare pentru Autoritatea de Management din bugetul de asistenţă tehnică al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, aferentă măsurii 4.2 - Sprijin pentru activităţile de informare şi publicitate ale programului pentru perioada 2010-2011", cod MIS - ETC 150, aprobat prin decizia de finanţare nr. x/21.04.2010, cu modificările aduse prin deciziile nr. 1 şi nr. 2, a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul de servicii media nr. 405/08.11.2011, având ca obiect "Realizare campanie media pentru Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia".

Susţine că prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/27.10.2014 s-a constatat încălcarea unor prevederi legale în materie de achiziţii publice, aplicându-se o corecţie financiară de 25%.

În ceea ce priveşte impunerea cerinţelor de calificare, arată că a considerat necesar să se asigure că leader-ul de proiect şi expertul vor avea capacitatea necesară pentru a duce la bun sfârşit activităţile de care erau responsabili, fiind importantă experienţa acestora în proiectele cu finanţare europeană, precum şi experienţa lor profesională în elaborarea/implementarea fondurilor structurale/politicii de dezvoltare regională în general, precum şi experienţa profesională în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, în plus faţă de experienţa profesională necesară în domeniul respectivului contract, întrucât în practică s-a observat o implementare greoaie a proiectelor de asistenţă tehnică în care au fost implicaţi experţi fără o astfel de experienţă.

Cu privire la afirmaţia instanţei de fond, în sensul că nu poate fi stabilită o legătură clară între cerinţele specifice de experienţă în domeniul de dezvoltare regională şi cele privind activităţile media prevăzute de contract, arată că una dintre cele două sarcini prevăzute în contract este Evaluarea campaniei şi elaborarea unui raport al recomandărilor, iar desfăşurarea acestei activităţi presupune elaborarea instrumentelor necesare desfăşurării anchetelor (grilele de interviu şi chestionarele), culegerii datelor, precum şi interpretării acestora în sensul emiterii unor recomandări ulterioare pentru Autoritatea contractantă, iar elaborarea instrumentelor de cercetare presupune cunoaşterea domeniului de dezvoltare regională/implementare fonduri structurale. Mai mult, grila de interviu trebuie elaborată astfel încât să permită obţinerea unei imagini de ansamblu asupra percepţiei publicului cu privire la Programul IPA, ceea ce presupune ca întrebările să vizeze aspecte tehnice, precum: oportunităţi de finanţare, reguli de eligibilitate, proceduri de aplicare pentru obţinerea finanţării, evaluare a programului în termeni de puncte forte şi puncte slabe, etc. Mai mult, demersul sociologic a culminat cu elaborarea unui raport care cuprinde descrierea modificării produse de către campania media la nivelul gradului de informare a publicului, precum şi recomandări pentru activităţi ulterioare.

Arată că în plus, pentru organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a atelierelor de lucru pentru jurnalişti, una dintre activităţi presupunea ca experţii să aibă cunoştinţe tehnice specifice în domeniul dezvoltării regionale, scopul fiind acela de pregătire a jurnaliştilor pentru a putea ulterior transmite publicului larg informaţii corecte cu privire la beneficiile noului program IPA, iar informaţiile respective aveau caracter tehnic. Astfel, având în vedere perioada scurtă de implementare proiectului (6 luni), insuficientă pentru pregătirea de către Autoritatea contractantă a unui expert în relaţii publice şi comunicare, s-a considerat necesară şi contractarea unui expert în dezvoltare regională (expertul cheie 2).

Referitor la reţinerea instanţei de fond cu privire la încălcarea principiilor transparenţei şi tratamentului egal prin transmiterea răspunsului la clarificarea nr. 1/20.06.2011 numai către 3 din cei 6 operatori economici care au primit invitaţia de participare, susţine că a fost asigurată transparenţa în participarea la procedură ţinând cont de prevederile art. 123 din Regulamentul CE nr. 2342/2002 care stabileşte normele de aplicare a Regulamentului financiar CE, potrivit cărora:

"în procedurile negociate şi după dialogul competitiv, numărul de candidaţi invitaţi să negocieze sau să depună oferte nu poate fi mai mic de trei, cu condiţia ca un număr suficient de candidaţi să îndeplinească criteriile de selecţie. Numărul candidaţilor invitaţi să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală".

