Judicial stamp deficiency invalidating appeal for insufficient tax payment on material law review
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as insufficiently stamped, leaving the Court of Appeal's prior judgment dismissing the claimant's action intact and definitively rejecting her attempt to annul the administrative decision. The dispute concerned a request to annul a decision by the Special Commission for the Return of Real Estate Properties that formerly belonged to National Minority Communities, which the claimant appealed citing material misapplication of law; the High Court ruled on procedural grounds rather than the merits. The decisive legal basis was the requirement under O.U.G. No. 80/2013 (specifically Art. 24, 32, and 33) that appeals invoking both specific procedural grounds and the misapplication of material law in monetary matters must be stamped at a higher rate (200 RON), whereas the appellant only paid the base 100 RON fee; pursuant to Art. 197 of the Code of Civil Procedure, this failure to pay the full judicial fee resulted in the cancellation of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 din C. proc. civ, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 83/2013, art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 197 C. proc. civ, art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013; Judicial stamp deficiency invalidating appeal for insufficient tax payment on material law review: Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 27 aprilie 2015 sub nr. x/2015 pe rolul Tribunalului Bucureşti - sectia a II-a de contencios administrativ, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Speciala de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Comunităţilor Aparţinând Minorităţilor Naţionale din România anularea deciziei nr. 531/27.01.2015 emisă de pârâtă şi repunerea sa în posesia imobilelor ce fac obiectul cererii de retrocedare.
Prin sentinţa civilă nr. 5727/16.09.2015 s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Comunităţilor Aparţinând Minorităţilor Naţionale din România în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 2084 pronunţată în data de 15 iunie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Speciala de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Comunităţilor Aparţinând Minorităţilor Naţionale din România, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii vizând anularea Deciziei nr. 531/2015 emisă de pârâtă.
În cuprinsul motivelor de recurs a criticat hotărârea apreciind că judecătorul fondului a aplicat greşit normele de drept material, nu a cercetat şi nu s-a pronunţat în legătură cu motivul invocat în decizia ANRP 531/2015 pentru respingerea cererii de retrocedare.
4. Apărări formulate în cauză
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare şi a solicitat, în principal anularea recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în temeiurile de drept invocate şi, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.
Recurenta - pârâtă a depus la dosar răspuns la întâmpinare, concluzii scrise şi a solicitat printr-o cerere separată să se constate că a intervenit excepţia autorităţii de lucru judecat.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:
"(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."
Reclamanta şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.. La data de 4 noiembrie 2016 a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON .
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 83/2013 privind taxele judiciare de timbru, recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.
Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că, în cazul în care, pe lângă motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ., se invocă şi motivul de casare prevăzut de pct. 8 al aceluiaşi articol, recurenta-reclamantă are obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că, raportat la dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta-reclamantă trebuia să depună dovada achitării în integralitate a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă cererii de recurs formulate, respectiv să depună dovada achitării diferenţei de 100 RON. Această obligaţie i-a fost comunicată recurentei-reclamante cu adresa emisă la data de 27 septembrie 2019, primită la data de 1 octombrie 2019, conform procesului-verbal de înmânare .
Potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
Dispoziţiile art. 197 C. proc. civ. statuează că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează acesteia, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrag anularea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac în condiţiile legii, iar dispoziţiile art. 486 alin. (2) stabilesc faptul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit alin. (3) această cerinţă fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.
În raport de aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că, deşi pentru termenul de judecată din data de 15 octombrie 2019 recurenta-reclamantă a fost citată cu menţiunea de a completa taxa judiciară de timbru cu suma de 100 RON pentru cererea de recurs, această obligaţie nu a fost îndeplinită.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248, coroborat cu art. 148 alin. (6) şi art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (1), art. 32 şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea recursului, ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 2084 din 15 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca insuficient timbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2019.