Eligibility of partial-time employment costs under POSDRU funding: interpretation of hourly rate calculation in Applicant Guide vs. Labor Code norms

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 21.12.2015 reclamanţii Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ("ANOFM"), S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman (AMPOSDRU sau AM) şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU (OIPOSDRU MMFPS), au solicitat:

1/Anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare nr. x/12.05.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce priveşte nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 102.211 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuţiile aferente salariilor pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (aferente lunilor septembrie si octombrie 2014);

2/Anularea adresei nr. x/12.06.2015 cuprinzând informarea privind respingerea contestaţiei împotriva Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 şi a Procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei nr. x/12.06.2015;

3/Constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/06.01.2015;

4/Obligarea pârâţilor la plata sumei de 102.211 RON reprezentând cheltuieli eligibile, aferente salariului net, impozitului si contribuţiilor salariale pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (pentru lunile septembrie si octombrie 2014), la care se adaugă dobânda legală calculată de la data emiteri Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 şi până la data plăţii efective;

5/Anularea în parte a Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce priveşte nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 82.401 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuţiile aferente salariilor pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (aferente lunilor noiembrie 2014, decembrie 2014, ianuarie 2015);

6/Anularea Adresei nr. x/13.10.2015 de soluţionare a contestaţiei nr. 11870/CB/14.09.2015 împotriva Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. 1743/RI/04.09.2015 precum si Anularea Procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei înregistrat sub nr. x/13.10.2015;

7/Constatarea caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/24.06.2015, reprezentând cheltuieli efectuate in legătură cu salariile experţilor implicaţi în Proiect;

8/Obligarea pârâţilor la plata sumei de 82.401 RON reprezentând cheltuieli eligibile, la care se adaugă dobânda legală aferente sumei de 82.401 RON, calculate de la data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015 şi până la data plăţii efective.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30.05.2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca tardiv formulată cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Ministerul Muncii în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, constatând depunerea acesteia după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate.

La acelaşi termen din 30.05.2016, prima instanţă a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, inadmisibilităţii cererii pentru lipsa procedurii prealabile şi a tardivităţii formulării contestaţiei, cu motivarea din încheierea de şedinţă de la acea dată.

Prin sentinţa civilă nr. 2329 din data de 01.07.2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - ANOFM, Societatea A. S.R.L. şi Societatea B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii: Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU.

A anulat, în parte, Scrisoarea Standard de informare nr. x/12.05.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce priveşte respingerea la rambursare a sumei de 102.211 RON, precum şi în tot adresa nr. x/12.06.2015, privind soluţionarea contestaţiei administrative.

A obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene la rambursarea, respectiv plata către reclamanţi a sumei de 102.211 RON, reprezentând cheltuieli eligibile, precum şi la plata dobânzii legale, calculată asupra acestei sume începând cu data emiterii Scrisorii de informare - 12.05.2015 - până la data plăţii efective.

A anulat, în parte, Scrisoarea Standard de informare nr. x/04.09.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce priveşte respingerea la rambursare a sumei de 82.401 RON, precum şi în tot adresa nr. x/13.10.2015, privind soluţionarea contestaţiei administrative.

A obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, la rambursarea, respectiv plata către reclamanţi, a sumei de 82.401 RON, reprezentând cheltuieli eligibile, precum şi la plata dobânzii legale, calculată asupra acestei sume începând cu data emiterii Scrisorii de informare - 04.09.2015 - până la data plăţii efective.

A obligat ambii pârâţi, în solidar, la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată, după cum urmează: către reclamantul ANOFM suma de 400 RON (taxă judiciară de timbru), către reclamantul S.C. A. S.R.L. suma de 4439,56 RON (taxă de timbru şi onorariu de avocat) şi către reclamantul S.C. B. S.R.L. suma de 1.746,52 RON (taxă de timbru şi onorariu de avocat).

3. Cererile de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 2329 din 01 iulie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU.

3.1. La termenul de judecată din data de 18.09.2019, s-a luat act de transmiterea legală a calităţii procesuale de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale către Ministerul Fondurilor Europene, ca urmare a faptului că Organismul Intermediar din cadrul Ministerului a fost preluat de Ministerul Fondurilor Europene.

Prin motivele de recurs formulate, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a arătat că "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. şi că "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material" motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la primul motiv de recurs se arată că obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie pentru un proces echitabil, exigenţă prevăzută de ort. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1)

din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Astfel, instanţa, la pagina 12 din sentinţă, reţine că:

"... că cele două tipuri de contracte au fost tratate identic, inclusiv în privinţa modului de decontare a cheltuielilor, atât a contractelor cu normă întreagă cât şi cele cu timp parţial fiind supuse prevederilor pct. 1.3 din Ghid."

Pronunţându-se, astfel, instanţa a admis că punctul 1.3 din Ghid este cel prin care se impune un tratament identic, sub aspectul decontării cheltuielilor, atât în raport de un contract individual de muncă cu timp parţial, cât şi faţă de un contract individual cu normă întreagă.

Cu toate acestea, în mod contradictoriu, procedând la o distincţie între cele 2 tipuri de contracte individuale de muncă şi evidenţiind faptul că nu s-a raportat pe deplin la noţiunea de decontare, instanţa a apreciat că trebuie înlăturată interpretarea OI MMFPSPV pentru că:

"noţiunea de activitate zilnică se referă la activitatea zilnică prevăzută în contractul individual de muncă."

Motivarea sentinţei civile nu a fost în măsură să clarifice cu adevărat care este înţelesul respectivei dispoziţii din Ghidul Solicitantului 2013, fără a introduce distincţii pe care legea nu le conţine, în cazul unei formulări generale a acestui text legal căruia îi corespunde o aplicare a sa tot generală.

