Lack of object of appeal against non-existent judicial decision and bad-faith filing of manifestly unfounded remedy

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din 7 mai 2019, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 şi 496 C. proc. civ., a prevederilor Legii nr. 200/2004 şi a art. 149 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, ca inadmisibilă.

Împotriva încheierii din 7 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, A. a declarat recurs.

Ulterior, la data de 12 iunie 2019, recurentul A. a formulat o nouă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, cererea care a primit numărul distinct x/2019/a1.1 şi a fost soluţionată prin respingerea ei în cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 21 iunie 2019.

Prin Decizia nr. 3532 pronunţată în data de 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursului, invocate de intimatul Avocatul Poporului şi a respins recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 7 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefundat.

La data de 25 iunie 2019 a declarat recurs recurentul A., invocând prevederile art. 176 alin. (5) C. proc. civ., art. 29 din Legea nr. 47/1992 şi art. 127 din Constituţia României.

În cuprinsul acestei cereri de recurs şi celor ulterior depuse, recurentul a menţionat că înţelege să declare recurs împotriva lipsei unei încheieri ce ar fi trebuit pronunţate în şedinţa din data de 21 iunie 2019.

Totodată în cuprinsul cererii înaintate la data de 4 septembrie 2019, recurentul a precizat că "...obiectul dosarului fiind acela de a se desluşi ce s-a întâmplat procedural în data de 21 iunie 2019...".

Intimata Instituţia Avocatul Popporului a depus întâmpinare în cadrul căreia a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, prin raportare la art. 483 alin. (1) şi art. 634 alin. (1) C. proc. civ. şi în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând criticile formulate de recurentul A., precum şi de reglementările legale incidente Înalta Curte constată că recursul declarat este lipsit de obiect.

Astfel, după cum rezultă din cererea intitulată recurs calea de atac este îndreptată împotriva "lipsei unei încheieri de şedinţă, care obligatoriu ar fi trebuit pronunţată în şedinţa publică din 21 iunie 2019 la invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate".

Mai mult, prin cererile ulterioare depuse la dosar recurentul A. a precizat că obiectul recursului este acela de a se desluşi ce s-a întâmplat procedural în data de 21 iunie 2019.

Potrivi legii obiectul acţiunii îl reprezintă pretenţia concretă a reclamantului şi acesta este unul dintre elementele esenţiale ale acţiunii civile, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., iar în cazul recursului obiectul căii de atac constă întotdeauna într-o hotărâre judecătorească.

Faptul că recursul, ca de altfel orice altă ale de atac, are ca obiect o hotărâre judecătorească rezultă cu claritate din dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora:

"Hotărârea judecătorească este supusă (…) căilor de atac…".

Pe de altă parte, conform art. 483 (1) şi (3) C. proc. civ. " (1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului . . . . . . . . . .(3) Recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Or, deşi denumirea cererii depusă la data de 25 iunie 2019 este recurs, instanţa de control judiciar constată că acesta este lipsit de obiect, recurentul A. neindicând o hotărâre judecătorească.

Astfel, prin cererea depusă la filele x ale dosarului recurentul precizează expres faptul că prezenta cale de atac nu este îndreptată împotriva Deciziei nr. 3532 pronunţată în data de 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

În acest context nu pot fi analizate nici excepţia de inadmisibilitate a recursului formulată de intimatul Avocatul Poporului şi eventuala tardivitate a recursului care pornesc de la premisa că prezenta cale de atac priveşte decizia mai sus precizată.

De asemenea prin cererea aflată la dosar recurentul precizează că prezentul recurs nu vizează nici încheierea din data de 21 iunie 2019 pronunţată de completul investit cu soluţionarea recursului ce făcea obiectul dosarului x/2019 şi prin care s-a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ. formulată de acesta, ca urmare formându-se dosarul asociat x/2019 ce are în vedere soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate şi relativ la care recurentul arată că a declarat cale de atac cu termen de judecată la 11 nov. 2019, ceea ce rezultă şi din verificările efectuate de instanţă în sistemul ECRIS.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca lipsit de obiect.

Totodată, se constată că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt înregistrate numeroase dosare având ca obiect recurs, formulate de recurentul A.. Mai mult, prezenta cale de atac este rezultatul unui lung şir de recursuri cu conţinut similar.

Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:

a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Faţă de împrejurarea că recurentul a înţeles în prezenta cauză să formuleze o cale de atac lipsită de obiect "pentru a desluşi ce s-a întâmplat procedural la data de 21 iunie 2019" şi exercitarea repetată a acestei căi de atac, aspect de natură a contura reaua-credinţă a acestuia în exercitarea dreptului prevăzut de art. 488 şi următoarele din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica recurentului A., domiciliat în judeţ Bihor, o amendă judiciară în cuantum de 200 RON.

Pentru aceste considerente, va face aplicarea prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., în privinţa recurentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. ca lipsit de obiect.

Definitivă.

În temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. aplică recurentului A. amenda judiciară în cuantum de 200 RON.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte sancţiunea aplicată. Cererea de reexaminare se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2019.