Public procurement: validity of financial corrections for failure to publish clarifications in EU JO and imposition of disproportionate qualification requirements

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 230/02.08.2016 emise de Unitatea de Soluţionare Contestaţii POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/30.06.2016 emise de către Direcţia de Constatare şi Stabilire Nereguli, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani".

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 88 din 24 mai 2017, a respins acţiunea formulată de reclamantă ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a reluat situaţia de fapt expusă în faţa primei instanţe, susţinând, în esenţă, că anunţul de participare publicat în JOUE conţine aceleaşi informaţii ca şi cele publicate în anunţul de participare publicat la nivel naţional în SEAP, iar răspunsurile la solicitările de clarificări nu reprezintă modificări ale informaţiilor deja publicate. Prin răspunsurile publicate în SEAP, autoritatea contractantă a adus lămuriri şi explicaţii cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire.

A apreciat astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, nefiind necesară publicarea unui anunţ de tip erată la anunţul iniţial.

Referitor la impunerea de către autoritatea contractantă a cerinţelor minime de calificare legate de capacitatea profesională şi personalul de specialitate, referitor la faptul că potenţialii ofertanţi nu pot subcontracta lucrările îi proporţie mai mare de 30%, a făcut trimitere la art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, apreciind că un procent de 30% este acoperitor pentru lucrările pe specializări, având în vedere complexitatea acestui contract.

În ceea ce priveşte cerinţa referitoare la atestatele solicitate de la Inspectoratul General al Situaţiilor de Urgenţă şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, a apreciat că nu poate fi considerată excesivă sau nerelevantă autorizarea în condiţiile prevăzute de lege a unor persoane care urmau să execute instalarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu în cadrul Spitalului.

Or, operatorul economic care va executa aceste lucrări, indiferent unde îşi are sediul de reşedinţă, trebuie să demonstreze că are capacitatea tehnică de a executa aceste lucrări, adică să fie autorizat conform legislaţiei aplicabile.

Referitor la cerinţa personal de specialitate, a apreciat că pârâta cu rea credinţă a reţinut că nu a fost respectat principiul proporţionalităţii atunci când au fost stabilite criteriile de selecţie şi calificare, în sensul că acestea trebuiau să se limiteze la cele strict necesare pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii optime a contractului.

Dimpotrivă, principiul proporţionalităţii a fost respectat întocmai, iar cerinţele impuse au fost cele specifice unei lucrări de amploare.

În continuare, recurenta a susţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 6 alin. (33) din O.U.G. nr. 66/2011, conform cărora pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură formală care nu au niciun impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale.

A arătat că neregula cu impact financiar reprezintă o situaţie în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate, or, în cauză, nu se regăseşte această situaţie, întrucât la momentul emiterii actelor contestate contractul de achiziţionare servicii era executat, prin urmare nu a fost prejudiciat în nici un fel bugetul Uniunii Europene.

Printr-o altă critică, recurenta a invocat încălcarea de către intimatul-pârât a prevederilor art. 6 lit. c) alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora dacă în cazul aceluiaşi contract de achiziţie verificat, se constată existenţa mai multor abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate reduceri procentuale, se aplică valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

Contrar acestui text de lege, la data de 22.06.2016 a întocmit o notă de constatare a neregulilor CSN nr. 58054 pentru care a aplicat o reducere procentuală, iar la data de 30.06.2016 a emis, pentru acelaşi contract de achiziţie publică (9237/20.06.2011), o altă notă de aplicare a corecţiilor financiare, respectiv nota contestată în cauză, apărări asupra cărora prima instanţă nu s-a pronunţat, aceasta limitându-se la preluarea motivelor invocate în actele administrative atacate.

Totodată, a arătat că prima instanţă a reţinut că a fost încălcat principiul proporţionalităţii la stabilirea nivelului cerinţelor minime, fără să motiveze însă această apreciere, respingând apărările formulate pe motiv că nu a fost argumentată în concret necesitatea acestor cerinţe.

Recurenta a mai învederat că art. 178 şi art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, cu referire la cerinţele minime şi criteriile de calificare, au fost modificate şi precizate în decembrie 2011, prin urmare, la data publicării anunţului de participare, respectiv la data încheierii contractului (20.06.2011) legislaţia în domeniu nu distingea în mod clar asupra acestor cerinţe şi criterii de participare, autoritatea contractantă optând pentru acestea ţinând cont de importanţa strategică a proiectului, precum şi de complexitatea lui, cu toate acestea prima instanţă a ignorat toate apărările în acest sens.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimat şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/30.06.2016 aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani", şi a Deciziei nr. 230/02.08.2016 de soluţionare a contestaţiei împotriva acestei note.

Curtea de Apel Suceava a respins acţiunea reclamantei ca nefondată, reţinând că actele atacate sunt legale.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

1.1. În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a apreciat că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra apărărilor sale, ci s-a limitat la preluarea motivelor invocate în actele administrative atacate.

În sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare, ceea ce nu se regăseşte în cauză, nemulţumirea părţii cu privire la soluţia pronunţată nu se poate încadra în motivul de nelegalitate prevăzut de textul de lege invocat.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a explicat raţionamentul care a fundamentat soluţia adoptată, hotărârea atacată nu este contradictorie şi nu conţine motive străine de natura cauzei, respectând astfel cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Faptul că recurenta-reclamantă nu împărtăşeşte raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia primei instanţe nu poate conduce la incidenţa în cauză a motivului de casare invocat.

1.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care casarea hotărârii se poate cere când aceasta

a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, de asemenea, se reţine că nu este întemeiat.

Art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Definiţia neregulii cuprinsă în prevederile O.U.G. nr. 66/2011 este o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului, privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a celor ale art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

Din analiza acestor prevederi rezultă că pentru a fi în prezenţa unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale şi ale contractului de finanţare, precum şi un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

În cauză, între Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani, în calitate de beneficiar, şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 - AMPOR, s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x, cod SMIS 12156, având ca obiect implementarea proiectului cu titlul "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani".

În vederea implementării proiectului, a fost încheiat Contractul de achiziţie publică nr. x cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L, având ca obiect execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii specifice.

În urma verificărilor efectuate asupra modului de implementare a proiectului, autoritatea intimată a emis Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/30.06.2016, prin care s-a stabilit o corecţie financiară de 25%, din valoarea contractului considerat afectat de neregulă, pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, au fost reţinute următoarele abateri: autoritatea contractantă a modificat o parte din cerinţele cuprinse în documentaţia de atribuire ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, fără a modifica şi anunţul de participare în JOUE şi a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări, prin impunerea în fişa de date a achiziţiei a unor cerinţe minime de calificare disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urma să fie atribuit.

Contestaţia formulată împotriva acestei note de constatare a fost respinsă prin Decizia nr. 230/02.08.2016, ca neîntemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că în mod corect s-a reţinut încălcarea prevederilor legale incidente legate de procedura de achiziţie publică.

În ceea ce priveşte prima neregulă reţinută, aceasta se referă la faptul că autoritatea contractantă a modificat o parte din cerinţele cuprinse în documentaţia de atribuire ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, fără a modifica şi anunţul de participare în JOUE.

În acest sens, autoritatea contractantă prin clarificarea nr. 2116/08.02.2011 a precizat documentele edificatoare ce trebuiau prezentate de potenţialii ofertanţi străini pentru îndeplinirea criteriilor de calificare; prin clarificarea nr. 3531/09.03.2011 a ataşat fişele tehnice pentru o serie de echipamente solicitate în caietul de sarcini, iar prin clarificarea nr. 4318/22.03.2011 a introdus articole noi ce urmau a fi ofertate, şi a modificat/completat caracteristicile tehnice pentru compresorul de aer cu şurub.

Reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a publicat răspunsurile la aceste clarificări în SEAP, dar nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, altfel spus, a omis să transmită spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, încălcând astfel principiul transparenţei şi al tratamentului egal, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi prevederile art. 50 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi ale art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Art. 50 din O.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, prevede:

"(2) Anunţul publicat la nivel naţional nu trebuie să conţină alte informaţii faţă de cele existente în anunţul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii către Comisia Europeană."

Totodată, în art. 26 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, se prevede:

"(2) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabileşte formatul standard al anunţurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE şi 18/2004/CE."

Prin urmare, în raport cu aceste prevederi legale, se impunea ca autoritatea contractantă să asigure publicarea şi în JOUE a tuturor informaţiilor noi ce au fost publicate la nivel naţional în SEAP, ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, pentru a asigura un grad de publicitate adecvat, care să garanteze informarea corespunzătoare a tuturor potenţialilor ofertanţi, completările aduse documentaţiei de atribuire vizându-i inclusiv pe potenţialii ofertanţi străini, cum corect a reţinut şi prima instanţă.

Referitor la cea de-a doua neregulă reţinută, aceasta se referă la faptul că autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări, prin impunerea în fişa de date a achiziţiei a unor cerinţe minime de calificare disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urma să fie atribuit.

Astfel, în fişa de date a achiziţiei autoritatea contractantă a stabilit drept cerinţe minime de calificare că potenţialii ofertanţi nu pot subcontracta lucrările în proporţie mai mare de 30%, capacitate profesională: atestat eliberat de MAI, Inspectoratul General al Situaţiilor de Urgenţă pentru instalarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, atestat eliberat de A.N.R.E. şi personal de specialitate: responsabil tehnic cu execuţia atestat de MLPAT, responsabil tehnic cu execuţia atestat MEC sau MFE în domeniul energiei electrice, responsabil cu controlul tehnic de calitate în construcţii, atestat ISC, personal autorizat ANRE - instalaţii electrice.

S-a reţinut că, prin cerinţa potrivit căreia potenţialii ofertanţi nu pot subcontracta lucrările în proporţie mai mare de 30% din valoarea ofertată, limitarea referindu-se la dreptul operatorului economic, posibil participant la procedura organizată pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, de a subcontracta îndeplinirea contractului respectiv, s-au încălcat prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contrar susţinerilor recurentei, respectiva cerinţă suplimentară a autorităţii contractante este, în mod evident, o cerinţă restrictivă, de natură a limita accesul ofertanţilor la procedura de atribuire, prevederile art. 45 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 fiind în acord cu dispoziţiile art. 25 din Directiva 2004/18/EC.

