Inadmissibility of appeal against Central Electoral Bureau decision for late submission of electoral symbol

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Obiectul contestaţiei

Prin cererea înregistrată, la data de 10.08.2020, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central pentru Alegerea Autorităţilor Publice Locale din anul 2020, anularea Hotărârii nr. 8 din 7 august 2020 a Biroului Electoral Central şi dispunerea validării de către Biroul Electoral Central a semnului electoral al A. pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020.

A arătat contestatorul că Biroul Electoral Central prin hotărârea contestată a respins semnul electoral al A. pentru tardivitatea înaintării acestuia, invocând art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 şi punctul 14 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020.

În opinia sa, intimatul a invocat în mod arbitrar tardivitatea, în condiţiile în care toate semenele electorale, atât cele trimite până în data de 06.08.2020 ora 23:59, cât şi cele trimise după ora 23:59, au fost introduse pe ordinea de zi a şedinţei BEC din data de 7 august 2020 de la ora 12:00.

Introducerea cererii sale pe ordinea de zi a şedinţei BEC din data de 7 august 2020 este o dovadă a faptului că nu a afectat în niciun mod activitatea BEC şi nici nu a perturbat desfăşurarea procesului electoral, invocarea tardivităţii nefiind justificată în niciun mod.

Raportat la pct. 14 din Calendarul alegerilor locale din 2020, se poate spune că a întârziat depunerea semnului electoral cu câteva ore, însă trebuie avut în vedere atât contextul actual de organizare a alegerilor, cât şi efectul juridic şi organizatoric al acestei întârzieri de câteva ore.

Astfel, decizia BEC de respingere a semnului electoral reprezintă un exces de zel, ţinând cont că semnele electorale se comunică prefecturilor abia în data de 24.08.2020.

Art. 59 alin. (7) din lege prevede faptul că Biroul Electoral Central comunică prefecţilor semnele electorale până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot. Potrivit calendarului de alegeri, candidaturile rămân definitive pe 24.08.2020, iar macheta cu buletinele de vot este stabilită de prefectură abia pe 04.09.2020.

A mai susţinut contestatorul că lipsa semnului electoral de pe buletinele de vot are drept consecinţă afectarea gravă a numărului voturilor primite, întrucât alegătorii vor avea dificultăţi în a găsi A. pe buletinul de vot care poate avea şi peste 20 de pagini.

2. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând cauza, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 8 din 7 august 2020 prin care Biroul Electoral Central a respins, ca tardiv depusă, cererea privind înregistrarea semnului electoral al partidului.

Prin hotârârea contestată s-a reţinut că, potrivit pct. 14 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, aprobat prin H.G. nr. 576/2020, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile aparţinând minorităţior naţionale comunică semnele electorale Biroului Electoral Central cel mai târziu la data de 6 august 2020.

Observând că A. a comunicat semnul electoral prin e-mail, prin adresa înaintată la data de 07.08.2020, ora 05:44, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 316/BEC/I/2020 din 07.08.2020, ulterior împlinirii termenului de comunicare a semnelor electorale, intimatul a respins, ca tardiv depusă, cererea privind înregistrarea semnului electoral.

2.2. Înalta Curte reţine că hotărârea contestată a fost emisă de Biroul Electoral Central în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia:

"(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.".

Potrivit textului legal, hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

2.3. Conform art. 457-Legalitatea căii de atac din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege.

Potrivit art. 2 C. proc. civ., dispoziţiile acestui cod constituie dreptul comun în materie civilă, aplicându-se şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

Astfel, dispoziţiile C. proc. civ., inclusiv principiul legalităţii căilor de atac, sunt aplicabile şi în procedura prevăzută de Legea nr. 115/2015.

2.4. În cazul organizării procesului electoral, date fiind termenele prevăzute pentru îndeplinirea unor măsuri care să asigure buna desfăşurare a acestuia, când legiuitorul a dorit, a precizat în cuprinsul Legii nr. 115/2015 care dintre hotărârile emise de birourile electorale pot fi contestate şi în ce condiţii.

Exempli gratia, conform art. 41 din lege "(1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.

(2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."

Deci, când a apreciat necesar, legiuitorul a prevăzut în mod explicit posibilitatea contestării hotărârilor emise de birourile electorale şi competenţa Înaltei Curţi în soluţionarea contestaţiilor având ca obiect modul de organizare şi/sau componenţa Biroului Electoral Central.

2.5. În cazul hotărârilor emise de Biroul Electoral Central în exercitarea atribuţiilor sale în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în cuprinsul legii nu se specifică/nu se menţionează posibilitatea contestării acestora, în privinţa acestor hotărâri folosindu-se noţiunea de "obligatorii" de la data aducerii la cunoştinţă.

Astfel, A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri pentru care legiuitorul nu a prevăzut nicio cale de atac, ci a precizat faptul că este obligatorie de la data aducerii la cunoştinţă pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală.

Or, sancţiunea care intervine în cazul exercitării unei căi de atac neprevăzute de lege este inadmisibilitatea acesteia.

2.6. Pentru cele anterior arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 457 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, urmează a respinge contestaţia formulată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 8 din 7 august 2020 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Autorităţilor Administraţiei Publice Locale din anul 2020, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 august 2020.