Summary review of administrative order suspending execution: failure to establish well-justified case due to merits-focused arguments

Şedinţa publică din data de 29 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.08.2019, reclamantul Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă" a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, suspendarea executării Ordinului nr. 4510 din 18.07.2019 emis de către pârât, până la soluţionarea fondului cererii privind anularea aceluiaşi ordin.

În cauză, Liceul Tehnologic "Anghel Saligny" a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului, care a fost admisă în principiu la termenul de judecată din 09 septembrie 2019.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 422 din 09 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu intervenientul Liceul Tehnologic "Anghel Saligny".

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă" invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a arătat, cu privire la cazul bine justificat, că la baza ordinului atacat stă hotărârea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) nr. 7 din 3.06.2019, care este luată cu rea credinţă, întrucât validează un raport de monitorizare din decembrie 2018, întocmit înainte ca hotărârea din dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Teleorman să rămână definitivă. ARACIP era deja parte în cauza nr. 561/87/2019, aşa încât era în cunoştinţă despre decizia CAB din 1.03.2019.

Existenţa Liceului Tehnologic "Emil Racoviţă" a fost confirmată prin Ordinul nr. 4215/4.06.2019 emis de MEN şi MADR, publicat în Monitorul Oficial nr. 477/12.06.2019. Acest ordin nu a putut fi abrogat prin ordinul atacat în prezenta cauză, care nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, aşa încât nu este opozabil şi nu produce efecte juridice.

Încadrarea personalului didactic pentru anul şcolar 2019-2020 s-a făcut pe Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă".

Ordinul nr. 4510/18.07.2019 vorbeşte de operaţiunea fuziunii prin absorbţie începând cu anul şcolar 2019-2020, în sensul că Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă" va fi absorbit în Liceul Tehnologic "Anghel Saligny" care preia toate drepturile şi obligaţiile unităţii absorbante, deşi avizul conform al ISJ Teleorman şi Hotărârea Consiliului Local Roşiori din ianuarie 2019 sunt în sensul trecerii lui ca structura şcolară arondată, deci cu păstrarea identităţii.

Raportul de monitorizare al ARACIP, sus menţionat, nu reprezintă decât o înşiruire de elemente structurale de activ ale unor unităţi şcolare din Roşiori, fără a conţine o analiză comparativă în raport cu criteriile impuse de lege şi cu indicatorii de performanţă pe cele două licee, aşa cum impune legea (art. 221 alin. (6) din Legea 1/2011). În opinia recurentului, un asemenea act total nemotivat este lovit de nulitate în lipsa unei analize comparative şi absenţa motivării actelor emise de ARACIP face ca soluţia de a propune fuziunea prin absorbţie a celor două licee să fie contradictorie şi nesusţinută.

Mai mult, chiar ARACIP confirmă că reclamantul are un indice de eficienţă mai mare decât Liceul "Anghel Saligny", respectă toate standardele, are 4 clădiri, are o bază materială mai mare, are elevi mai mulţi (a preluat încă 151 elevi în urma deciziei CAB din 1.03.2019), nu există niciun descriptor de performanţă neîndeplinit. Reclamantul are acreditări încă din 2012, în vreme ce Liceul "Anghel Saligny" a obţinut abia în iunie 2019 o autorizaţie de funcţionare.

Recurentul precizează că raportul de monitorizare din decembrie al ARACIP a fundamentat iniţial hotărârea ARACIP nr. 20 din 20.12.2018, atacată şi ea în dosarul nr. x/2019; după soluţia CAB din 1.03.2019 şi reprimirea celor 151 elevi la Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă", nu a mai existat nicio altă evaluare a ARACIP. Or, hotărârea ARACIP nr. 20 din 20.12.2018 este adoptată înainte ca raportul de monitorizare să existe în ARACIP, iar hotărârea ARACIP nr. 7 din 3.06.2019 este dată după 1.03.2019 şi fundamentată pe acelaşi raport de monitorizare din decembrie 2018.

Respectivul raport conţine date eronate, întrucât vorbeşte despre faptul că Liceul Tehnologic 2 este parte a Liceului "Anghel Saligny", deşi această chestiune este definitiv tranşată prin decizia nr. 1028/1.03.2019 a CAB, în dosarul nr. x/2018 (Liceul Tehnologic nr. 2 nu putea să treacă în subordinea Liceului "Anghel Saligny" ca "structură arondată", întrucât el nu mai exista din 2016, fiind fuzionat prin absorbţie cu Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă".