Ca atare, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013 este cel în cuprinsul căruia legiuitorul a menţionat că:

- la o "activitate zilnică efectuată parţial", fără a se face referire la un contract individual de muncă cu timp parţial sau la un contract individual de muncă cu normă întreagă;

- că decontarea acestei activităţi parţiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuţii echivalente pe oră", respectiv un tarif orar;

- că acest tarif orar trebuie calculat "luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună".

Prin urmare, tocmai punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, menţionează expres, că în cazul unei activităţi ca fracţie de normă, retribuţia să fie stabilită prin raportare la o normă întreagă de lucru (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună). Nicăieri în cuprinsul acestui punct, nu este precizat ca tariful orar să fie calculat prin raportare la numărul de ore menţionat în contractul individual de muncă al expertului. Astfel, în mod eronat instanţa de judecată a apreciat că punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului nu este aplicabil reclamanţilor.

Iar, în cauză, interpretarea şi aplicarea punctului 1.3 din Ghid nu poate fi considerată abuzivă întrucât, Ol MMFPSPV a urmărit, în toată activitatea sa, să respecte şi să aplice Ordinul nr. 1069/2013, şi în nici un caz să prejudicieze beneficiarul.

Raportat la obiectul cauzei, instanţa nu a analizat şi nu a ţinut cont că activitatea zilnică efectuată parţial are corespondent în prevederile Legii nr. 53/2013 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

- art. 103:

"Salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreaga comparabil."

- art. 112, alin. (1):

"Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână."

Coroborând aspectele legale anterior menţionate cu reglementările din Ghidul Solicitantului, Condiţii Generale 2013, important este câte ore pe zi, un membru al echipei de implementare a proiectului lucrează pentru proiect, în funcţie de care se realizează şi decontarea cheltuielilor.

Astfel, se constată că nu are relevanţă în raport de punctul 1.3, după cum nici în raport de întregul Ghid al Solicitantului, reţinerea din sentinţă conform căreia:

"pct. 1.3 referitor la activitatea zilnică efectuată parţial, se interpretează în sensul în care are în vedere nerealizarea integrală a normei de muncă."

În contextul celor mai sus precizate, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului este aplicabil reclamantelor cât timp pentru experţii implicaţi în contract au fost încheiate contracte de muncă cu timp parţial.

Fără a demonstra temeiul legal care obligă la concluzia la care s-a oprit, instanţa procedează la respingerea apărării Organismului Intermediar, într-un mod netemeinic şi nelegal, limitându-se la a motiva că Adresa nr. x/15.12.2014:

"... nu este de natură a lămuri situaţia contractelor individuale de muncă cu timp parţial, ori faptul că în situaţia acestora indemnizaţia orară ... trebuie recalculată cu ocazia decontării..."

Recurentul-pârât critică această motivare a instanţei de fond deoarece nu s-a făcut o coroborare cu contractul de finanţare x, în cuprinsul căruia OI MMFPSPV informează beneficiarul cu privire la orice informaţie, rapoarte, concluzii şi recomandări care au legătură cu proiectul implementat.

Totodată, nu s-a ţinut cont că Ordinul nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", la art. 9.4 prevede că:

"AM (...) transmite către OI orice documente şi informaţii necesare în vederea îndeplinirii de către acesta a obligaţiilor ce-i revin conform prevederilor prezentului Acord."

O altă dovadă ca instanţa a ignorat îndatorirea pe care o avea de a stărui, prin toate mijloacele legale, de a preveni orice greşeală în aflarea adevărului, pe baza stabilirii, exactă a faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, o constituie şi reţinerea eronată din motivarea soluţiei pronunţate, potrivit căreia: "Se vor înlătura şi criticile pârâtului referitoare la nerespectarea de către reclamanţi a obligaţiei de a solicita lămuri, sub aspectul aplicabilităţii pct. 1.3 din Ordinul 1069/2013, constatând Curtea că solicitarea de lămuri reprezintă un drept iar nu o obligaţie, iar neexercitarea acestui drept nu poate fi opusa în mod valabil reclamanţilor, în condiţiile în care aceştia au apreciat că prevederile din Ghidul solicitantului nu dau naştere unor interpretări diferite."

O astfel de motivare a instanţei conduce la eludarea contractului de finanţare x, în cuprinsul căruia la art. 6, lit. A), alin. (2) se menţionează astfel:

"Beneficiarul are obligaţia de a solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OIPOSDRU ANOFM cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum şi în orice situaţie în care apar neclarităţi cu privire la clauzele prezentului contract."

Această motivaţie nu presupune o bază legală, putând fi apreciată, ca eronată.

Fără a fi pe deplin lămurită care este cadrul legal, respectiv cerinţele exprese şi imperative, ce guvernează etapa de contractare specifică unui contract de finanţare, instanţa reţine că:

"O astfel de atitudine a reclamanţilor este justificată de faptul că la depunerea cererii de finanţare nu s-a solicitat detalierea modului de formare a tarifelor experţilor prin raportare la norma de muncă ..."

Raportat la un astfel incident, precizează că în cadrul procesului de contractare, Organismul Intermediar asigură:

- solicitarea şi verificarea documentelor care atestă informaţiile menţionate în cererea de, finanţare (de exemplu se depun CV-urile experţilor implicaţi în proiect şi nu se depun Contractele Individuale de Muncă ale acestor experţi; se verifică ca valoarea totală eligibilă a proiectului se încadrează în limitele de minim şi maxim stipulate în Documentul Cadru de Implementare);

- elaborarea şi pregătirea pentru semnare a contractului de finanţare;

- semnarea contractului de finanţare, etc.

