Valuation of pre-service seniority in police officer rank promotion: eligibility for enhanced rank based on specialized professional experience

Şedinţa publică din data de 07 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad, anularea parţială a Ordinului nr. II/2397/4.04.2017 emis de Ministrul Afacerilor Interne, doar în ce priveşte gradul atribuit la numirea sa în corpul ofiţerilor de poliţie, obligarea acestui pârât la emiterea unui act administrativ prin care să acorde reclamantului gradul profesional de subcomisar de poliţie şi obligarea pârâţilor la achitarea diferenţelor dintre drepturile salariale aferente acelui grad profesional şi cele efectiv acordate, începând cu data de 15.04.2017 şi până la numirea sa în gradul profesional de subcomisar de poliţie, cu dobânzile legale.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 55 din 1 martie 2018, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamant.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul-reclamant consideră că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale incidente speţei, a interpretat restrictiv Ordinul MAI nr. 140/2016 emis în aplicarea art. 9, art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 360/2002, încălcându-se şi disp. art. 7 alin. (2) şi art. 22 alin. (8) C. proc. civ.

Astfel, instanţa de fond susţine că vechimea în specialitatea studiilor este un apanaj de care poate beneficia doar agentul de poliţie care are o vechime în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, făcând aplicabil textul legal doar persoanelor care anterior încadrării pe funcţia de agent de poliţie au dobândit vechime corespunzătoare studiilor absolvite.

Instanţa de fond limitează vocaţia de a solicita recunoaşterea vechimii în specialitatea corespunzătoare studiilor doar angajaţilor din sursă externă deşi soluţia este contrazisă de prevederile art. 4 alin. (2) din OMAI nr. 140/2016, care se referă la situaţia agentului de poliţie, angajat din sursă internă.

Această interpretare a textului, susţine recurentul-reclamant, nu este conformă cu voinţa legiuitorului, care în art. 1 alin. (5) din Anexa nr. 6 a OMAI nr. 140/2016 stabileşte că:

"Agentul de poliţie care îndeplineşte condiţiile legale pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie i se acordă, indiferent de vechimea în specialitate, gradul profesional de subinspector de poliţie, cu excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cărora li se acordă grade profesionale conform alin. (4) lit. a)".

Art. 4 din OMAI nr. 140/2016 defineşte funcţia de specialitate ca fiind funcţia care implică, între cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului, existenţa unei specializări ori calificări profesionale pentru care MAI nu poate asigura formarea profesională iniţială sau continuă prin reţeaua proprie de instituţii de învăţământ, specialitatea studiilor absolvite, specializarea şi, după caz, domeniul de studii universitare sau, în cazul studiilor preuniversitare, profilul de studii obţinute ca efect al absolvirii unei forme de învăţământ, iar vechimea în specialitatea structurii, perioada desfăşurată într-un domeniu, prin raportare la natura activităţilor desfăşurate.

Consideră recurentul-reclamant că din interpretarea gramaticală a acestor texte de lege rezultă că restricţionarea destinatarilor, operată de către instanţa de fond nu se regăseşte în voinţa legiuitorului, textul normativ prevăzând şi situaţii în care angajaţii proprii pot acumula vechime în specialitatea structurii, raportat la natura activităţilor desfăşurate.

Întrucât art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 permite ca ofiţerii de poliţie să provină şi din rândul ofiţerilor de poliţie absolvenţi cu diplomă sau licenţă, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurtă durată ale M.A.I. sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, gradele gradele profesionale ale acestora, conform art. 21 alin. (4) din lege, se acordă în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialităţile corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.

Instanţa de fond omite să interpreteze sistematic şi teleologic aceste prevederi legale, astfel că nu a constatat că recurentul-reclamant se încadrează în categoria ofiţerilor de poliţie prevăzută de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 şi, în urma desfăşurării unei activităţi de 10 ani şi 11 luni în structurile M.A.I., urma să i se acorde gradul profesional în funcţie de pregătirea şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.

Instanţa de fond nu ţine seama de faptul că adeverinţa nr. x emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul M.A.I. atestă că recurentul-reclamant şi-a desfăşurat în perioada 15.06.2011-22.11.2016, activitate în cadrul D.I.P.I.-S.IP.I. Arad - Biroul Tehnică Operaţii şi Comunicaţii unde a dobândit experienţă în cadrul raporturilor sale de serviciu, a îndeplinit funcţia de specialitate potrivit profesiei şi specialităţii sale, iar vechimea în specialitatea studiilor rezultă din activităţile suplimentare concretizate în Anexa la Fişa postului, motiv pentru care a beneficiat de un spor lunar de 25%.

Faţă de acestea, se arată că prima instanţă a apreciat nelegal că pentru stabilirea gradului profesional la trecerea în corpul ofiţerilor nu poate fi valorificată vechimea acumulată în perioada în care acesta a fost agent de poliţie, ci doar cea anterioară încadrării pe o astfel de funcţie.

Recurentul-reclamant consideră că instanţa de fond nu a respectat nici dispoziţiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, conform cărora, Legea nr. 360/2002 se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public şi ale altor acte normative în vigoare, în speţă, cu art. 3 lit. e) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, ce definesc vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice.

