Territorial competence for salary recalculation claims filed by union representative: domicile of individual member controls
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning first-instance competence to the Hunedoara County Court, Administrative and Fiscal Section, which thereby prevails over the Bucharest and Timiș Courts. The dispute involved a trade union acting as the legal representative of a police officer seeking a court order to recalculate salary rights for the preceding three years in line with specific legislative provisions and a Constitutional Court decision, against the defendant county police headquarters. The jurisdictional conflict arose because the Bucharest Court initially declined competence to Hunedoara based on the plaintiff’s domicile, whereas the Hunedoara Court later deemed itself territorially incompetent and referred the case back to Bucharest. The High Court applied Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, establishing that for administrative disputes where a physical or legal person of private law is the plaintiff, even if represented by a public or private entity acting in their name, the competent court is determined exclusively by the plaintiff’s domicile or seat, not the representative's seat.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Territorial competence for salary recalculation claims filed by union representative: domicile of individual member controls: Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2019
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 27.09.2018 sub nr. x/2018, reclamantul Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul a solicitat, pentru membrii de sindicat indicaţi în tabelul anexă, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, obligarea acestuia să recalculeze drepturile salariale ale reclamanţilor pe ultimii 3 ani, prin raportare la prevederile Legii 330/2009 şi la normele ulterioare, inclusiv făcând aplicarea deciziei CCR nr. 794/2016, fără a ţine seama de coeficienţii de ierarhizare ai funcţiilor de poliţie şi valoare de referinţă de 197,33 RON din anexa 1 abrogată prin O.G. nr. 38/2003 şi art. II din O.G. nr. 8/2008, şi să achite reclamanţilor diferenţele între drepturile salariale efectiv plătite şi drepturile salariale ce vor rezulta din recalculare, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, precum şi plata cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamantul a invocat Legea 153/2017.
Ulterior, pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 08.01.2018, sub nr. x/2019, a fost înregistrată cererea, ca urmare a disjungerii, privind pe reclamantul Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul, reprezentant legal pentru A., din dosarul x/2018, care face obiectul conflictului de competenţă.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 28 din 08.01.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a dispus disjungerea cauzei şi formarea de dosare noi pentru fiecare din reclamanţii B., A., C., D., E., F. şi G..
A admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti pentru restul reclamanţilor.
A declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamanţii H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., toţi prin Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul", în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, în favoarea Tribunalului Timiş.
Prin sentinţa civilă nr36/08.01.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti pentru cererea disjunsă privind pe reclamantul A. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A., prin Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul", în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Prin sentinţa civilă nr. 862/CA/2019 din 13.06.2019, Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Hunedoara şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect litigiu privind funcţionari publici, formulată de Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul" în numele membrului de sindicat A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
A constatat conflict negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două tribunale îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că reclamantul Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul, reprezentant legal al reclamantului A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, obligarea acestuia din urmă să recalculeze drepturile salariale ale membrilor săi, respectiv ale reclamantului, pe ultimii 3 ani, prin raportare la prevederile Legii 330/2009 şi la normele ulterioare, inclusiv făcând aplicarea deciziei CCR nr. 794/2016, fără a ţine seama de coeficienţii de ierarhizare ai funcţiilor de poliţie şi valoare de referinţă de 197,33 RON din anexa 1 abrogată prin O.G. nr. 38/2003 şi art. II din O.G. nr. 8/2008, şi să achite reclamantului diferenţele între drepturile salariale efectiv plătite şi drepturile salariale ce vor rezulta din recalculare, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, precum şi plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999:
"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
Cererea de chemare în judecată fiind înregistrată la data de 27.09.2019, se va avea în vedere că la data de 02.08.2018 a intrat în vigoare Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, care a modificat art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; potrivit noii forme a textului de lege în discuţie, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Totodată, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.
Prin urmare, chiar dacă Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul are calitate procesuală activă, acesta a promovat acţiunea ca reprezentant legal în numele reclamantului A., care are domiciliul în judeţul Hunedoara, astfel încât competenţa teritorială este atrasă de domiciliul acestuia, ş nu de sediul organizaţiei sindicale care a promovat acţiunea pentru un membru al său, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3), (4) din Legea 554/2004.
Aşadar, competenţa de soluţionare a cauzei prezente, în primă instanţă, revine Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, domiciliul reclamantului A. din cadrul Sindicatului Poliţiştilor din România Diamantul fiind în judeţul Hunedoara.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul" şi pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2019.