Pe când procesul de verificare a unei cereri de rambursare, conform Procedurii Operaţionale Management Financiar, Subsecţiunea Procedura de verificare a cheltuielilor şi a cererilor de rambursare, se defineşte prin:

- verificarea documentelor suport de natură tehnică şi financiară pentru toate cheltuielile solicitate la rambursare de beneficiari, care sunt încărcate 100% în sistemul C., procedând spre exemplu la verificarea CV-urilor, contractelor individuale de muncă, a fişelor de post, rapoartelor de activitate şi a fişelor individuale de pontaj, a statelor de plată şi a livrabilelor rezultate în urma activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului; urmare verificărilor administrative efectuate de către OIPOSDRU asupra cererilor de rambursare, se pot solicita clarificări/documente suplimentare, acestea fiind prezentate de către beneficiar pe suport CD/DVD/memory stick, ele nemaiputând fi încărcate în sistemul C.;

- operarea în C. a diminuărilor de cheltuieli considerate neeligibile, etc.

Prin urmare, derularea procesului de contractare nu pune în discuţie aspecte ce ţin de modul de calcul aplicabil decontărilor efectuate în cadrul activităţii de verificare administrativă a cererilor de rambursare.

În sentinţa civilă nr. 2329/01.07.2016 nu se poate aprecia că instanţa de judecată a respectat prevederile art. 22-Rolul activ în aflarea adevărului din Noul C. proc. civ., potrivit căruia trebuia să analizeze şi să stăruie prin toate mijloacele legale în vederea lămuririi împrejurărilor specifice cauzei.

În mod eronat şi într-o exprimare marcată de termeni generali, care nu evidenţiază controlul care s-a efectuat asupra apărărilor şi înscrisurilor existente la dosarul de fond, instanţa s-a pronunţat că:

"În ceea ce priveşte Ghidul solicitantului 2014, Curtea va observa că deşi pârâtul Ministerul Muncii recunoaşte că acesta nu este aplicabil speţei, în pct. 8 al întâmpinării formulează apărări în legătură cu menţiunile din acest Ghid, care însă nu vor fi avute în vedere, neavând legătură cu cauza."

Contrar celor reţinute de instanţă, OI MMFPSPV s-a referit, în apărările sale, la faptul că aplicarea retroactivă a legii noi a fost creată de reclamanţi în mod artificial, prin invocarea unui text din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2014, la care Organismul Intermediar nu a făcut referire în niciunul din actele administrative a căror anulare este solicitată în prezenta cauză.

Acelaşi Organismul Intermediar a fost cel care a precizat în susţinerile sale că a aplicat, în verificarea cererilor de rambursare şi pentru stabilirea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, numai Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, punctul 1.3, întrucât fiecărei căii de lansare proiecte îi corespunde doar un singur Ghid al Solicitantului Condiţii Generale.

Drept urmare s-a procedat la o analiză comparativă, a celor două prevederi din Ghidurile Solicitantului, din care menţiunea efectuată în Ghidul Solicitantului 2014 este mai detaliată.

Or, aşa cum s-a arătat în motivarea acestui aspect, instanţa de judecată demonstrează că nu a analizat şi nu a urmărit să ţină seama şi de aspectele asupra căruia şi pârâtul a avut dreptul să se pronunţe.

Ca ultimă dovadă a faptului că sentinţa civilă 2329/01.07.2016 nu a fost în măsură să ofere lămuri în privinţa faptelor aflate în legătură cu înscrisurile ce stau la baza actelor administrative contestate în prezenta cauză, respectiv că nu s-a procedat la o concluzie justă şi logică, este şi motivaţia potrivit căreia:

"Va remarca însă instanţa că Ghidul solicitantului 2014 a fost modificat tocmai în urma constatării unor deficienţe în modalitatea de redactare a ghidului anterior..." Dacă s-ar fi efectuat o analiză efectivă a acţiunii, a apărărilor formulate şi a înscrisurilor doveditoare prezentate de fiecare parte, răspunsul explicit al instanţei sub aspectele mai sus invocate nu ar fi fost menţionat.

Aceste reţineri ale instanţei de judecată nu sunt relevante în soluţionarea cauzei, după cum nu sunt în măsură să justifice cum a ajuns la o astfel de apreciere, care sunt acele temeiuri legale care să-i permită a face aprecieri cu privire la motivul pentru care Ministerul Fondurilor Europene a procedat la publicarea Ghidului Solicitantului 2014. În concluzie:

- prin sentinţa de fond instanţa a achiesat, doar, la criticile reclamanţilor, fără a prezenta, în concret, motivele de fapt şi de drept care au format propria convingere a instanţei de judecată.

- în opoziţie cu sentinţa civilă nr. 2329/01.06.2016 pronunţată Curtea de Apel Bucureşti, pe care recurentul-pârât o consideră neîntemeiată, este sentinţa civilă nr. 1880/02.06.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. x/2016, cu acelaşi obiect, pe care o supune atenţiei instanţei de recurs, pentru obiectivitatea şi acurateţea interpretării prevederilor alin. (1).3 paragraful 3.1.4 din Ghidul solicitantului - Condiţii generale 2013:

- "în stabilirea drepturilor salariale nu au fost corelate tarifele orare prevăzute în contractele de muncă cu cele din bugetul detaliat al proiectului, anexă la contractul de finanţare."

- "problema de drept care dezleagă situaţia litigioasă este aceea a modalităţii de interpretare şi aplicare a prevederilor alin. (1).3 paragraful 3.1.4 din Ghidul solicitantului - Condiţii generale 2013. Potrivit acesteia "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună."