Conform art. 141 din acelaşi Regulament CE nr. 2342/2002:

"(2) Cu condiţia să fi fost solicitate în timp util, informaţiile suplimentare privind caietul de sarcini sunt furnizate simultan tuturor agenţilor economici care au solicitat caietul de sarcini sau şi-au exprimat interesul de a depune o ofertă", recurentul-reclamant apreciind că a transmis răspunsul la solicitarea de clarificări tuturor celor trei companii interesate să participe la procedură, sens în care invocă şi pct. 3.4.2 din Ghidul PRAG, Competitive negotiated procedure, potrivit căruia Autoritatea contractantă stabileşte o listă care să cuprindă cel puţin trei furnizori de servicii, la alegerea sa, cărora le transmite o invitaţie de participare la licitaţie însoţită de un dosar al licitaţiei.

Astfel, arată că din cei 6 operatori invitaţi să participe la licitaţie, 3 au confirmat participarea la procedură, 2 au declinat invitaţia şi un operator nu a confirmat, dar nici nu a declinat participarea, şi care nici nu a contestat procedura de licitaţie.

Precizează că în Ghidul PRAG nu este specificată obligaţia Autorităţii contractante de a transmite invitaţia şi documentele aferente şi acelor operatori care şi-au declinat participarea sau care nu au răspuns la cererea de ofertă, sens în care invocă şi prevederile Deciziei C(2007)2034 a Comisiei, privind regulile şi procedurile aplicabile contractelor de servicii, de furnizare de bunuri şi de executare de lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în scopul cooperării cu state terţe (în vigoare la data lansării procedurii), care la art. II pct. 4.2 prevedea că acele contracte de servicii cu o valoare mai mică de 200.000 de euro trebuie acordate prin intermediul unei proceduri de negociere fără publicare, în care beneficiarii de finanţare consultă cel puţin trei furnizori de servicii la alegerea lor şi negociază condiţiile contractuale cu unul sau mai mulţi dintre ei.

În ceea ce priveşte cererea de reducere a ratei de corecţie, arată că întreaga motivare a instanţei de fond se bazează pe soluţia promovată la celelalte puncte.

Precizează că invitaţia de participare a fost transmisă către 6 companii, cerinţa impusă de Ghidul PRAG 2010 (versiunea actualizată în martie 2011), secţiunea 3.4.2 fiind de minim 3, şi niciuna din cele 6 companii nu a solicitat clarificări în termenul procedural de 21 de zile, motivat de faptul că nu pot transmite o ofertă conformă din cauza dificultăţii sau imposibilităţii de a dispune de experţi a căror expertiză să corespundă criteriilor solicitate ori faptul că aceste criterii sunt nerelevante în conformitate cu obiectul contractului sau al domeniului de activitate al respectivelor companii. De asemenea, nu au fost primite nici un fel de plângeri din partea posibililor ofertanţi invitaţi cu privire la criteriile de selecţie menţionate în Termenii de referinţă ca fiind prea stricte sau nerelevante.

4. Apărările intimatului-pârât

Deşi a fost legal citat, intimatul - pârât Ministerul Finanţelor Publice nu a formulat întâmpinare, dar a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

În esenţă, consideră că prima instanţă a reţinut în mod corect starea de fapt şi a făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care recurentul, prin condiţiile impuse, a restricţionat participarea potenţialilor participanţi la procedură.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În cauză, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/27.10.2014 şi a Deciziei nr. 31/C/04.02.2015 emise de pârât.

În fapt, prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/27.10.2014, s-a reţinut că recurentul-reclamant a stabilit cerinţe restrictive şi nerelevante cu privire la liderul de proiect şi expertul cheie 2, încălcând prevederile pct. 2.3.6., 2.6, pct. 7 din Instrucţiunile către ofertanţi şi pct. 6 din anexa II din Ghidul PRAG (noiembrie 2010 - actualizat în martie 2011), precum şi art. 135 alin. (1) şi alin. (5) din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1605/2002, ceea ce reprezintă o neregulă în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 şi Anexa la acest act normativ, Partea I, lit. A), ceea ce atrage incidenţa prevederilor Anexei 1 la H.G. nr. 519/2014, Partea I Achiziţii publice, lit. A), punctul 10. De asemenea, s-a reţinut că răspunsul la solicitarea de clarificări este transmis numai către ofertanţii care şi-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziţie în cauză, dar nu şi către cel care nu a răspuns în vreun fel invitaţiei de participare la procedură.

Recurentul-reclamant a formulat contestaţia împotriva acestei note, care a fost respinsă în procedura administrativă prin Decizia nr. 31/C/04.02.2015.

În esenţă, aspectele imputate recurentului-reclamant şi care au stat la baza emiterii actelor contestate vizează stabilirea de către acesta a unor cerinţe considerate restrictive şi nerelevante cu privire la liderul de proiect şi expertul cheie 2, iar pe de altă parte, împrejurarea că răspunsul la solicitarea de clarificări a fost transmis numai către ofertanţii care şi-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziţie în cauză.

