European fund project salary calculation error: misapplication of supplementary salary classes to hazard allowances under Law 284/2010

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată, reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în contradictoriu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Constatare şi Anulare Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli PODCA a solicitat suspendarea şi anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/RPVC/10.11.2015 aferent proiectului cod SMIS 39173 "Planificare strategică pentru administraţia agricolă", aşa cum a fost menţinut prin Decizia nr. 34/14.01.2016 privind soluţionarea contestaţiei formulată de acesta, înregistrată la DDCA sub nr. 42-CTS din 15.12.2015.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 436 din 14 februarie 2017, a respins cererile conexe formulate de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în contradictoriu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Constatare şi Anulare Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli PODCA, ca neîntemeiate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că legiuitorul a statuat că acest motiv poate fi invocat atunci când "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

Echipa de control a constatat în urma verificărilor efectuate faptul că MADR a acordat/calculat majorarea salarială prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare şi la sporul de condiţii vătămătoare.

Prin contestaţia formulată, MADR, a arătat instanţei faptul că stabilirea salariului de bază corespunzător funcţiei publice implică reconstrucţie salarială, respectiv aplicarea succesivă asupra salariului în plată la data de 31.12.2009 a tuturor modificărilor aduse prin actele normative ulterioare referitoare la salarizarea funcţionarilor publici.

Instanţa de fond în judecarea cauzei a reţinut că nu prezintă relevanţă faptul că echipe diferite de control din cadrul AMPODCA au verificat şi validat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor. Or, atât timp cât o echipă a verificat şi validat/aprobat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor membrilor echipei de implementare a proiectului, având acelaşi punct de vedere/interpretare faţă de legislaţia specifică în vigoare cu MADR, nu se justifică cum de o altă echipă a interpretat aceleaşi, acte normative într-un mod diferit. Recurentul precizează că pentru plata fiecărui membru al echipei de implementare a acestui proiect au fost emise lunar, cu respectarea prevederilor legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, ordine ale ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind majorarea salariului pentru personalul care lucrează în echipele de proiecte finanţate din Fondul Social European în cadrul PODCA.

Referitor la informaţiile menţionate în documentele de recapitulări de plată pentru perioada 01.08.2012-31.12.2012 şi 01.01.2013 şi 31.10.2013, cheltuielile salariale, respectiv contribuţiile angajatorului, solicitate de MADR în cadrul Cererii de rambursare nr. x şi Cererii de rambursare nr. x au fost calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi s-au aplicat la cuantumul lunar al salariului brut pe proiect. Or, salariul brut pe proiect s-a calculat prin însumarea salariului de bază majorat cu numărul de clase suplimentare şi a sporului de condiţii vătămătoare majorat ţinând cont de orele lucrate pe proiect conform ordinelor ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind majorarea salariului pentru personalul care lucrează în echipa de proiect, a pontajelor şi a rapoartelor lunare de activitate.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului pentru nemotivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că atât excepţia nulităţii cât şi recursul sunt nefondate.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate

În ceea ce priveşte excepţie nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de către intimat, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pe fond, Înalta Curte constată că din actele şi lucrările dosarului rezultă că în baza Mandatului nr. x/03.08.2015, modificat prin Mandatul nr. x/24.09.2015, mandate emise de către Şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, echipa de control a procedat la verificarea algoritmului de calcul al cheltuielilor salariale (aferente întregii perioade de implementare a proiectului) pentru persoanele din echipa de proiect, care au fost solicitate şi, respectiv, decontate din bugetul proiectului cod SMIS 39173, în cadrul cererilor de rambursare CR1 şi CR2, în baza documentaţiei aferente puse la dispoziţie.

Prin cererile de rambursare nr. x şi 2, recurentul, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat la rambursare cheltuieli cu salarizarea membrilor din echipa de implementare a proiectului, depunând în acest sens copii ale actelor administrative privind acordarea claselor de salarizare conform timpului alocat şi prestat efectiv pentru implementarea activităţilor în cadrul proiectului.

Astfel au fost analizate ordinele lunare de încadrare a personalului implicat în implementarea proiectului cod SMIS 39173, pontajele pentru perioada cuprinsă între lunile august- noiembrie 2012 (aferente CR1) şi, respectiv, pe cele privind lunile decembrie 2012 - septembrie 2013 (aferente CR2).

De asemenea, au fost verificate şi Recapitulaţiile de plată pentru perioada de referinţă 01.08.2012 până la 31.12.2013 (aferentă CR1) şi, respectiv, pentru perioada de referinţă 01.01.2013 până la 31.10.2013 (aferentă CR2).