- "pentru a se stabili modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor alin. (1).3 ale paragrafului 3.1.4. din Ghidul solicitantului - Condiţii generale şi Specifice, ce au fost încorporate în condiţiile contractuale, Curtea trebuie să aibă în vedere dispoziţiile legale ce reglementează raporturile de muncă, în ceea ce priveşte durata timpului de muncă şi modul de stabilire a remuneraţiei".

- "în raport de prevederile normei generale în materia raporturilor de muncă, reglementate prin Codul muncii, Curtea constată că alin. (1).3. paragraful 3.1.4, din Ghidul solicitantului - Condiţii generale 2013 - nu poate fi interpretată, altfel, decât în sensul, că în situaţia în care personalul angajat pentru implementarea proiectului desfăşoară activitate parţială, în baza unui contract de muncă cu timp parţial, drepturile sale salariale se calculează prin raportare la drepturile stabilite prin programul normal de lucru, care, potrivit art. 112 alin. (1) din Codul muncii este de 8 ore pe zi".

Curtea de Apel Bucureşti a arătat, că această concluzie este susţinută de trimiterea făcută în cadrul alin. (1).3 la activitatea zilnică efectuată parţial ce trimite la noţiunea de contract individual de muncă cu timp parţial din Codul muncii, precum şi la modalitatea de determinare a retribuţiei cuvenite în cazul prestării unui astfel de timp parţial de muncă, luându-se ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, această modalitate fiind identică cu cea prevăzută de Codul muncii, în situaţia contractului de muncă cu timp parţial. Prin urmare, în conformitate cu prevederile alin. (1).3 din Ghidul solicitantului, ediţia 2013, ne aflăm în prezenţa unui contract de muncă cu timp parţial recunoscut de reclamante şi nu în situaţiile de excepţie avute în vedere de instanţa de fond, în care o persoană, din anumite motive (pe care instanţa nu le identifică/exemplifică pentru că sunt întâmplătoare în activitatea curentă) nu îşi desfăşoară activitatea zilnică la întreaga capacitate pentru care s-a estimat sau era legal să se estimeze costul unitar în bugetul detaliat, ulterior încheindu-se şi contractul individual de muncă.

Faţă de motivele de mai sus, recurentul-pârât solicită admiterea recursului M.M.F.P.S.P.V - OI, aşa cum a fost formulat, casarea (desfiinţarea) sentinţei civile nr. 2329/01.06.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ca fiind netemeinică şi nelegală şi, pe fondul cauzei, respingerea acţiunii formulate de reclamanţii A.N.O.F.M., Societatea A. S.R.L. şi Societatea B. S.R.L. ca neîntemeiată.

3.2. Prin motivele de recurs formulate, pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ..].

În dezvoltarea acestor motive de recurs se arată că deşi instanţa de judecată a reţinut corect că, potrivit contractului de finanţare, declararea eligibilităţii cheltuielilor angajate pe perioada de implementare a proiectului se raportează la condiţiile stabilite şi în Ghidul Solicitantului, ediţia 2013, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 1069/31.05.2013 care stă la baza decontării cheltuielilor efectuate pe parcursul implementării proiectelor, în vigoare la momentul semnării contractului de finanţare, şi în raport de care pârâta OI POSDRU MMFPSPV a soluţionat cererile de rambursare în discuţie, aceasta a procedat la o interpretare eronată a prevederilor anterior menţionate.

Astfel, recurentul-pârât solicită să se aibă în vedere faptul că, pentru a fi considerate eligibile, costurile solicitate la rambursare trebuie să fie prevăzute în bugetul proiectului, astfel că este necesar a fi furnizate suficiente informaţii cu privire la natura, componentele şi sumele aferente cheltuielilor.

Consecinţa nedefinirii suficiente a costurilor în buget, poate fi respingerea costurilor solicitate la rambursare.

Pornind de la temeiul în baza căruia instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pronunţată, în sensul admiterii acţiunii formulate de intimatele-reclamante, respectiv pct. 1.3 din capitolul 3.1.4 din Ghidul solicitantului ediţia 2013, potrivit căruia în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, solicită să se aibă în vedere următoarele critici:

Instanţa de fond a apreciat că, exceptând cheltuielile salariale aferente angajaţilor cu normă întreagă, pentru toţi ceilalţi experţi din proiect, pentru care s-a aplicat diminuarea, au fost angajaţi în baza unor contracte individuale de muncă ce au prevăzut ca şi durată a muncii o normă parţială de lucru, fiind contracte încheiate exclusiv pentru realizarea activităţilor din proiect.

Mai mult decât atât, raţionamentul instanţei de fond a fost acela că, experţii pentru care s-au aplicat diminuările contestate figurează menţionaţi în cererea de finanţare şi în bugetul detaliat al proiectului, iar decontarea cheltuielilor cu salariile aferente acestora s-a făcut în baza contractelor individuale de muncă, cu respectarea plafoanelor maxime din Ghidul solicitantului.

Pornind de la prevederea invocată anterior în cuprinsul Ghidului solicitantului, şi în baza căreia a fost aplicată diminuarea cheltuielilor solicitate la rambursare, arată că, textul legal nu face distincţie între contracte încheiate cu normă întreagă şi contracte încheiate pe fracţiune de timp.

Astfel, potrivit prevederii pct. 1.3 în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Atâta vreme cât nu există o distincţie clară în ceea ce priveşte contractele încheiate cu normă întreagă şi cele încheiate cu normă parţială, este evident faptul că, în mod eronat a interpretat instanţa de fond că în speţă, nu se aplică această diminuare.

