COVID-19 travel injunction appeal quashed as unstamped, upholding fee-rule nullity.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of nullity and annulled the plaintiffs' appeal as unstamped, thereby upholding the first-instance judgment that had dismissed their interim injunction application as unstamped. The underlying dispute concerned a request for an urgent interim order allowing the plaintiffs to travel on a specific route during the COVID-19 pandemic to voluntarily isolate at home, challenged after the Court of Appeal annulled the application for failure to pay the filing fee. The decisive legal basis was the procedural requirement under Article 486(2)-(3) of the Civil Procedure Code and Article 24(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which mandates a 100 RON stamp duty for appeals based on misapplication of substantive law, with non-payment rendering the appeal null and void.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; COVID-19 travel injunction appeal quashed as unstamped, upholding fee-rule nullity: The underlying dispute concerned a request for an urgent interim order allowing the plaintiffs to travel on a specific route during the COVID-19 pandemic to voluntarily isolate at home, challenged after the Court of Appeal annulled the application for failure to pay the filing fee. The decisive legal basis was the procedural requirement under Article 486(2)-(3) of the Civil Procedure Code and Article 24(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013, which mandates a 100 RON stamp duty for appeals based on misapplication of substantive law, with non-payment rendering the appeal null and void.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied to annul the appeal as unfiled due to failure to pay the stamp tax.
Full text
Şedinţa publică din data de 9 septembrie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 6 aprilie 2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Sanitară Publică Ilfov şi Ministerul Afacerilor Interne, au solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, acordarea permisiunii de a circula provizoriu, pe o singură rută, în data de 08.04.2020 sau 09.04.2020, în intervalul orar 10:00 - 18.00, către Municipiul Galaţi, în vederea izolării voluntare la domiciliu, la adresa furnizată în chestionarul completat la punctul de frontieră.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 242 din 8 aprilie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de netimbrare a cererii, invocată din oficiu şi a anulat cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Sanitară Publică Ilfov şi Ministerul Afacerilor Interne, ca netimbrată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 242 din 8 aprilie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A. şi B., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 mai 2020, intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepţia rămânerii fără obiect a cererii de ordonanţă preşedinţială, motivată de expirarea termenului dispus pentru carantina instituţionalizată a recurenţilor-reclamanţi.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.).
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Prin adresa comunicată la data de 26 mai 2020, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa recurenţilor-reclamanţi A. şi B. obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 242 din 8 aprilie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Recurenţii-reclamanţi nu au îndeplinit această obligaţie până la termenul de judecată fixat, iar din verificările efectuate se constată că nu au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar vizând plata taxei judiciare de timbru.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 242 din 8 aprilie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 242 din 8 aprilie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 septembrie 2020.