Din analiza Recapitulaţiilor de plată pentru perioada de referinţă 01.08.2012 până la 31.12.2013 (aferentă CR1) şi, respectiv, pentru perioada de referinţă 01.01.2013 până la 31.10.2013 (aferentă CR2), s-a reţinut faptul că recurentul a luat în considerare ca bază de calcul (respectiv, "salariul brut conform Legii nr. 284/2011") pentru drepturile salariale ale membrilor echipei de implementare a proiectului cod SMIS 39173, cuantumul rezultat din însumarea valorilor precizate în cadrul ordinelor lunare mai sus amintite, înscrise în coloana "Salarialul de bază", (salariu ce a fost majorat proporţional cu timpul lucrat de către aceste persoane pentru toate proiectele finanţate din FSE, în luna respectivă), cu cele din coloana "Spor de condiţii vătămătoare".

În cadrul celei de-a doua coloane, sporul de condiţii vătămătoare pentru perioadele menţionate, a fost calculat prin majorarea cu numărul de clase suplimentare aferente timpului de lucru prestat de către persoanele implicate în toate proiectele FSE aferente perioadei în discuţie.

Astfel, a rezultat faptul că majorarea salarială a fost acordată prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare atât la salariul de bază, cât şi la sporul de condiţii vătămătoare.

Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, neregula constatată în urma verificărilor efectuate, rezidă tocmai din faptul că recurentul a acordat/calculat majorarea salarială prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare şi la sporul de condiţii vătămătoare, fapt ce contravine prevederilor art. 34 alin (1) din Legea - cadru nr. 284/2010, care reglementează faptul că "Personalul din autorităţile administraţiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale si din instituţiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de la data intrării în vigoare a prezentei legi de o majorare a salariului de bază cu până la 75%.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2011, în locul majorării de până la 75%, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăşi durata maximă a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare şi fără a depăşi în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2)".

Din formularea dată de legiuitor, rezultă în mod clar faptul că majorarea cu clasele de salarizare cuvenite personalului care desfăşoară activităţi în cadrul echipelor, de implementare ale proiectelor, se aplică/calculează numai la salariul de bază, şi, ca urmare, aceeaşi majorare nu poate fi adăugată şi la sporul de condiţii vătămătoare, aspect ce reiese şi din exemplificările modalităţilor de calcul prevăzute de Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, coroborate cu precizările formulate în Manualul de Implementare a PODCA, potrivit cărora: "La stabilirea drepturilor salariale pentru personalul plătit din fonduri publice este necesar să se aibă în vedere prevederile Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010 şi ale OMFP nr. 77/2011 privind normele de aplicare a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţă de j| urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar".

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare:

"aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificare succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor, funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare."

Totodată, la alin. (2) al aceluiaşi articol, se menţionează faptul că, "valoarea salariilor de bază, soldelor, funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcţii a personalului plătit în anul 2011 se stabileşte prin Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice."

Astfel, prin acordarea unui număr suplimentar de clase de salarizare şi la sporul de condiţii vătămătoare, recurentul a efectuat o plată de natură necuvenită în cuantum de 1.487,00 RON (CR1+CR2) şi care constituie neregulă, în înţelesul dat de dispoziţiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia: "în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.(...)".

Înalta Curte apreciază că susţinerea recurentului potrivit căreia "pe durata implementării proiectului, echipe diferite de control din cadrul AM PODCA, au verificat şi validat/aprobat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor membrilor echipei de implementare a proiectului, având acelaşi punct de vedere/interpretare faţă de legislaţia specifică în vigoare," este neîntemeiată, deoarece, prin încheierea contractului de finanţare, acesta a acceptat finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat, să implementeze proiectul pe propria răspundere, conform scopului acestuia, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract şi cu legislaţia comunitară şi naţională.

Verificările efectuate de către AM PODCA privind modalitatea de implementare a proiectului nu exonerează de răspundere beneficiarul finanţării nerambursabile şi, potrivit reglementărilor privind activitatea de verificare şi constatare a neregulilor, acesta are dreptul de a constata pe întreaga valabilitate a contractului de finanţare eventuale încălcări ale legislaţiei naţionale si comunitare.

Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 12 pct. (2) din contractul de finanţare, potrivit cărora "în situaţia identificării unei nereguli, AM va lua toate măsurile necesare pentru constatarea neregulii şi de stabilire a corecţiilor financiare şi/sau creanţelor bugetare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora".

Înalta Curte constată că sporul pentru condiţii vătămătoare reprezintă un cuantum de "până la 10% din salariul de bază", menţionat distinct faţă de salariul de bază.

Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 menţionează expres faptul că "în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, care făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (...)".

Aşadar, contrar susţinerilor recurentului, în salariul de bază sunt cuprinse doar acele sporuri, indemnizaţii care făceau parte din salariul de bază.

Or, fiind vorba de un spor care se calculează în funcţie de salariul de bază, acesta nu putea fi cuprins în salariul de bază conform Legii nr. 285/2010.

De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect, legal, starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei civile nr. 436 din 14 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 septembrie 2019.