Potrivit prevederilor art. 1268 din C. civ. în vigoare:

"(1) Clauzele susceptibile de mai multe înţelesuri se interpretează în sensul ce se potriveşte cel mai bine naturii şi obiectului contractului.

(2) Clauzele îndoielnice se interpretează ţinând seama, între altele, de natura contractului, de împrejurările în care a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părţi, de sensul atribuit în general clauzelor şi expresiilor în domeniu şi de uzanţe.

(3) Clauzele se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.

(4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiţi.

(5) Clauzele destinate să exemplifice sau să înlăture orice îndoială asupra aplicării contractului la un caz particular nu îi restrâng aplicarea în alte cazuri care nu au fost expres prevăzute."

Având în vedere prevederile legale anterior menţionate, este evident faptul că, în speţă, pentru a produce efecte, această prevedere trebuie interpretată în sensul că, în situaţia în care contractul individual de muncă nu este cu normă întreagă, urmează ca decontarea să se facă potrivit algoritmului prevăzut la pct. 1.3 din Ghidul solicitantului, ediţia 2013.

Mai mult decât atât, solicită să se observe că, potrivit prevederilor art. 103 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, "salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil."

La art. 106 din acelaşi act normativ se prevede că:

"(1) Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Drepturile salariate se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru."

Faţă de aceste dispoziţii legale mai sus citate, se poate observa că prevederile de la pct. 1.3 din Ghidul solicitantului explicitează tocmai norma redată anterior, în sensul că, drepturile salariale ale unei persoane angajate cu timp de lucru parţial trebuie raportate la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru (8 ore/zi, 21 zile lucrătoare).

Prin raportare la cele anterior menţionate, solicită să se constate că, interpretarea normelor în baza cărora au fost verificate cererile de rambursare nr. x şi nr. 4 şi în temeiul cărora au fost respinse la rambursare sumele de 102.211 RON si 82.401 RON a fost făcută în mod eronat de către instanţa de judecată.

Mai mult decât atât, deşi instanţa de fond a reţinut în mod corect că sumele solicitate la decontare aferente cheltuielilor cu salariile experţilor implicaţi în proiect se încadrează în plafoanele maxime prevăzute în Ghidul solicitantului 2013, nerespectarea prevederilor contractului de finanţare şi implicit a Ghidului anexă la acesta, conduce la prejudicierea bugetului Uniunii Europene.

Astfel, raţiunea acordării fondurilor nerambursabile este respectarea integrală şi riguroasă a prevederilor legale şi contractuale aplicabile contractului de finanţare, iar nerespectarea acestora poate avea ca şi consecinţe prejudicierea bugetului donatorului, precum şi al bugetului de stat.

Prin urmare, soluţia pronunţată de instanţa de fond este greşită.

În susţinerea criticilor de mai sus, solicită să se aibă în vedere sentinţa civilă nr. 270/2016 pronunţată de către Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2015, în care instanţa învestită cu soluţionarea pe fond a cauzei a respins acţiunea formulată de reclamanta D. ca nefondată.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 18 septembrie 2019.

6. Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Intimaţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care au solicitat:

1/Anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare nr. x/12.05.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce priveşte nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 102.211 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuţiile aferente salariilor pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (aferente lunilor septembrie si octombrie 2014);

2/Anularea adresei nr. x/12.06.2015 cuprinzând informarea privind respingerea contestaţiei împotriva Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 şi a Procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei nr. x/12.06.2015;

3/Constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/06.01.2015;

4/Obligarea pârâţilor la plata sumei de 102.211 RON reprezentând cheltuieli eligibile, aferente salariului net, impozitului si contribuţiilor salariale pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (pentru lunile septembrie si octombrie 2014), la care se adaugă dobânda legală calculată de la data emiteri Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 şi până la data plăţii efective;

5/Anularea în parte a Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce priveşte nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 82.401 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuţiile aferente salariilor pentru experţii implicaţi în activităţile Proiectului (aferente lunilor noiembrie 2014, decembrie 2014, ianuarie 2015);

6/Anularea Adresei nr. x/13.10.2015 de soluţionare a contestaţiei nr. 11870/CB/14.09.2015 împotriva Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. 1743/RI/04.09.2015 precum si Anularea Procesului-verbal de soluţionare a contestaţiei înregistrat sub nr. x/13.10.2015;

7/Constatarea caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/24.06.2015, reprezentând cheltuieli efectuate in legătură cu salariile experţilor implicaţi în Proiect;

8/Obligarea pârâţilor la plata sumei de 82.401 RON reprezentând cheltuieli eligibile, la care se adaugă dobânda legală aferente sumei de 82.401 RON, calculate de la data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015 şi până la data plăţii efective.

Prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată, a anulat actele administrative atacate şi a obligat pârâţii la repararea prejudiciului cauzat, reţinând că onorariile experţilor au fost convenite cu aceştia în considerarea normei de lucru, stabilită de comun acord. Astfel, la stabilirea indemnizaţiei lunare pentru normă de lucru de 5 ore s-a avut în vedere faptul că expertul nu activează cu normă întreagă, 8 ore/zi, astfel că stabilirea retribuţiei echivalente pe oră în cazul acestora se va realiza prin luarea ca punct de referinţă a unei zile de lucru de 5 ore şi a unei medii de 21 de zile lucrătoare, iar nu a unei norme de 8 ore pe zi.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs formulate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal constată că prin motivele de recurs se critică hotărârea primei instanţe din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Sub acest aspect se arată că prima instanţă nu a lămurit toate faptele aflate în legătură cu actele administrative contestate, astfel încât să poată proceda la pronunţarea unei soluţii juste şi logice cu privire la obiectul cauzei.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

De asemenea, în motivarea hotărârii, prima instanţă a reţinut în mod corect şi complet, pe baza probelor administrate, împrejurările de fapt ale speţei, aspecte de fapt necontestate de niciuna dintre părţi la judecarea fondului. Faptul că, ulterior analizei susţinerilor părţilor, a împrejurărilor cauzei şi a probatoriului administrat instanţa de fond a constatat nelegalitatea actelor administrative atacate nu face ca soluţia acesteia să fie lipsită de logică sau să cuprindă motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

De altfel, deşi recurentul-pârât critică hotărârea primei instanţe apreciind că nu s-ar fi lămurit toate faptele aflate în legătură cu actele administrative contestate, nu indică niciuna dintre aceste fapte pe care instanţa de fond ar fi trebuit să le lămurească şi nu a făcut-o.

