Ineligibility of FEDR-type expenditures exceeding contractual percentage caps in public funding programs

Şedinţa publică din data de 29 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" şi a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea:

- Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/2016;

- Deciziei nr. x/25.03.2016;

- Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/25.03.2016, privind Proiectul x, cu titlul "Centru de formare specialişti şi resurse în reabilitare orală", cod SMIS 21837.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1016 din 22.03.2016, a respins acţiunea reclamantei:

- ca lipsită de obiect în ceea ce priveşte Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/2016;

- ca neîntemeiată în ceea ce priveşte celelalte acte administrative contestate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa", care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

* Soluţia pronunţată de prima instanţă cu privire la excepţia lipsei de obiect în ceea ce priveşte Procesul-verbal nr. x/2016 este eronată şi nemotivată.

* Recurenta arată că a formulat în termenul legal contestaţia administrativă nr. 8795/18.04.2016 împotriva Procesului-verbal nr. x/2016. În urma soluţionării acestuia, a fost emis Procesului-verbal nr. x/25.03.2016, în cuprinsul căruia s-a reluat integral conţinutul Procesului-verbal nr. x/20.01.2016. Acest ultim act administrativ a fost contestat în procedura administrativă, iar intimata a emis răspunsul nr. x/03.05.2016, înregistrat la Universitate sub nr. x/23.05.2016. În opinia recurentei, contestaţia administrativă nu a fost soluţionată după cum impun dispoziţiile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv prin emiterea unei decizii administrative. Aşadar, soluţia pronunţată de prima instanţă a fost dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 50 şi art. 51 din actul normativ anterior arătat.

* Recurenta apreciază că instanţa de fond nu a analizat motivul de nelegalitate referitor la refuzul autorităţii intimate de a soluţiona contestaţia administrativă împotriva celui de al doilea titlu de creanţă nominalizat în cererea de chemare în judecată.

* În concepţia recurentei, Instrucţiunea nr. 78/2013 nu este aplicabilă în speţa de faţă, întrucât este un act administrativ emis ulterior momentului efectuării cheltuielilor apreciate de intimat ca fiind neeligibile.

* Recurenta menţionează că în Ghidul solicitantului - condiţii specifice - nu se prevede la secţiunea cheltuieli eligibile/decât tipurile de cheltuieli considerate eligibile, printre care şi cele de tip FEDR, condiţie îndeplinită de cheltuielile solicitate integral la rambursare.

În articolul 126 alin. (2) lit. c) şi f) din Regulamentul 966/2012 sunt nominalizate categoriile de costuri eligibile.

În anexa Contractului de finanţare, procentul de cheltuieli tip FEDR a fost calculat corect prin aplicarea formulei definite in Ghidul solicitantul - condiţii generale.

Prin procesul-verbal menţinut de prima instanţă nu s-a indicat niciun probatoriu din care să rezulte faptul că acele cheltuieli nu ar fi fost necesare în realizarea acţiunii sau programului de lucru. De asemenea, lipseşte dovada că aceste cheltuieli nu ar fi fost rezonabile, justificate şi că nu ar respecta principiul bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce priveşte economia şi eficienţa.

Sumele angajate şi plătite, aferente cheltuielilor FEDR, în cuantum de 732.365 RON, solicitate prin cererea de rambursare nr. x se încadrează în valoarea de 860.000 RON, conform Anexei nr. 2 la Bugetul proiectului, iar solicitantul a respectat anexele contractului de finanţare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

5. Soluţia instanţei de recurs

Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de faţă, recurenta a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011:

- Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/20.01.2016 emis de intimată;

- Decizia nr. x/25.03.2016 emis de intimată;

- Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/25.03.2016, privind Proiectul x, cu titlul "Centru de formare specialişti şi resurse în reabilitare orală", cod SMIS 21837.

Prima instanţă respins acţiunea reclamantei:

- ca lipsită de obiect în ceea ce priveşte Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/20.01.2016 emis de intimată;

- ca neîntemeiată în ceea ce priveşte celelalte acte administrative contestate.

Dezlegarea primei instanţe, inclusiv argumentaţia pe care se întemeiază este la adăpost de orice critică, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de analiză a faptelor şi normelor incidente cauzei, după cum se va detalia în continuare.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine:

În baza Deciziei nr. 01/1215/ES/06.08.2015, a fost efectuată verificarea documentară a suspiciunii de neregulă înregistrată la OIPOSDRU-MEN cu nr. 01/451 l/SJCSN/14.05.2015, respectiv la DG AMPOSDRU cu nr. 23068/19.05.2015, privind Proiectul x, al cărui beneficiar este Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa", conţinând constatări cu implicaţii financiare respectiv:

"Nerespectarea prevederilor contractului de finanţare referitoare la încadrarea în plafonul maxim de 10% a cheltuielilor de tip FEDR din valoarea totală a cheltuielilor eligibile".

Prin Procesul-verbal nr. x/20.01.2016 emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane s-a stabilit în sarcina recurentei o creanţă bugetară în cuantum de 203.891,28 RON, ca urmare a depăşirii limitei maxime admise pentru categoria cheltuielilor FEDR.

