Foreclosure of administrative appeal rights due to expiration of the statutory filing deadline

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016 la data de 03.06.2016, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a solicitat anularea actului administrativ reprezentat de Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/07.12.2015, emis de AFIR, prin care se constată nerespectarea de către reclamantă a condiţiilor prevăzute în contractul de finanţare.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 3628 din 18 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia inadmisibilităţii şi s-a dispus respingerea cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a formulat recurs, invocând, în drept, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.

În esenţă, prin motivele de recurs formulate, reclamantul- recurent a susţinut că hotărârea atacată este nulă, raportat la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. şi ale art. 396 alin. (3) din C. proc. civ.

De asemenea, prin prisma cazului prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., s-a susţinut că, deşi acţiunea în anulare a vizat în principal procesul-verbal, iar în considerente instanţa de fond a admis că depunerea peste termen a contestaţiei atrage decăderea din dreptul de a formula contestaţie, instanţa nu a indicat motivele pentru care a respins cererea în anularea procesului-verbal.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul- reclamant a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, referitor la termenul în care se poate formula cerere în anulare, coroborat cu art. 7 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, precum şi a art. 51 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 66/2011, texte din conţinutul cărora reiese că neexercitarea căilor administrative de atac nu înlătură dreptul la acţiune în justiţie.

În consecinţă, recurentul- reclamant a solicitat admiterea recursului formulat, casarea sentinţei recurate şi având în vedere că nu s-a cercetat fondul, trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, depusă la dosar la data de 27.03.2017, s-a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului formulat de reclamant şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei civile recurate.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Potrivit Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act că procedura de filtrare a recursului este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ, în raport de modificarea Legii nr. 554/2004, în cauză s-a acordat termen la data de 24.09.2019.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii recursului invocată din oficiu de către instanţă, Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a exercitat în termen calea de atac, pentru considerentele în continuare arătate.

Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Înalta Curte constată că recursul a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dovada de comunicare a sentinţei purtând data de 12.01.2017, în timp ce recursul a fost depus prin poştă, la data de 31.01.2017, conform ştampilei aplicate pe plicul corespondenţei .

Totodată, instanţa reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică care să fie ridicate din oficiu de către instanţă.

De asemenea, în cauză nu s-a făcut nici dovada existenţei vreuneia dintre situaţiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituţia repunerii în termen.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 3628 din 18 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2019.