Cu privire la claritatea hotărârii, Înalta Curte constată că în motivarea hotărârii, instanţa de fond a analizat în detaliu prevederile punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului - Condiţii Generale 2013, invocat ca temei legal al actelor administrative contestate, a interpretat conţinutul acestor dispoziţii şi a constatat că aceste prevederi nu pot constitui un temei legal pentru declararea neegilibităţii unora dintre cheltuielile solicitate la rambursare, respectiv pentru recalcularea tarifelor orare cuvenite experţilor, neexistând din partea beneficiarului nicio încălcare a regulilor privind egibilitatea cheltuielilor.

Contrar susţinerilor din recursuri, motivarea reflectă raţionamentul instanţei, dispoziţiile legale aplicate situaţiei de fapt. În raport de motivele invocate Înalta Curte constată că recurentelor-pârâte nu le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument şi fiecărei susţineri invocate de părţi, dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument sau pentru fiecare susţinere a reclamantului sau a pârâtului.

Cu privire la existenţa unor motive contractorii se constată că sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat deoarece din conţinutul acesteia nu rezultă nicio contradicţie între motivele avute în vedere de instanţă.

Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Sub acest aspect se arată că prima instanţă a interpretat în mod greşit dispoziţiile pct. 1.3 din Ghidul Solicitantului, Condiţii Generale referitoare la norma de muncă a experţilor.

Înalta Curte constată că Ghidul solicitantului - Condiţii generale pentru implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. În ceea ce priveşte cheltuielile eligibile, acesta stabileşte, în cap. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiţii: această cheltuială să fie prevăzută în bugetul proiectului, să fie în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare şi cu prevederile contractului de finanţare, să fie menţionată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condiţiile Solicitantului - Condiţii Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.

O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă defineşte cheltuielile eligibile, la art. 2 alin. (3) lit. g), ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din cofinanţarea publică şi/sau cofinanţarea privată, conform reglementărilor legale comunitare şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor, iar prin Ordinul nr. 1.117/2010 au fost stabilite regulile de eligibilitate şi lista cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013.

Ghidul Solicitantului prevede la cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referinţă ale cheltuielilor cu personalul, Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, faptul că, "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.".

Deci, dispoziţia din Ghidul Solicitantului are în vedere situaţia în care activitatea zilnică efectivă este prestată parţial, deşi timpul de lucru a fost stabilit cu normă întreagă în contractual individual de muncă şi pe cale de consecinţă nu este aplicabilă în situaţia în care s-au încheiat contracte de muncă cu timp parţial, în care s-au stabilit tarife orare corespunzătoare timpului de lucru parţial, iar activitatea a fost efectuată astfel cum a fost stabilită, integral.

Or, în cauza de faţă nu se ridică problema efectuării parţiale, în fapt, a activităţii zilnice prin raportare la o normă întreagă de 8 ore/zi deoarece, prin contractele individuale de muncă a fost stabilită repartizarea programului de lucru printr-o fracţiune de normă, un alt număr de ore/zi/săptămână, iar aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa pârâtelor. Legalitatea acestor contracte este menţionată de dispoziţiile art. 103 din Codul muncii, potrivit cărora:

"Salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil."

Relevant este faptul că, în baza contractului de finanţare, a fost depusă cererea de rambursare nr. x, care fost integral validată de pârâţi, în care sunt evidenţiate cheltuielile solicitate la rambursare, cu privire la care au existat contestări, printre care şi cheltuieli cu salariile cuvenite experţilor angajaţi cu contract individual de muncă cu timp parţial (fracţiune de normă). Cererii de rambursare i-au fost anexate documente justificative, din care rezultă regimul de muncă al experţilor, respectiv faptul că onorariile achitate acestora sunt aferente unor contracte cu timp parţial, iar nu unor contracte cu normă întreagă, aspect adus la cunoştinţa pârâţilor cu ocazia încheierii actului adiţional nr. x la contractul de finanţare, prin cererea adresată în acest sens, la care s-a făcut referire anterior.

Cu privire la cererea de rambursare nr. x depusă la data de 06.01.2015, prin care s-au solicitat la rambursare cheltuieli în sumă de 315.834 RON, reprezentând cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului, pârâtul OI POSDRU a emis Scrisoarea de informare nr. x/12.05.2015 prin care Beneficiarul a fost informat că s-a validat la rambursare doar parţial suma solicitată, fiind respinsă suma de 102.211 RON, reprezentând cheltuieli cu personalul, cu motivarea că au fost depăşite plafoanele maxime de referinţă ale cheltuielilor cu personalul, respectiv nu au fost respectate prevederile Ghidului Solicitantului, Condiţii Generale 2013, cap. 3.1.4, pct. 1.3, unde se stipulează că "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună".

În mod identic s-a procedat şi cu privire la cererea de rambursare nr. x, depusă la data de 24.06.2015, cu privire la care s-a respins la rambursare suma de 82.401 RON, în acest sens fiind emisă Scrisoarea Standard de informare nr. x/04.09.2015, cu un conţinut şi o motivare identice cu cele ale Scrisorii Standard de informare nr. x/12.05.2015.

