Challenge to Judicial Inspection's dismissal of complaint: lack of passive standing of Superior Council of Magistracy and failure to exhaust pre-litigation procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to reject the claim as inadmissible and lacking in party capacity, leaving the original dismissal in force. The dispute involved a challenge to an administrative resolution issued by the Judicial Inspection that closed an investigation regarding a complainant's allegations of judicial misconduct; the lower court had also dismissed a claim for damages for lack of proper stamping and excluded the Superior Council of Magistracy from the proceedings. The High Court affirmed that the Superior Council of Magistracy lacked passive procedural capacity because the Judicial Inspection possesses independent operational autonomy and legal personality under Articles 65(1) and 65(3) of Law No. 317/2004, and that the action was inadmissible under Article 451(1) of the same Law because the complainant failed to exhaust the mandatory pre-litigation procedure of filing a complaint with the Chief Inspector prior to initiating judicial review.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, art. 496 din C. proc. civ, art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, art. 36 din C. proc. civ, art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004; Challenge to Judicial Inspection's dismissal of complaint: lack of passive standing of Superior Council of Magistracy and failure to exhaust pre-litigation procedure: Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 septembrie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, constatarea vătămării sale într-un drept/interes, anularea Rezoluţiei din data de 03.01.2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, trimiterea magistraţilor făptuitori în judecată disciplinară în termen de 2 luni şi aplicarea unei amenzi în cazul neexecutării hotărârii în cauză, acordarea de daune materiale reprezentând costul deplasărilor la instanţă şi daune morale în sumă de 5000 RON, precum şi penalităţi de întârziere în executarea hotărârii în sumă de 50 RON/zi.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin
Sentinţa nr. 367 din 12 iulie 2019, a admis excepţia de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect acordare daune materiale şi morale şi, în consecinţă, a anulat ca netimbrat acest capăt de cerere.
De asemenea, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii şi, în consecinţă, a respins contestaţia formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, a admis excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a respins contestaţia formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut nelegalitatea hotărârii atacate în ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii, invocând prevederile art. 134 din Constituţia României şi faptul că Inspecţia judiciară funcţionează sub patronajul Consiliului, aşa încât acesta are calitate procesuală în cauză.
De asemenea, a apreciat că hotărârea atacată este nelegală şi în privinţa inadmisibilităţii acţiunii faţă de lipsa plângerii prealabile adresate inspectorului şef, având în vedere prevederile Legii contenciosului administrativ, arătând că plângerea a fost adresată Inspecţiei judiciare, prin urmare excepţia lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 reţinută de prima instanţă trebuie respinsă.
Pe fondul cauzei a reluat situaţia de fapt, susţinând că în mod nelegal se cere respingerea plângerii sale prin invocarea independenţei magistratului în special, afirmând că prin rezoluţia de clasare a plângerilor sale şi prin necercetarea şi nesancţionarea magistraţilor care au soluţionat cauza civilă şi penală s-a creat o situaţie abuzivă ce a condus la încălcarea drepturilor omului.
În concluzie, recurentul a solicitat recursului aşa cum a fost formulat.
4. Apărările intimaţilor-pârâţi
Prin întâmpinările formulate, intimaţii-pârâţi Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, Consiliul invocând şi excepţia nulităţii căii de atac.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, se constată că este neîntemeiată, având în vedere că susţinerile recurentului pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor intimaţilor şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Rezoluţiei de clasare nr. 8893/IJ/4001/DIJ/03.01.2019, emisă de Inspecţia Judiciară.
Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect acordare daune materiale şi morale şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, respingând, totodată, contestaţia formulată de reclamant ca inadmisibilă.
Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, instanţa de control judiciar reţine că în mod corect a fost admisă de prima instanţă în raport cu împrejurarea că emitentul actului administrativ atacat este Inspecţia Judiciară, iar, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, aceasta are personalitate juridică, astfel, potrivit art. 36 din C. proc. civ., poate să stea în judecată.
Totodată, art. 65 alin. (3) din aceeaşi lege prevede că "Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia".
În plus, cercetarea disciplinară prealabilă se realizează de către Inspecţia Judiciară, conform competenţelor recunoscute de legiuitor prin art. 45 şi următoarele din Legea nr. 317/2004, atributul sesizării secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la acţiunea disciplinară exercitată, revenind tot acestei instituţii, conform art. 47 din aceeaşi Lege.
Înalta Curte constată, de asemenea, că nu pot fi primite nici criticile formulate de recurent împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a acţiunii.
Potrivit art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004:
"Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.".
Art. 451 alin. (3), din aceeaşi lege, prevede că "Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare."
Din analiza textelor de lege menţionate rezultă că rezoluţia de clasare prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 se poate ataca doar împreună cu rezoluţia inspectorului şef, prin care a fost respinsă plângerea la care se referă art. 451 alin. (1) din Lege, soluţiile dispuse de inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare putând fi de respingere a plângerii şi menţinere a rezoluţiei atacate sau de admitere a plângerii şi completare a verificărilor.
În cauză, se reţine că recurentul-reclamant nu s-a adresat inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare cu plângere împotriva Rezoluţiei de clasare nr. x/2019, în conformitate cu art. 451 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 care prevăd obligativitatea parcurgerii acestei proceduri prealabile, ci s-a adresat direct instanţei de contencios administrativ cu acţiune în anulare a rezoluţiei de clasare, ceea ce este inadmisibil, aşa cum în mod corect a apreciat şi judecătorul fondului.
Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului.
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 367 din 12 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 septembrie 2020.