Administrative claim appeal withdrawn; lower court inadmissibility ruling stands as final.

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 114/2017 din data de 07 septembrie 2017, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău, ca inadmisibilă.

2. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta S.C. A.-prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENŢĂ "MOLDOVA" S.P.R.L., invocând critici ce pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Derularea procedurii judiciare şi considerentele instanţei de recurs

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 20 noiembrie 2018, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 20.03.2020, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., în şedinţă publică.

Prin cererea scrisă înregistrată la dosarul de recurs la data de 09 iulie 2020, recurenta-reclamantă a formulat cerere de renunţare la judecată, în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ..; cererea de renunţare la judecată a fost formulată în nume propriu, semnată şi ştampilată.

Intimata- pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău, căreia, în conformitate cu art. 406 alin. (4) C. proc. civ.., i s-a comunicat o copie de pe cererea de renunţare la judecată recurs, conform dovezilor existente la dosar, nu şi-a exprimat poziţia faţă de cererea de renunţare.

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului declarat, având în vedere cererea de renunţare la recurs, va lua act de manifestarea de voinţă a recurentei- reclamante.

De principiu, renunţarea la judecată reprezintă actul procesual de dispoziţie al reclamantului, în calitatea sa de iniţiator al demersului judiciar, de a renunţa la soluţionarea unei cauze, fără a avea obligaţia de a-şi justifica manifestarea de voinţă şi fără a fi constrâns, din punct de vedere temporal, în privinţa acesteia.

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.

Într-adevăr, recurenta- reclamantă şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză."; însă, în speţa de faţă nu sunt aplicabile aceste dispoziţii, deoarece, din conţinutul cererii depuse, rezultă cu certitudine că recurenta-reclamantă a renunţat la judecarea recursului formulat, nu la judecarea cererii de chemare în judecată:

"în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ., formulez cerere de renunţare la judecată în dosarul nr. x/2016, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal".

În aceste condiţii devin aplicabile dispoziţiile art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora: achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac exercitate, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei, prin care aceasta achiesează la hotărârea instanţei de fond, şi care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi.

Respectând, astfel, principiul disponibilităţii părţilor, care guvernează procesul civil, Înalta Curte constată că, în cauză, recurenta- reclamantă A.- prin lichidator judiciar Casa de Insolvenţă "Moldova" S.P.R.L. a renunţat la judecata căii de atac a recursului, sens în care va lua act de cererea formulată.

Dând eficienţă principiului dreptului părţii de a dispune asupra cererii formulate, în contextul celor expuse, şi date fiind dispoziţiile legale arătate şi aspectele asupra cărora sunt limitate dezbaterile în ipoteza intervenirii manifestării procesuale a renunţării la judecată, când instanţa nu mai poate face acte de cercetare judecătorească asupra altor chestiuni legate de drepturile deduse judecăţii ori de calităţile părţilor implicate în litigiu, Înalta Curte, în temeiul art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., va lua act de cererea de renunţare la judecarea căii extraordinare de atac deja exercitate de către reclamantă, în condiţiile existenţei unei manifestări de voinţă a acesteia în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de recurenta- reclamantă S.C. A.- prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENŢĂ "MOLDOVA" S.P.R.L. împotriva sentinţei nr. 114/2017 din 07 septembrie 2017, a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2020.