Recourse rejected for unstamped fees and lack of procedural standing

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2018, sub nr. x/2018 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în calitate de preşedinte al B. a solicitat obligarea Ministerului Agriculturii în solidar cu Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare Prahova să-i soluţioneze cererile înregistrate la Direcţia Agricolă Judeţeană Prahova, la Ministerul Agriculturii şi la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice privind corectarea pantei de execuţie a Canalului Magistral de Irigaţii - Desecări Buzău - Apa Loloiasca - comuna Tomşani, judeţul Prahova, pentru a coborî nivelul apelor freatice din zona judeţul Prahova, cu 1,5 - 2 m, care în timpul unor ploi mai abundente fac ca intravilanul satului să plutească sub ape, precum şi toate puţurile şi, de asemenea, comunicarea listei cu unităţile CAP/Cooperative Agricole de Producţie pe ţară/judeţe la finele anului 1990, înaintea adoptării legii nr. 18/1991 şi desfiinţării, distrugerii - furtului unităţilor CAP, urmată de a IAS, potrivit datelor din arhiva Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, cunoscând că G.A.S-urile devenite C.A.P.-uri din 1965 au reprezentat "mămica" tuturor locuitorilor ţării şi principala sursă de export produse agricole 1962-1989/1990; cu admitere de urgenţă pentru includere în Monografiile comunelor Fulga şi Inoteşti, judeţul Saac, Săcuieni, Prahova.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 189 din 07 noiembrie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu şi a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., preşedinte al B., în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Agriculturii şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - Filiala Judeţeană Prahova, ca netimbrată.

3. Recursul formulat în cauză şi motivele de casare invocate

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul A. şi B., care a solicitat admiterea recursului.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul- pârât Ministerul Agriculturii care a invocat excepţiile netimbrării căii de atac şi nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în prevederile de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - Filiala Judeţeană Prahova a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate excepţia netimbrării recursului declarat de reclamantul A. invocată prin întâmpinare de intimatul pârât Ministerul Agriculturii şi excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de B. invocată din oficiu de instanţă, asupra cărora trebuie să se pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În speţă, cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a) şi c) - e) şi art. 486 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., întrucât recurentul nu a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 RON, datorat conform O.U.G. nr. 80/2013, aspect care primează în analiza regularităţii căii de atac exercitate.

Înalta Curte constată că, deşi i-a fost comunicată obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 20 RON, la data de 28 ianuarie 2019, conform dovezii anexate la dosarului şi ulterior, i-a fost înaintat un exemplar al încheierii din data de 19 februarie 2019 (în data de 19 martie 2019 - dosar), prin care s-a respins cererea de acordare facilităţi sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de recurentul-reclamant A., acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.

Or, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei(...)", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Pentru considerentele expuse şi temeiurile de drept anterior indicate, Înalta Curte va dispune anularea ca netimbrat a recursului formulat de reclamantul A..

În ceea ce priveşte recursul declarat de B. împotriva sentinţei nr. 189 din 07 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte constată că au avut calitatea de părţi în faţa instanţei de fond reclamant A. - Preşedinte al B. şi pârâţi Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - Filiala Judeţeană Prahova

Prezentul recurs a fost exercitat de reclamantul A. şi B..

B. care a exercitat calea de atac a recursului nu a fost parte în dosarul instanţei de fond, neavând calitate procesuală. Prin urmare, nu are nici calitate procesuală activă de a exercita calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri pronunţate în soluţionarea unei cauze în care nu a fost parte.

Potrivit art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, or în cazul dedus judecăţii, reclamant în cauză este A. - Preşedinte al B.. Prin urmare, calitatea procesuală activă de a exercita calea de atac o avea A., care de altfel a depus cerere de recurs, şi nu B., titularul recursului, căruia îi lipseşte calitatea procesuală activă.

Văzând şi prevederile art. 246-248 C. proc. civ., coroborate cu art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul pentru lipsa calităţii procesuale active.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 189 din 07 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul declarat de B. împotriva sentinţei nr. 189 din 07 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2019.