Contestaţiile administrative prealabile formulate de reclamanţi, parteneri şi beneficiari ai contractului de finanţare, au fost respinse de pârâtul OI POSDRU, menţinându-se motivaţia respingerii la rambursare a sumelor în sensul încălcării Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale, pct. 1.3.

În mod corect s-a reţinut că, deşi la depunerea cererii de finanţare nu s-a făcut referire la faptul că experţii ce urmează a fi angajaţi vor încheia contracte individuale de muncă cu timp parţial, prin cererea intimaţilor-reclamanţi prin care s-a propus încheierea actului adiţional nr. x la contractul de finanţare aceştia au adus la cunoştinţa recurenţilor-pârâţi faptul că majoritatea experţilor sunt implicaţi cu timp parţial de lucru.

Astfel, prin Actul adiţional nr. x înregistrat la MMFPSPV - OIPOSDRU sub nr. de ieşire 471/BD/11.08.2014 s-au modificat/completat prevederi ale Contractului de finanţare x după cum urmează:

"Anexa 1 - Cererea de finanţare secţiunile "Managementul proiectului", "Graficul activităţilor proiectului - Matricea proiectului", "Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului", "Metodologia de implementare" şi "Justificarea bugetului cererii de finanţare".

În cadrul acestui act adiţional se menţionează că "Noile versiuni ale Anexei 1 - Cererea de finanţare secţiunile "Managementul proiectului", "Graficul activităţilor proiectului - Matricea proiectului", "Resursele alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului", "Metodologia de implementare" şi "Justificarea bugetului cererii de finanţare" sunt ataşate la prezentul act adiţional.

În susţinerea actului adiţional s-a depus de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă detalierea modificărilor survenite şi necesitatea acestor modificări rezultate în urma analizării distribuţiei bugetare a valorii eligibile a proiectului.

Cu privire la Modificarea Anexei 1 - Cererea de finanţare, secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare" s-a menţionat că "Ţinând cont de faptul că în echipa de management/implementare a proiectului au fost introduşi experţi noi, justificarea bugetului a fost revizuită precizându-se costurile aferente respectivilor experţi. Astfel, s-au modificat informaţiile privind resursele umane aferente Solicitantului, respectiv Partenerului 2". Versiunea revizuită a Anexei 1 - Cererea de finanţare, secţiunea "justificarea bugetului cererii de finanţare", Versiunea revizuită a Anexei 2 - Bugetul proiectului, sunt incluse în documentaţia aferentă prezentului Act Adiţional. Menţionăm că alocările bugetare totale la nivel de partener şi la nivel de proiect rămân neschimbate, mai mult de cât atât, se respectă alocările procentuale maxime conform prevederilor contractuale".

Înalta Curte constată că în Anexa 1 - Cererea de finanţare, secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare" - versiune modificată prin Actul Adiţional nr. 1, se menţionează în mod expres că:

"Experţii cu alocare > 6 luni vor fi angajaţi cu CIM, în timp ce restul vor beneficia de alte tipuri de contract, conform legii. Bugetul detaliat conţine pentru fiecare expert costul lunar determinat în funcţie de sarcini şi luând în considerare complexitatea activităţii şi responsabilităţile fiecărui expert, majoritatea fiind implicaţi cu timp parţial de lucru."

În acest context, Înalta Curte, pe de o parte, constată că legislaţia muncii nu interzice încheierea contractelor de muncă cu timp fracţionat, iar pe de altă parte aceste aspecte au fost menţionate Anexa 1 - Cererea de finanţare, secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare" - versiune modificată prin Actul Adiţional nr. 1.

Actul Adiţional nr. 2 iniţiat la Contractul x cu titlul "Fii activ la orice vârstă" a fost aprobat de către MMFPSPV OIPOSDRU în data de 19.12.2014.

Prin acest act adiţional s-a convenit modificarea/completarea contractului de finanţare cu privire la Anexa 1 - Cererea de finanţare, secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare" şi s-au explicat costurile aferente resurselor umane, cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului, menţionându-se în mod expres că echipa de proiect include 100 experţi, 7 de la Solicitant, 79 de la Partener 1 şi 14 de la Partener 2. Alocarea numărului de ore/expert s-a făcut luându-se în calcul implementarea cu succes a unei campanii similare de comunicare la nivel naţional, respectiv a unui proiect strategic similar. "Experţii cu alocare > 6 luni vor fi angajaţi cu CIM, în timp ce restul vor beneficia de alte tipuri de contract, conform legii. Bugetul detaliat conţine pentru fiecare expert costul lunar determinat în funcţie de sarcini şi luând în considerare complexitatea activităţii şi responsabilităţile fiecărui expert, majoritatea fiind implicaţi cu timp parţial de lucru, durata muncii fiind detaliată după cum urmează: manager proiect - 70 ore/lună; responsabil financiar proiect - 40 ore/lună; expert achiziţii proiect - 50 ore/lună; etc.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, în mod corect a reţinut prima instanţă că menţiunea din Ghidul Solicitantului - Condiţii generale, pct. 1.3, referitoare la activitatea zilnică efectuată parţial, se interpretează în sensul în care are în vedere nerealizarea integrală a normei de muncă, iar nu încheierea unui contract individual de muncă cu timp parţial, contract în care indemnizaţia a fost deja apreciată prin raportare la faptul că nu se activează cu normă întreagă, ci un anumit număr de ore/zi, fiind redusă corespunzător.