Împotriva acestui titlu de creanţă, recurenta a formulat contestaţia administrativă nr. 1203 din 24.2016.

Prin Decizia nr. x/25.03.2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a admis în parte contestaţia administrativă împotriva Procesului-verbal nr. x/20.01.2016, cu privire la cuantumul debitului stabilit şi a reţinut următoarele:

- în procesul-verbal contestat s-a strecurat o eroare materială legată de preluarea valorii validată la cererea de rambursare nr. x suplimentară, ceea ce a condus la o diferenţă asupra valorii creanţei bugetare; astfel, creanţa bugetară iniţială stabilită prin Procesul-verbal nr. x/20.01.2016 în valoare de 203.891,28 RON, creanţă stabilită ca urmare declarării neeligibile a cheltuielilor care au depăşit procentul obţinut prin raportarea sumei totale validate pentru cheltuielile de tip FEDR raportată la "valoarea totală eligibilă", realizată (validată) care nu trebuie să depăşească procentul maxim admis pentru acest tip de cheltuieli (maximum 10% pentru axele prioritare 1-5 sau maximum 15% pentru axa prioritară 6), se modifică, iar creanţa bugetară corectă este mai mică cu o sumă în valoare de 68,63 RON;

- cuantumul noii creanţe bugetare va fi stabilit printr-un nou titlu emis de către OIPOSDRU - MENSC, în baza art. 50 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările ulterioare, respectiv a pct. 1 paragraful 2 din Instrucţiunea nr. 88/14.02.3014 privind edificarea unor aspecte legate de efectele anulării titlurilor de creanţă emise şi recuperarea debitelor.

În baza acestei decizii, a fost emis de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Procesul-verbal nr. x/25.03.2016.

Împotriva acestui titlu de creanţă, recurenta a formulat contestaţia administrativă nr. 8795/18.04.2016.

Prin Răspunsul nr. x/03.05.2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a respins contestaţia administrativă, cu menţiunea că, în raport de prevederile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, partea are posibilitatea să conteste pe cale judiciară deciziile aflate în discuţie.

Reevaluând materialul probator administrat în cauză, prin prisma susţinerilor părţilor şi dispoziţiilor legale aplicabile, pentru a răspunde criticilor de nelegalitate ale hotărârii atacate, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată:

* Într-adevăr, este fondată critica recurentei potrivit căreia instanţa de fond nu a analizat motivul de nelegalitate referitor la refuzul autorităţii intimate de a soluţiona contestaţia administrativă formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/25.03.2016, însă instanţa de control judiciar va complini această omisiune.

* Însă, Înalta Curte nu poate reţine refuzul nejustificat al autorităţii intimate de a soluţiona contestaţia administrativă formulată împotriva procesului-verbal anterior nominalizat. Prin Decizia nr. x/25.03.2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a analizat şi s-a pronunţat asupra susţinerilor recurentei referitoare la nedeductibilitatea cheltuielilor arătate prin titlu de creanţă. Aşa cum s-a precizat anterior, prin Procesul-verbal nr. x/25.03.2016 au fost reluate concluziile din Procesul-verbal nr. x/20.01.2016 şi doar s-a îndreptat eroarea materială cu privire la preluarea valorii validată la cererea de rambursare nr. x suplimentară, sens în care s-a stabilit că recurenta datorează o creanţă bugetară mai mică decât cea stabilită iniţial cu o sumă în valoare de 68,63 RON.

* Recurenta a susţinut, pe de o parte, faptul că Instrucţiunea nr. 78/2013 nu este aplicabilă în speţa de faţă, întrucât este un act administrativ emis ulterior momentului efectuării cheltuielilor considerate nedeductibile, iar, pe de altă parte, că în contractul semnat de părţi nu s-a prevăzut decât tipul cheltuielilor eligibile, printre care şi cele de tip FEDR.

Instanţa de control judiciar nu poate primi aceste susţineri. Chiar dacă prevederile Instrucţiunii nr. 78/2013 nu sunt incidente în cauză, este de observat faptul că la art. 4 din Contractul de finanţare semnat de părţi s-a prevăzut faptul că sunt eligibile cheltuielile stabilite prin H.G. nr. 759/2007, prin Ordinul nr. 3/185/2008 al MMFES şi MEF, prin Ghidul Solicitantului şi prin contractul semnat de părţi.

În plus de aceasta, în Anexa nr. 2 - Bugetul proiectului - la contract se prevede, la pct. 3, "cheltuieli de tip FEDR (maxim 10% din total costuri proiect pentru axele 1-5 sau maxim 15% pentru axa 6) - 9,91%."

În consecinţă, este lipsită de substanţă afirmaţia recurentei în sensul că în contractul dintre părţi nu s-ar fi prevăzut un procent al cheltuielilor de tip FEDR, respectiv o limită a acestora.

Alegaţiile recurentei referitoare la faptul că acest tip de cheltuieli erau necesare în realizarea acţiunii sau programului de lucru nu prezintă relevanţă în condiţiile în care ele nu s-au încadrat în procentul maxim prevăzut în Anexa 2 la Contract.

Concluzionând, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T.Popa Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 1016 din 22 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iulie 2020.