Recurentul a enumerat cele 4 criteriile în evaluare, prevăzute de art. 23 alin. (4) Ordinul MEN nr. 5235/2018, respectiv: a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică; b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat; c) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar; d) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ.

Cu privire la calitatea educaţiei precizează că rata de promovabilitate la bacalaureat este mai mare la Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă", decât la Liceul "Anghel Saligny" (care între timp şi-a pierdut şi titulatura de "Colegiu",) în condiţiile în care Liceul "Anghel Saligny" are 7 clase de liceu, iar reclamantul doar una, restul claselor funcţionând ca şcoală profesională.

Referitor la eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane şi la încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate susţine că motivarea Consiliului local apare ca absurdă la acest moment când MADR doreşte să preia liceul reclamant, să investească şi să degreveze astfel bugetul local de o cheltuială dublă în ipoteza menţinerii fuziunii.

Sub aspectul respectării prevederilor legii privind efectivele de copii şi elevi precizează că are un număr mai mare de elevi - 690 faţă de cei 683 ai Liceului "Anghel Saligny" (în realitate, după preluarea celor 151 de elevi are 697). Aşadar, reclamantul are o poziţie mult mai bună decât Liceul "Anghel Saligny" şi nu există niciun argument contrar care să susţină teza fuziunii.

Ordinul atacat validează o fuziune prin absorbţie, deşi Consiliul Local şi ISJ Teleorman au propus trecerea Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă" ca "structură şcolară arondată" în anul şcolar 2019-2020; aşadar, ministrul educaţiei ignoră cu bună ştiinţă disp. art. 6 alin. (4) din Ordinul nr. 5079/2016 şi disp. art. 20 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 5472/2017. Din punct de vedere al efectelor juridice, menţinerea ca structură şcolară arondată şi fuziunea prin absorbţie sunt noţiuni total diferite, care produc consecinţe total diferite.

Ministrul educaţiei emite ordinul atacat pe temeiul unui aviz conform emis de ISJ-ul din subordine, cu depăşirea termenului impus de Metodologie şi Calendar (termenul legal pentru emiterea avizului conform era 11.01.2019, iar hotărârea este emisă la 14.01.2019).

Referitor la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, ireparabile sau dificil de reparat, recurentul susţine că prin ordinul contestat liceul este efectiv desfiinţat, paguba iminentă fiind raportată cu prioritate la pierderea personalităţii juridice a liceului care este implicat într-un proiect "Romanian Secondary Education, cu Banca Mondială, în valoare de 150.000 euro, pe un termen de 4 ani, care nu mai poate fi derulat în noile condiţii; proiectul este finanţat din fonduri rambursabile, iar Ghidul de implementare al acestuia, noiembrie 2018, prevede clar la articolul 3.4 - Suspendarea sau Rezilierea Acordului de grant că "în cazul în care Beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin Acordul de grant, MEN-UMPFE are dreptul de a suspenda sau termina dreptul de a folosi fondurile provenite din grant, şi/sau de a cere rambursarea unei părţi sau a întregului grant alocat. Litera e) a aceluiaşi articol face referire la cazul în care liceul se închide sau încetează să existe din motive independente de implementarea grantului, în acest caz "în cazul rezilierii MEN-UMPFE include în notificare către liceul beneficiar şi informarea cu privire la obligaţia returnării parţiale/integrale a fondurilor. Până în prezent, din suma de 686.326 RON, valoarea aprobată în acordul de grant, beneficiarul a cheltuit suma de 261.768,44 RON, iar rezilierea acestui acord de grant ar constitui un prejudiciu pentru toţi factorii implicaţi: 56 de elevi din grupul ţintă, 20 de cadre didactice care desfăşoară activităţi de remediere şcolară şi activităţi extraşcolare şi 5 membri ai echipei de management.

Prin menţinerea ordinului este afectat planul de şcolarizare, se ridică noi probleme cu personalul didactic şi nedidactic, se pune problema pierderii unor locuri de muncă, se urmăreşte redirecţionarea unor elevi către alte licee, cu consecinţa prejudicierii imaginii liceului, în condiţiile în care normarea cadrelor didactice se face pe numărul de copii.