Astfel, aceste dispoziţii legale consacră dreptul sau obligaţia autorităţii contractante de a solicita ofertantului să indice, în oferta sa, partea din contract pe care intenţionează să o subcontracteze unor terţi, fără însă a conferi aceleiaşi autorităţi dreptul de a limita posibilitatea subcontractării la un anumit procent prestabilit în documentaţia de atribuire.

Cu privire la autorizaţiile şi atestatele solicitate de autoritatea contractantă emise de autorităţile competente naţionale, se reţine că, într-adevăr, acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţilor în discuţie, chiar dacă operatorul economic îşi are sediul de reşedinţă în alt stat, însă cerinţa dovedirii deţinerii acestor atestate şi autorizaţii în momentul depunerii ofertelor este una excesivă şi discriminatorie, întrucât potenţialii ofertanţi străini ar fi descurajaţi în demersul lor de a obţine toate aceste autorizaţii, fără a avea certitudinea câştigării licitaţiei.

Prin urmare, în mod corect s-a reţinut că stabilirea unor astfel de cerinţe s-a făcut cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Dreptul autorităţii contractante prevăzut la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 de a aplica criterii de calificare şi selecţie trebuie exercitat în limitele legale.

În conformitate cu prevederile art. 177 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor/ofertanţilor obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceştia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerinţe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerinţe. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, dacă se considera necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate."

În temeiul art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006: "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".

În art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 se prevede că autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia.

Art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, prevede că în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, anumite informaţii.

În raport cu prevederile legale menţionate, rezultă că autoritatea contractantă în procesul de întocmire a fişei de date a achiziţiei, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, are dreptul de a solicita informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune şi la studiile, pregătirea profesională ale persoanelor responsabile pentru execuţia lucrărilor, toate acestea însă sub rezerva relevanţei şi respectării proporţionalităţii în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.

Altfel spus, dreptul autorităţii contractante se rezumă la solicitarea informaţiilor minime şi generale prevăzute în cadrul legislativ în vigoare la data lansării şi derulării procedurii de achiziţie.

Autoritatea contractantă era obligată la promovarea concurenţei între operatorii economici şi la garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, precum şi la respectarea principiului proporţionalităţii, principii instituite de dispoziţiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, ceea ce, contrar susţinerilor acesteia, nu s-a demonstrat în cauză.

Instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora "Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei".

Nota justificativă trebuie să cuprindă o detaliere temeinică şi convingătoare a motivelor care au stat la baza impunerii acestor cerinţe minime, or, în cauză autoritatea contractantă nu a justificat introducerea cerinţelor restrictive.

Instanţa de control judiciar reţine că nu poate fi primită critica recurentei legată de incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 6 alin. (33) din O.U.G. nr. 66/2011, cu privire la care intimata a arătat că nu s-a făcut dovada faptului că neregulile reţinute în nota de constatare s-ar încadra în situaţiile lipsite de impact financiar, astfel cum acestea sunt precizate în Normele metodologice de aplicare a acestei ordonanţe.

În plus, cerinţele minime de calificare impuse au avut un impact direct asupra procedurii de achiziţie publică, iar accesarea fondurilor europene impune drept condiţie imperativă utilizarea lor în deplin acord cu normele legale aplicabile.

Referitor la susţinerea recurentei privind încălcarea de către intimatul-pârât a prevederilor art. 6 lit. c) alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011, cu privire la care acesta susţine că nu sunt incidente, întrucât prin Nota de constatare nr. x/22.06.2016 nu s-au aplicat reduceri procentuale/corecţii financiare, ci doar a fost reţinută existenţa unor cheltuieli neeligibile, apărare la care recurenta afirmă că prima instanţă nu a răspuns, de asemenea, se apreciază că nu poate fi primită.

Astfel, în hotărârea recurată se reţine că reclamanta a făcut trimitere la prevederile art. 6 lit. c) alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011 în răspunsul la întâmpinare, prin care a reiterat şi alte critici formulate.

Se constată că prima instanţă a răspuns tuturor motivelor de nelegalitate invocate în privinţa notei de constatare atacate, aceasta fiind în drept să grupeze argumentele invocate şi să răspundă printr-un considerent comun.

În plus, critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 6 lit. c) alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011 de către pârâtă, cu privire la care se afirmă că nu a fost analizată de prima instanţă, a fost invocată de către reclamantă prin răspunsul la întâmpinare, act procedural cu privire la care, de altfel, nici nu există obligaţia comunicării către partea adversă.

Or, obiect al recursului pot forma doar criticile din demersul judiciar cu care a fost învestită prima instanţă a căror examinare se pretinde că nu a fost realizată şi cele care au format analiza judecătorului fondului, neputându-se depăşi aceste limite.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 6 sau 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani împotriva sentinţei nr. 88 din 24 mai 2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.