Condiţiile considerate restrictive vizează proiectul "Decizie globală de finanţare pentru Autoritatea de management din bugetul de asistenţă tehnică al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, aferentă măsurii 4.2. - Sprijin pentru activităţile de informare şi publicitate ale programului pentru perioada 2010-2011", cod MIS-ETC 150, pentru implementarea căruia recurentul-reclamant a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul de servicii media nr. 405/08.11.2011, având ca obiect "Realizare campanie media pentru Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia".

În cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii media nr. 405/08.11.2011, autoritatea contractantă a stabilit drept cerinţe pentru liderul de proiect: minim 4 ani de experienţă profesională în elaborarea/implementarea fondurilor structurale/politicii de dezvoltare regională; minim 4 ani de experienţă profesională în management de proiect; minim 4 ani de experienţă profesională în implementarea programelor/proiectelor de dezvoltare regională; participarea în cel puţin un proiect care să includă campanii publice de promovare pentru instrumentele de preaderare sau intervenţii din fonduri structurale; de preferinţă, minim 3 ani ca Team Leader în proiecte cu finanţare europeană.

De asemenea, pentru expertul cheie 2 autoritatea contractantă a stabilit următoarele cerinţe: minim 4 ani de experienţă profesională în domeniul dezvoltării regionale; minim 4 ani de experienţă profesională în implementarea programelor de dezvoltare regională; participarea în cel puţin un proiect care să includă campanii publice de promovare, fie pentru instrumentele de preaderare sau intervenţii din fonduri structurale.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin neregulă se înţelege "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Aspectele deduse judecăţii prin prezenta cauză şi care se circumscriu noţiunii de neregulă au consacrare legislativă în următoarele texte de lege:

Art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul derulării procedurii de atribuire):

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia."

În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."

Examinând cerinţele de personal impuse în raport cu contractul ce urma fi atribuit, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a invocat necesitatea asigurării derulării proiectului în bune condiţii, fără a releva în concret şi punctual necesitatea formulării cerinţelor în raport cu obiectul contractului de achiziţie, respectiv campanie media de promovare a Programului IPA, cu atât mai mult cu cât impunerea unor cerinţe în ceea ce priveşte personalul are caracter excepţional, tocmai datorită consecinţei restrictive pe care o generează în ceea ce priveşte participarea la procedura de achiziţie publică.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prima instanţă a apreciat în mod corect că justificarea dată de recurentul-reclamant nu reprezintă o motivare satisfăcătoare şi că autoritatea contractantă nu a explicat cerinţele impuse, nu a relevat utilitatea lor, iar pe de altă parte, nici nu a făcut dovada îndeplinirii acestora de către experţii aleşi în funcţie, în condiţiile în care respectiva campanie media urmărea ca informaţiile care trebuiau transmise grupului ţintă să ajungă la acesta prin mijloacele cele mai relevante şi în cea mai bună formă.

Totodată, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată caracterul vag atât al cerinţei impuse pentru liderul de proiect privind participarea în cel puţin un proiect care să includă campanii publice de promovare pentru instrumentele de preaderare sau intervenţii din fonduri structurale, cât şi a cerinţei impuse pentru expertul cheie 2, privind participarea în cel puţin un proiect care să includă campanii publice de promovare, fie pentru instrumentele de preaderare sau intervenţii din fonduri structurale.

Dincolo de aceste aspecte şi de cerinţele de personal impuse potenţialilor participanţi la procedură, Înalta Curte constată că acestea nici nu au fost respectate, întrucât deşi persoana propusă ca team leader avea o mare experienţă în administraţia publică, în poziţii de management/coordonare, experienţa sa viza implementarea fondurilor de pre-aderare şi campaniile de conştientizare, iar persoana propusă pentru a deţine funcţia de expert cheie 2 avea experienţă în proiecte care includ campanii de conştientizare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de coordonare a programului RICOP privind sprijinirea procesului de restructurare în România şi atenuarea efectelor sale la nivel social.

Astfel fiind, rezultă cu puterea evidenţei, că impunerea de către recurentul-reclamant a unor cerinţe nejustificate corespunzător pentru participarea la procedura de achiziţie publică ce face obiectul prezentului dosar, cerinţe ce priveau experienţa în domeniul dezvoltării regionale, fără a avea legătură cu obiectul contractului - activităţi media - ori cu dificultatea acestuia, încalcă dispoziţiile art. 2, art. 178 alin. (2) şi art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi dispoziţiile art. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006, conferind acestora un caracter restrictiv în privinţa participării potenţialilor ofertanţi la procedură, interzis de legislaţia în vigoare.

