Nullity of cassation appeal for failure to frame arguments within exhaustive statutory grounds for review

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României prin Primul Ministru, Secretariatul General al Guvernului României prin Secretarul General, Ministerul Justiţiei, C. - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin Directorul General şi Penitenciarul Târgu Jiu, solicitând instanţei:

I. Să constate nelegalitatea, ca urmare a emiterii cu exces de putere, a următoarelor dispoziţii din cuprinsul actelor administrative ale administraţiei centrale, după cum urmează:

1. Hotărârea Guvernului României nr. 1705/29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1020/21.12.2006; Anexa nr. 11 poziţia 35107, pag. 59, publicată în Monitorul Oficial nr. 1020 bis/21.12.2006 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al statului, aflate în administrarea Penitenciarului Târgu Jiu, având ca obiect: coloana 1: 35107, coloana 2: 8.29.12, coloana 3: teren agricol, coloana 4: 28,29 ha, coloana 6, adresa: România, jud. Gorj, MRJ Târgu-Jiu; str. x, coloana 7: Anul dobândirii/dării în folosinţă - 1971; coloana 9: baza legală - Dec. 95/1983 a C. pen. Gorj, x/1972, intabulat cu nr. x/1972 la Notariatul Gorj, PV 8600/1982 între UM 0637 Târgu-Jiu şi Penitenciarul Craiova, coloana 10: în administrare; coloana 12: imobil.

2. Hotărârea Guvernului României nr. 295/23 martie 2011 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului României nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 326/11.05.2011, art. I pct. 32 lit. b) cu următorul conţinut:

- la poziţia 35107, coloana 4 va avea următorul cuprins; "Teren (redenumire)", coloana 7 va avea următorul cuprins: "Str. x (schimbare adresa)", iar coloana 10 va avea următorul cuprins:

"CAS 65306/1969, Ord. MA nr. 503/1969, PV nr. x/1969 între IAS Târgu Jiu şi Penitenciarul Târgu Jiu, PV nr. x/1971 între OCOT Gorj şi Penitenciarul Târgu Jiu, PV nr. 1589/1972 între OCOT Gorj şi Penitenciarul Târgu Jiu, Hot. nr. 4.59/1993 a Comisiei judeţului Gorj (în completare).

3. Hotărârea Guvernului României nr. 980/22 august 2007 privind modificarea şi completarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului României nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 669/01.10.2007, Articol unic, pct. 32 lit. b) cu următorul conţinut:

- la poziţia 35107, coloana 6 va avea următorul cuprins:

"România Gorj, Târgu Jiu, Str. x"; coloana 7 va avea următorul cuprins:

"1987"; coloana 8 va avea următorul cuprins:

"0,01 RON"; coloana 9 va avea următorul cuprins: Hot. CL nr. 34/1997";

4. Hotărârea Guvernului României nr. 1106/14 noiembrie 2012 privind modificarea şi completarea Anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 13/08.01.2013, art. 1 pct. 352 lit. b) cu următorul conţinut:

b) se modifică următoarele poziţii:

- la poziţia 35107, coloana 9 va avea următorul cuprins:

"1051240 RON (evaluare)", coloana 10 va avea următorul cuprins "Dec. 95/1983, PV/S/144/1972, PV 8600/1982 între UM 0637 şi P. Craiova, CAS 05306/1969, Ord. MA nr. 503/1969, PV nr. 8264/1969 între IAS Târgu Jiu şi Penitenciarul Târgu Jiu, PV nr. x/1971 între OCOT Gorj şi Penitenciarul Târgu Jiu, PV nr. 1589/1972 între OCOT Gorj şi Penitenciarul Târgu Jiu, Hot. 459/1993 a Comisiei judeţene Gorj, H.G. nr. 295/2011".

II. Constatarea neîndeplinirii cerinţei legale privind existenţa "titlului valabil" prevăzută de art. 6 din Legea nr. 213/1998.

III. Obligarea pârâţilor la repararea pagubei constând în lipsa de folosinţă a proprietăţii, pe care o evaluează la suma de 10.000 euro pentru perioada 01.08.2012 -31.10.2015.

IV. Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1830 din 31 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocate de pârâtul Penitenciarul Târgu Jiu;

A admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Târgu Jiu;

A respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României prin Primul Ministru, Secretariatul General al Guvernului României prin Secretarul General, Ministerul Justiţiei, C. - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin Directorul General şi Penitenciarul Târgu Jiu, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1830 din 31 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii A. şi B., solicitând admiterea recusului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, apreciind că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală.

Recurenţii-reclamanţi arată că instanţa a încălcat dreptul reclamanţilor de acces la o instanţă independentă şi imparţială, şi în mod netemeinic, a declarat cererea inadmisibilă, deşi dreptul material obligă la soluţionarea cererii.

