Appeal against dismissal of reexamination motion for stamp duty non-compliance held inadmissible under finality doctrine

Şedinţa publică din data de 9 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

1.1. Prin încheierea pronunţată la data de 05 septembrie 2019, în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., anularea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B. S.R.L., reţinând că reclamanţii nu au complinit lipsurile cererii, referitoare la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru.

1.2. Împotriva încheierii de şedinţă din 05 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. S.R.L. au formulat cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 08 octombrie 2019, sub nr. x/2019/a2.

2. Hotărârea pronunţată cu privire la cererea de reexaminare

Prin încheierea din 12 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de reclamanţii A. şi B. S.R.L. împotriva încheierii de şedinţă din 05 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 12 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A. şi B. S.R.L.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 03 aprilie 2020, intimatul C. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Examinând, cu prioritate, condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţii A. şi B. S.R.L. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de faţă, Înalta Curte reţine că încheierea din 12 noiembrie 2019 a fost pronunţată de curtea de apel în soluţionarea cererii de reexaminare formulată de reclamanţi împotriva încheierii de şedinţă din 05 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, prin care instanţa a anulat cererea de chemare în judecată, făcând aplicarea art. 200 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit art. 200 alin. (5) şi (7) C. proc. civ., împotriva încheierii de anulare a cererii, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, care soluţionează prin încheiere definitivă, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din acelaşi act normativ, sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

În raport de aceste texte de lege, Înalta Curte constată că încheierea din 12 noiembrie 2019, recurată în prezenta cauză, are caracter definitiv, iar recursul declarat de reclamanţi împotriva acestei încheieri este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A. şi B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B. S.R.L. împotriva încheierii din 12 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 septembrie 2020.