Atât cadrele didactice (încadrarea s-a făcut separat pe cele 2 licee, neluându-se în calcul fuziunea dintre ele 2019-2020), cât şi personalul nedidactic vor rămâne fără locurile de muncă; se pierd funcţiile de director, director adjunct, deşi au ocupat aceste funcţii prin concurs şi au contracte de management în derulare, pentru o perioadă de 4 ani; se pierd investiţiile care urmau să vină de la MADR şi care ar fi degrevat bugetul local cu circa 8-10 mild. RON anual; se pierde cel mai vechi liceu din judeţ, singurul cu profil agricol din zonă.

4. Apărările intimaţilor

4.1. Intimatul pârât Ministerul Educaţiei Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind că nu sunt îndeplinite în cauză cele două condiţii cumulative prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004.

4.2. Intimatul intervenient Liceul Tehnologic "Anghel Saligny" a formulat întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii:

- excepţia lipsei capacităţii procesuale a recurentului care a fost absorbit prin fuziune prin absorbţie, deci nu mai are personalitate juridică, drepturi şi obligaţii, astfel încât nu poate sta în judecată în calitate de recurent, reclamant sau pârât;

- excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, care nu a fost împuternicit de Liceul Tehnologic "Anghel Saligny" să promoveze acţiuni în justiţie;

- excepţia tardivităţii recursului în condiţiile în care sentinţa a fost comunicată părţilor la data de 23.09.2019, iar recursul a fost înregistrat la data de 1.10.2019 la Curtea de Apel Bucureşti.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, nefiind îndeplinite în cauză cele două condiţii cumulative prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004 pentru a se putea dispune suspendarea executării ordinului contestat.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la excepţiile invocate în cauză se constată că acestea sunt nefondate, faţă de următoarele considerente:

Criticile formulate de recurent sub aspectul legalităţii sentinţei atacate se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care a fost invocat de altfel, în mod expres, în cererea de recurs, astfel că nu poate fi reţinută excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât Ministerul Educaţiei Naţionale.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale a recurentului este nefondată având în vedere că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanţă personalitatea juridică a autorităţii sau instituţiei publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public. În condiţiile în care Ordinul MEN nr. 4510/18.07.2019 dispune cu privire la activitatea Liceului "Emil Racoviţă" şi produce efecte juridice în privinţa acestuia, reclamantul se poate prevala de disp. art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 14 din Legea 554/2004 pentru a sesiza instanţa de contencios cu o cerere de suspendare a executării ordinului şi, ulterior, pentru a exercita calea de atac împotriva hotărârii prin care cererea este soluţionată. A aprecia că nu are capacitate procesuală pentru că actul administrativ pe care îl consideră vătămător dispune în sensul absorbţiei sale de către o altă unitate de învăţământ echivalează cu negarea dreptului de acces la justiţie al destinatarului actului administrativ, care are la dispoziţie prevederile legii contenciosului administrativ pentru a supune cenzurii instanţei respectivul act.

Referitor la excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, instanţa de control judiciar reţine că cererea este semnată de un avocat care a depus la dosar împuternicirea primită din partea recurentului pentru a-l reprezenta pe acesta în instanţă, astfel că excepţia este nefondată. Este irelevant din punct de vedere al soluţionării excepţiei în discuţie faptul că intimatul intervenient nu l-a împuternicit pe respectivul avocat să promoveze acţiuni în justiţie, în condiţiile în care avocatul îl reprezintă pe recurent în baza împuternicirii primite, şi nu pe intimatul intervenient, iar recurentul are, aşa cum s-a arătat, capacitate procesuală.

Nefondată este şi excepţia tardivităţii recursului având în vedere că sentinţa a fost comunicată recurentului la data de 23.09.2019, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată în dosarul de fond, iar recursul a fost înaintat prin poştă la data de 28.09.2019, conform ştampilei de pe plicul de la dosarul de recurs, fiind respectat termenul de 5 zile de la comunicarea sentinţei, pentru declararea căii de atac.

Pe fondul cauzei, analizând sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs invocate, apărările din întâmpinări şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin Ordinul nr. 4510/18.07.2019, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale a aprobat reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin absorbţie, începând cu anul şcolar 2019-2020, după cum urmează: unitatea de învăţământ preuniversitar de stat acreditată Liceul Tehnologic "Anghel Saligny", ca unitate absorbantă, preia Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă".