Mai arată că: în cauză a fost încălcat şi principiul egalităţii de arme, în condiţiile în care recurenţii-reclamanţi se confruntă cu privarea de proprietate, restituită conform legii de către Guvernului României prin Prefectul Judeţului Gorj; Statul Român nu a dobândit niciodată proprietatea în litigiu şi nu poate invoca un drept de proprietate publică, uzurpatorul fiind un simplu detentor precar; privarea de proprietate nu poate face obiectul actelor emise în regim de putere publică de către Guvernul României, actele acestei instituţii fiind emise în baza şi pentru aplicarea legii; conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 213/1998, judecătorul naţional este obligat să verifice valabilitatea titlului Statului.

Susţin că în speţă nu este identificat titlul Statului, data dobândirii proprietăţii de către Statul Român şi nici amplasamentul terenului, apreciind că în fapt, le este opusă o interpretare excesivă a excepţiei inadmisibilităţii, în sensul că, dacă a existat un litigiu cu privire la chestiunea dedusă judecăţii, alte persoane nu mai au deschisă acţiunea în justiţie, ceea ce echivalează cu o veritabilă putere de lucru judecat, deşi în cauză nu operează o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză.

Recurenţi-reclamanţi arată că prima privare de proprietate a fost dispusă împotriva numitului D. şi a autorilor săi, E. şi F., care au deţinut teren în proprietate prin act de vânzare - cumpărare şi că D. are calitatea de persoană îndreptăţită la restituire conform dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, cererea administrativă de restituire fiind formulată la data de 26 februarie 1991 şi înregistrată sub nr. x de către D. şi G., mama acestuia. Cererea a fost soluţionată favorabil prin Hotărârea nr. 5101/22.08.2008, Hotărârea nr. 4910/25.01.2008 şi Hotărârea nr. 4991/21.03.2008 emise de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj şi care a emis titlurile de proprietate, iar Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Târgu Jiu a înmânat titlurile de proprietate nr. x/28.05.2008, y/15.04.2008 şi z/05.11.2008 şi procesele-verbale de punere în posesie, întreaga avere fiind înscrisă în registrul agricol.

Mai arată că regimul comunist din Romania i-a privat în mod abuziv de proprietate, care a fost inclusă în Anexa Nr. 11 pozitia 35107, pag. 59, din Hotărârea Guvernului României nr. 1705/29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al Statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1020/21.12.2006, astfel că cererea de chemare în judecată nu poate fi declarată inadmisibilă.

De asemenea, recurenţii-reclamanţi susţin că prin sentinţa civilă nr. 6201/2014 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2011 s-a respins capătul de cerere având ca obiect nulitatea HCJ ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. x/28.05.2008, y/15.04.2008 şi z/05.11.2008; s-a admis cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant D.; a fost obligată Comisia locală de fond funciar Târgu-Jiu să întocmească şi să înainteze către Comisia Judeteană Gorj documentaţia în vedere emiterii titlului de proprietate în favoarea pârâtului reclamant D., pentru suprafaţa de 11.833 mp., pe un amplasament liber, aflat la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Târgu-Jiu, acceptat de pârâtul reclamant D., în caz contrar, urmând ca intimata Comisia locală de fond funciar Târgu-Jiu să-l treacă pe pârâtul D. pe anexa de despăgubiri pentru suprafaţa ce nu poate fi atribuită în natură, din totalul suprafeţei de 11.833 mp.

Precizează că primul capăt de cerere nu poate privi lipsa titlului în condiţiile în care nu se poate pretinde constatarea inexistenţei unui titlu de proprietate sau a unui drept şi nici Statul Român nu poate invoca un titlu valabil, pretenţiile sale fiind fundamentate pe existenţa acestei menţiuni din H.G. nr. 1705/2006.

Prin urmare, solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi continuarea judecăţii, în vederea administrării unui probatoriu adecvat.

4. Apărările intimaţilor-pârâţi

4.1. Intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii cererii de recurs, având în vedere că de pe Portalul instanţelor de judecată reiese că recursul a fost înregistrat la data de 29.07.2016, excepţia fiind respinsă de către Înalta Curte la termenul din 19 septembrie 2019.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

4.2. Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea ca legală a sentinţei recurate, apreciind că în mod legal prima instanţă a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., ca inadmisibilă.

Mai arată că aspectele invocate de către recurenţi prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii de primă instanţă şi nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs.

Precizează că în cauză de impune a se ţine cont de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat în raport cu Decizia nr. 4905/2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2011, pe calea excepţiei de nelegalitate.

4.3. Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, pe motiv că aspectele invocate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului.

4.4. Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor Publice a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Guvernul României prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, examinând cererea de recurs formulată de către reclamanţii A. şi B., Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., reprezentând doar înşiruirea unor aspecte de fapt ale cauzei şi expunerea unor prevederi legale, ce nu pot face obiectul unei cereri de recurs în lipsa unor critici concrete aduse hotărârii recurate.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenţii-reclamanţi nu s-au conformat exigenţelor cerute de lege şi nu au formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1830 din 31 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1830 din 31 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 septembrie 2019.