Activitatea desfăşurată anterior de recurentul-reclamant în funcţia de agent de poliţie în cadrul unei structuri specializate a MAI (DIPI - SIPI) este activitate care se subsumează noţiunii de funcţie de specialitate, acesta a desfăşurat activitate în specialitatea studiilor absolvite, inginer de sistem, a dobândit vechime în specialitatea structurii, toate acestea conducând la dobândirea unei vaste experienţe profesionale, raportat la cerinţele postului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Din actele dosarului rezultă că recurentul-reclamant este nemulţumit de atribuirea, prin OMAI nr. II/2397/04.04.2017, a gradului profesional de subinspector de poliţie, cu ocazia numirii acestuia în corpul ofiţerilor de poliţie, considerând că intimatul-pârât era obligat de dispoziţiile legale incidente, să îi acorde gradul profesional, de subcomisar de poliţie.

Potrivit disp. art. 1 alin. (5) Anexa 6 din Ordinul nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale MAI, agentului de poliţie, la trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie i se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliţie, cu excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, cărora li se acordă grade profesionale conform alin. (4) lit. a).

Aşadar, Înalta Curte va analiza dacă prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale ce privesc vechimea recurentului-reclamant în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite.

Art. 4 din OMAI nr. 140/2016, defineşte specialitatea studiilor absolvite ca fiind specializarea şi, după caz, domeniul de studii universitare sau, în cazul studiilor preuniversitare, profilul de studii obţinute ca efect al absolvirii unei forme de învăţământ.

Recurentul-reclamant a absolvit în anul 2002 Universitatea Politehnică Timişoara, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, profilul Ştiinţa Sistemelor şi a Calculatoarelor, specializarea Automatică şi Informatică Industrială.

Recurentul-reclamant a desfăşurat activitatea de agent de poliţie, corespunzător studiilor sale, iar nu în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite.

Vechimea în specialitatea studiilor superioare absolvite nu se confundă cu vechimea în muncă, iar pentru clarificarea problemei este obligatoriu a se analiza cerinţele prevăzute în fişa postului recurentului-reclamant.

Potrivit acestui înscris, cerinţele pentru ocuparea postului de agent de poliţie sunt reprezentate de absolvirea studiilor medii .

Aşadar, odată cu trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie, agentul de poliţie nu îşi poate valorifica o vechime în specialitatea pentru care legiuitorul impune absolvirea studiilor superioare.

Prevederea analizată îşi găseşte aplicarea în cazul persoanelor încadrate în poliţie din surse externe, cu specializare prevăzută în fişa postului pentru studiile absolvite şi care au lucrat efectiv înainte de încadrare în atare specializări şi nu în situaţia prezentată de recurentul-reclamant, a agenţilor de poliţie ce îndeplinesc condiţiile legale pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie, cărora li se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliţie.

Înalta Curte observă şi existenţa unei hotărâri pronunţate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (Hotărârea nr. 331/04.06.2009), în sensul inexistenţei discriminării în situaţia acordării gradului profesional de ofiţer de poliţie în cele două ipoteze, concluzia fiind aceea a inexistenţei discriminării, situaţiile nefiind analoage.

De asemenea, prin Decizia nr. 44/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent pentru Dezlegarea unor chestiuni de Drept, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 732/13.08.2020 s-a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, în vederea interpretării disp. art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 53/2018, art. 4 din OMAI nr. 140/2016, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, reţinându-se în considerentele acesteia inexistenţa dificultăţii chestiunii de drept în discuţie şi neîndeplinirea condiţiei noutăţii.

Reglementarea a primit deja o dezlegare, inclusiv la nivelul Înaltei Curţi încă din anul 2007, iar cvasiunanimitatea soluţiilor la nivelul curţilor de apel s-au pronunţat în sensul sentinţei în prezenta cauză.

Interpretarea oferită de judecătorul fondului textelor legale incidente nu este restrictivă, ci este realizată în acord cu regulile de interpretare ale normelor juridice, deoarece vechimea anterioară în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite o poate avea doar persoana (agentul de poliţie) care, anterior încadrării pe funcţia de agent de poliţie a lucrat efectiv în conformitate cu studiile absolvite, fişa postului fiind esenţială în dovedirea acestei împrejurări.

Or, recurentul-reclamant, potrivit fişei postului şi-a exercitat atribuţiile în funcţie de studiile medii absolvite, prin urmare, acesta nu îşi poate valorifica această perioadă ca vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite.

Adeverinţa nr. x/13.12.2016 prin care se recunoaşte existenţa unei vechimi în specialitatea comunicaţii şi informatică de 10 ani, 06 luni şi 11 zile, nu are aptitudinea de a conduce la o altă interpretare şi aplicare a normelor legale deja analizate, având în vedere că vechimea în specialitatea studiilor absolvite, se realizează în conformitate cu prevederile art. 4 din OMAI nr. 140/2016.

De altfel, înscrisul sus-menţionat nici nu constată o vechime în specialitatea studiilor absolvite, astfel că proba este nerelevantă în raport cu dovedirea condiţiilor impuse pentru îndeplinirea criteriilor legale.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 3 lit. e) din H.G. nr. 611/2008, Înalta Curte constată că acestea devin aplicabile în privinţa Statutului poliţistului doar dacă legislaţia specifică acestei funcţii nu conţine prevederi exprese, or există suficiente reglementări în acest sens.

Cu privire la împrejurarea beneficierii sporului de 25%, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a beneficiat de spor pentru absolvirea unei instituţii de învăţământ superior, ca o compensaţie pentru activităţile suplimentare existente în anexă la fişa postului, dar aceasta nu echivalează cu vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite.

Faţă de acestea, urmează a se constata neîntrunirea motivelor de recurs invocate, urmând ca în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, să se dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul, formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 55 din 1 martie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 septembrie 2020.