Instanţa de fond a respins cererea de suspendare a executării acestui ordin reţinând în ceea ce priveşte cazul bine justificat că, pentru a putea aprecia asupra aspectelor invocate de reclamant, este necesară antamarea fondului litigiului, aspect care nu este posibil în această etapă a procedurii, caracterizată prin cercetarea sumară a aparenţei dreptului. Analizarea apărărilor formulate de reclamant în dovedirea cazului bine justificat antamează fondul cauzei, confundându-se practic cu acesta, ceea ce nu este permis în procedura de judecată sumară a unei cereri de suspendare a executării, întrucât cazul bine justificat nu se referă la critici de nelegalitate specifice acţiunii în anulare, ci la împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Dintre motivele invocate de reclamant, Curtea a constatat că poate fi analizată în prezenta procedură, fără a fi prejudecat fondul, doar critica privind nemotivarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită. Cu toate acestea, nu a putut reţine, la o cercetare sumară a ordinului, o lipsă totală a motivării în fapt. Cel puţin din punct de vedere formal, există, la nivel de aparenţă, o minimă motivare în fapt a actului administrativ, prin trimiterea la Hotărârea ARACIP nr. 7/03.06.2019.

Curtea a reţinut, de asemenea, că prejudiciul material invocat de reclamant este doar eventual, nefiind certă şi nici previzibilă desfiinţarea unor catedre ori a altor posturi din cadrul liceului şi nici pierderea finanţării în cazul Proiectului ROSE.

Primul motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., vizând situaţia în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Înalta Curte constată că acest motiv a fost invocat formal, în sensul că recurentul nu a arătat argumentele pentru care apreciază că sentinţa nu corespunde exigenţelor instituite de art. 425 din C. proc. civ., fie pentru că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau motivele reţinute de instanţa de fond sunt contradictorii, fie pentru că sentinţa cuprinde numai motive străine de natura cauzei.

Cel de-al doilea motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul susţinând că sentinţa este pronunţată cu încălcarea legii, întrucât sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cazului bine justificat şi a existenţei pagubei iminente.

În cadrul acestui motiv de recurs au fost formulate mai multe critici atât cu privire la raportul de monitorizare din decembrie 2018 întocmit de ARACIP, raport care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 7/3.06.2019, cât şi cu privire la această hotărâre.

Înalta Curte reţine că în mod corect prima instanţă a apreciat că legalitatea Hotărârii ARACIP nr. 7/03.06.2019 nu face obiectul prezentei cauze, astfel că nu pot fi valorificate drept caz bine justificat criticile de nelegalitate îndreptate împotriva acestei hotărâri. De asemenea, atât timp cât Hotărârea ARACIP nr. 7/03.06.2019 nu a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească definitivă ori suspendată de instanţă, nu poate fi reţinută în prezenta cauză nulitatea absolută a acestei hotărâri.

Într-adevăr, instanţa nu este învestită cu examinarea legalităţii acestei hotărâri care face obiectul dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Teleorman, astfel că aceste critici care vizează hotărârea ARACIP şi raportul de monitorizare avut în vedere la emiterea ei nu pot fi reţinute în soluţionarea cauzei.

În cererea de recurs este invocat Ordinul comun al MEN şi MADR nr. 4215/4.06.2019, susţinându-se că acesta nu a fost abrogat de ordinul a cărui suspendare a executării se solicită în prezenta cauză.

Instanţa de control judiciar reţine, în acord cu instanţa de fond, că Ordinul nr. 4215/4.06.2019 este emis anterior ordinului ce constituie obiectul prezentei cereri de suspendare a executării, în aplicarea unor prevederi legale distincte. Astfel, Ordinul comun nr. 4215/4.06.2019 este emis în aplicarea art. 311alin. (4) din Legea nr. 1/2011 şi vizează actualizarea listei liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, iar Ordinul nr. 4510/18.07.2019 a fost emis de MEN în aplicarea disp. art. 222din aceeaşi lege, privind reorganizarea unităţilor de învăţământ.

Faptul că Ordinul nr. 4215/4.06.2019 era în vigoare la momentul emiterii Ordinului nr. 4510/18.07.2019 nu este de natură să împiedice exercitarea de către MEN a atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, sub aspectul reorganizării unităţilor de învăţământ; prin urmare, existenţa Ordinului nr. 4215/4.06.2019 nu poate fi reţinută ca un element ce conturează existenţa cazului bine justificat.