Instanţa de fond a constatat în mod corect că este greşită susţinerea recurentelor-pârâte sub aspectul încălcării condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor aferente experţilor, aşa cum sunt prevăzute la art. 4 din contractul de finanţare, astfel că cheltuielile efectuate în legătură cu salariile experţilor implicaţi în proiect sunt eligibile în întregime, iar măsura invalidării parţiale a cheltuielilor aferente personalului şi refuzul de rambursare în întregime a sumelor solicitate de ANOFM prin cererea de rambursare nu are suport legal şi face abstracţie de conţinutul contractelor de muncă încheiate de cele două societăţi cu experţii implicaţi în cadrul Proiectului x.

În acest sens, relevant este faptul că Acordul de parteneriat este parte integrantă din contractul de finanţare, potrivit art. 15 alin. (1) din contractul de finanţare, iar art. 6 lit. A) alin. (1) din contractul de finanţare prevede că "Parteneriatul constituit pentru implementarea proiectului si consemnat în Acordul de parteneriat prevăzut în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul contract, va răspunde în mod solidar sau individual pentru implementarea proiectului, pentru acţiunile sau inacţiunile Beneficiarului sau ale fiecăruia dintre parteneri...".

Deşi liderul de parteneriat, beneficiarul în cazul de faţă, este cel care, potrivit contractului de finanţare, formulează cererea de rambursare inclusiv pentru cheltuielile efectuate de parteneri, acestea privesc în mod direct cheltuieli cu personalul nevalidate la plată efectuate de către aceştia.

Potrivit art. 7.2 din Acordul de Parteneriat, "Cheltuielile eligibile efectuate de către Parteneri vor fi rambursate de către AM/OI pe baza documentelor justificative prezentate, în condiţiile stabilite în contractul de finanţare", iar potrivit art. 9.1. şi. 9.3, în vederea rambursării de către AMPOSDRU a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, fiecare partener, pe baza activităţilor desfăşurate şi conform timpului alocat, va emite o cerere de rambursare (conform prevederilor legale) către liderul de parteneriat în termen de maxim 3 luni (fiecare), sumele aferente prefinanţării solicitate şi rambursării cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului de către parteneriat fiind primite în contul/conturile indicate, deschise pe numele liderului de parteneriat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar liderul de parteneriat are obligaţia de a transfera partenerilor, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării, sumele ce se cuvin fiecărei entităţi din cadrul parteneriatului.

Potrivit contractului de finanţare x nr. x/21.05.2014, SMIS 54087, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului "Fii activ la orice vârstă", în cadrul Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, art. 1 alin. (2), "Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în prezentul contract şi anexele acestuia pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.". Parteneriatul în vederea implementării proiectului s-a constituit prin Acordul nr. 1910/16.05.2014, încheiat între ANOFM, în calitate de lider de parteneriat, şi societăţile A. S.R.L. şi Societatea B. S.R.L.

Dispoziţiile art. 4 din contractul de finanţare - Eligibilitatea cheltuielilor din contract, menţionează că: "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programe operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013"; Ghidul Solicitantului - Condiţii Generale şi Specifice; Prezentul contract de finanţare; Legislaţia naţională şi comunitară în vigoare; Instrucţiunile şi deciziile AMPOSDRU; alte dispoziţii legale aplicabile".

Având în vedere prevederile contractului de finanţare şi dispoziţiile legale aplicabile, inclusiv Ghidul solicitantului - Condiţii generale pentru implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Înalta Curte constată că măsura de diminuare a cheltuielilor efectuate pentru implementarea proiectului este greşită, iar motivele de recurs formulate apar ca nefondate.

De asemenea, instanţa de recurs constată că în bugetul proiectului au fost indicate costurile solicitate la rambursare, au fost furnizate suficiente informaţii cu privire la natura, componentele şi sumele aferente cheltuielilor, iar în demersurile întreprinse de intimaţii-reclamanţi s-a menţionat de fiecare dată că pentru experţi au fost încheiate contracte cu timp de lucru mai mic de 8 ore/zi.

Pentru toate aceste motive, faţă de situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat în cauză, raportat la contractul de finanţare şi dispoziţiile legale incidente, astfel cum au fost menţionate anterior, motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată sunt întemeiate, astfel că în mod corect, cu aplicarea temeinică a dispoziţiilor legale, a fost admisă şi au fost anulate, în parte, actele administrative prin care s-au respins la rambursare, în parte, cheltuielile efectuate în implementarea proiectului cu salariile aferente experţilor implicaţi în proiect. Pe cale de consecinţă, în mod corect a fost admisă cererea de obligare a pârâtelor la plata sumelor respinse la rambursare prin Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 36/RI/12.05.2015 şi Scrisoarea standard de informare nr. x/04.09.2015.

În ceea ce priveşte dobânda legală aferentă, în mod corect, de asemenea, pârâtele, care au respins la rambursare aceste sume cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale, au fost obligate şi la plata dobânzii legale în vederea acoperirii prejudiciului generat de refuzul de plată, începând cu data de 12.12.2014 şi până la plata debitului principal, în condiţiile în care cei care aveau dreptul la rambursarea cheltuielilor au fost lipsiţi în mod nejustificat de folosinţa acestora, fiind astfel justificată repararea prejudiciului produs.

În concluzie, instanţa de control judiciar apreciază că instanţa de fond a dat o interpretare corectă a normelor de drept incidente în cauza de faţă.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

În temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. recurentele-pârâte vor fi obligate la plata sumei de 2.816,73 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă Societatea A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei nr. 2329 din 01 iulie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015, ca nefondate.

Obligă recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.816,73 RON către intimata-reclamantă Societatea A. S.R.L..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2019.