Electoral bureau acts for 2020 local polls: High Court declines jurisdiction, sends annulment claims to Ploiești Court of Appeal.

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2020

Asupra excepţiei de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 24 septembrie 2020, reclamantul A. a chemat în judecată Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020, în calitate de pârât şi a solicitat anularea tuturor actelor emise până la data de 24.09.2020 de către pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020, din a cărui componenţă fac parte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat în esenţă, că înţelege să conteste toate actele emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020, din a cărui componenţă fac parte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie, susţinând că aceste acte au fost emise cu încălcarea paragrafelor 167, 168, 170 şi 174 din Decizia nr. 45/30.01.2018 pronunţată de Curtea Constituţională.

II Excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

La primul termen de judecată, din data de 25.09.2020, Înalta Curte, verificându-şi din oficiu necompetenţa materială, potrivit dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., a invocat excepţia de necompetenţă materială, asupra căreia se va pronunţa cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131, art. 132 şi art. 248 din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea tuturor actelor emise până la data de 24.09.2020 de către pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020, din a cărui componenţă fac parte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Raportat la obiectul cauzei, Înalta Curte constată că nu sunt incidente dispoziţiile art. 97 din C. proc. civ., care reglementează competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora:

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa".

Cererea de chemare în judecată nu constituie recurs declarat împotriva hotărârilor curţilor de apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recurs în interesul legii sau cerere pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. De asemenea, deşi, potrivit art. 97 pct. 4, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă orice alte cereri date prin lege în competenţa sa, cererea de chemare în judecată nu constituie o cerere dată prin lege în competenţa sa

Actele a căror anulare se solicită, au fost emise de Biroul Electoral Central în baza dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: (...) c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; (…) (4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică".

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu prevăd competenţa Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea cererilor de anulare a hotărârilor emise de Biroul Electoral Central în temeiul acestor dispoziţii. Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prevăzută de dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, doar în ceea ce priveşte contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei Biroului Electoral Central.

În raport de temeiul juridic invocat prin cererea de chemare în judecată şi obiectul acesteia, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a prezentei cereri de chemare în judecată revine secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

În ceea ce priveşte instanţa competentă teritorial, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi domiciliul reclamantului, competenţa revine Curţii de Apel Ploieşti.

Pentru aceste motive, având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 şi art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., necompetenţa materială este de ordine publică şi trebuie invocată la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. instanţa de judecată sesizată este obligată din oficiu să verifice şi să stabilească dacă este competentă general, material şi teritorial să judece pricina şi să stabilească instanţa judecătorească competentă, raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte, secţia de contencios administrativ şi fiscal constatând că nu este competentă material să soluţioneze cauza, va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., ţinând seama şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu aplicarea art. 135 alin. (2) din C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Declină competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A. împotriva pârâtului Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administrative publice locale din anul 2020, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 septembrie 2020.