Cât priveşte nepublicarea în Monitorul Oficial a ordinului a cărui suspendare a executării se solicită se constată că nu reprezintă o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii ordinului, câtă vreme publicarea actului este o operaţiune ulterioară emiterii, în general având ca scop asigurarea publicităţii şi opozabilităţii actului.

În opinia recurentului, un asemenea act total nemotivat este lovit de nulitate în lipsa unei analize comparative şi absenţa motivării actelor emise de ARACIP face ca soluţia de a propune fuziunea prin absorbţie a celor două licee să fie contradictorie şi nesusţinută.

Contrar opiniei recurentului, ordinul contestat este motivat, atât în fapt, cât şi în drept, chiar dacă motivarea în fapt este minimă, aşa cum a constatat şi prima instanţă, prin trimitere la Hotărârea ARACIP nr. 7/03.06.2019. Dacă actele emise de ARACIP sunt sau nu motivate este un aspect ce va fi analizat în cadrul litigiului în care se contestă actele respective.

Tot în cadrul motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. recurentul face trimitere la cele 4 criterii în evaluare, prevăzute de art. 23 alin. (4) Ordinul MEN nr. 5235/2018, susţinând că are o poziţie mult mai bună decât Liceul "Anghel Saligny" la aceste criterii şi la indicatorii de performanţă avuţi în vedere de ARACIP şi că nu există niciun argument contrar care să susţină teza fuziunii.

Înalta Curte constată că nu poate proceda la examinarea susţinerilor din cererea de recurs care tind să demonstreze existenţa unor rezultate mai bune obţinute de recurent la criteriile de evaluare şi la indicatorii de performanţă faţă de rezultatele obţinute de intimatul intervenient, întrucât o asemenea examinare depăşeşte cadrul procesual fixat de art. 14 din Legea 554/2004, care nu implică o analiză specifică fondului, respectiv constatarea unui caz concret de nelegalitate a actului. Instanţa învestită cu o cerere de suspendare executare efectuează o analiză sumară a împrejurărilor în care a fost emis actul, urmând doar să aprecieze în favoarea căreia dintre părţi este aparenţa dreptului afirmat.

Or, a stabili în cauza de faţă dacă rezultatele obţinute de recurent justificau sau nu fuziunea prin absorbţie cu intimatul intervenient înseamnă a prejudeca fondul acestui litigiu. În consecinţă, nu se poate pronunţa instanţa în prezenta cauză nici dacă ordinul a fost emis cu ignorarea art. 6 alin. (4) din Ordinul 5079/2016 şi a disp. art. 20 alin. (1) lit. c) din Ordinul 5472/2017.

Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 4510/18.07.2019 este identică cu cererea în anulare a aceluiaşi ordin sub aspectul motivelor de fapt şi de drept, cerere în anulare ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul aceleiaşi instanţe.

Motivele invocate în susţinerea cererii de suspendare (în special cele vizând legalitatea unor acte anterioare, care nu au fost emise de pârâtă, ci de alte instituţii publice) se referă în realitate la aspecte de fond privind legalitatea actului a cărui suspendare se solicită, acestea neputând să dea naştere unor suspiciuni privind o eventuală nelegalitate la o simplă analiză a actului criticat, ci presupun un probatoriu complex, iar dezlegarea acestor probleme litigioase ar echivala cu prejudecarea fondului litigiului.

Recurentul susţine totodată că Ministrul Educaţiei emite ordinul atacat pe temeiul unui aviz conform emis de ISJ-ul din subordine, cu depăşirea termenului impus de Metodologie şi Calendar.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că legalitatea acestui aviz nu poate fi examinată cu ocazia soluţionării prezentei cereri de suspendare a executării având în vedere că avizul reprezintă o operaţiune administrativă ce a stat la baza emiterii ordinului şi asupra căreia se poate pronunţa, în conformitate cu disp. art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, instanţa învestită cu litigiul având ca obiect anularea ordinului.

Întrucât se constată că nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, se reţine că nu se mai impune analizarea susţinerilor recurentului care se referă la îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, având în vedere că art. 14 din Legea 554/2004 reglementează două condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ. Din moment ce una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, soluţia dată cererii de suspendare executare nu poate fi decât aceea de respingere.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa este legală, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile invocate de intimatul-intervenient Liceul Tehnologic "Anghel Saligny".

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de Liceul Tehnologic "Emil Racoviţă" împotriva sentinţei civile nr. 422 din 09 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iulie 2020.