Pe de altă parte, în sarcina recurentului-reclamant s-a mai reţinut că răspunsul la solicitarea de clarificări a fost transmis numai către ofertanţii care şi-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziţie în cauză.

Înalta Curte constată că în acest mod s-au încălcat principiile garantării tratamentului egal, nediscriminării operatorilor economici, precum şi al asigurării transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) din O.U.G. nr. 34/2006, având în vedere că răspunsul la Clarificarea nr. x/20.06.2011 s-a transmis doar către 3 din cei 6 operatori economici care au primit invitaţia de participare.

Potrivit art. 78 din O.U.G. nr. 34/2006, forma în vigoare la momentul derulării procedurii din speţă:

"(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.

(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de întrebările aferente - către toţi operatorii economici care au obţinut, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documentaţia de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective."

De altfel, împrejurarea că legiuitorul a înţeles să impună obligativitatea comunicării răspunsurilor la clarificări către toţi operatorii participanţi la procedură, rezidă şi din art. 79 alin. (2) al aceluiaşi act normativ, care statuează că, în cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul de răspuns prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.

De asemenea, art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006 reglementează obligaţia autorităţii contractante de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor, în cazul în care aceasta nu are posibilitatea de a transmite răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limită stabilite de acest act normativ, deşi a primit în timp util o solicitare în acest sens, situaţie în care data limită de depunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obţinerea informaţiilor complete şi relevante pentru elaborarea ofertei.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către recurentul-reclamant în ceea ce priveşte încălcarea normelor din Ghidul PRAG 2010, Competitive negotiated procedure, sunt nefondate, în condiţiile în care acest ghid stabileşte în mai multe paragrafe obligaţia de informare a participanţilor la procedură sau a persoanelor interesate, în aplicarea principiilor transparenţei, tratamentului egal şi al nediscriminării operatorilor economici, care guvernează procedura de achiziţie.

Mai mult, o asemenea interpretare nu poate fi reţinută de către instanţa de recurs, în condiţiile în care prin răspunsul la clarificări recurentul-reclamant a modificat condiţiile de participare, făcându-le mai permisive, prin includerea experienţei în fondurile de pre-aderare, ceea ce ar fi permis participarea la procedură şi a altor operatori economici.

De asemenea, se reţine că obligaţia de comunicare a răspunsului la clarificări revenea recurentului-reclamant şi în baza pct. 7 Informaţii suplimentare înainte de termenul de depunere a ofertelor din Instrucţiunile către ofertanţi, potrivit căruia orice informaţie suplimentară, rezultată ca urmare a unei clarificări din partea unui ofertant sau din iniţiativa autorităţii contractante, răspunsul la clarificare/informaţia suplimentară va fi transmisă tuturor ofertanţilor invitaţi la respectiva procedură.

Prin urmare, recurentul-reclamant nu poate fi absolvit de o asemenea obligaţie chiar dacă operatorii economici nu ar fi confirmat participarea sau ar fi declinat-o, câtă vreme această obligaţie se menţinea în privinţa tuturor ofertanţilor invitaţi la respectiva procedură. Mai mult, Ghidul PRAG 2010, actualizat în 2011, nici nu prevedea obligaţia operatorilor de a confirma participarea la procedură.

În ceea ce priveşte critica recurentului-reclamant privind soluţia dată de către prima instanţă cererii sale de reducere a ratei de corecţie aplicate contractului din speţă, Înalta Curte constată că este nefondată susţinerea acestuia că întreaga motivare a instanţei de fond s-a bazat pe soluţia de la celelalte puncte ale hotărârii recurate, având în vedere că însăşi aplicarea corecţiei s-a făcut ca urmare a neregulilor constatate în procedura de atribuire a contractului şi cum existenţa acestor nereguli a fost confirmată de către prima instanţă, o eventuală diminuare a corecţiei nu ar fi avut temei.

Cu toate acestea, critica este nefondată şi din perspectiva faptului că instanţa a argumentat această soluţie, arătând motivele pentru care o reducere a ratei de corecţie aplicate contractului nu se justifică.

Tot nefondată se constată a fi şi invocarea faptului că nu au fost primite niciun fel de plângeri din partea posibililor ofertanţi invitaţi, cu privire la criteriile de selecţie, întrucât acest aspect nu este de natură să valideze procedura de atribuire a contractului de servicii media nr. 405/08.11.2011 încheiat cu S.C. A. S.R.L., în condiţiile în care s-a reţinut impunerea unor condiţii restrictive de participare la procedura de atribuire şi încălcarea principiilor ce guvernează această procedură.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva sentinţei civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva sentinţei civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2019.