Jurisdictional conflict over jurisdiction for public official service disputes: Article 109 of Law 188/1999 vests competence in the civil section of the tribunal

Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomita la data de 20.11.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, solicitând anularea în parte a Ordinului MAI nr. II/6862/23.11.2017 şi, ca o consecinţă a anulării in parte a acestuia, obligarea paratului MAI la emiterea unui nou ordin prin care sa i se acorde gradul profesional corespunzător cu pregătirea şi vechimea pe care le deţinea la data emiterii Ordinului nr. II/6862/23.11.2017, prin luarea in considerare a perioadei de 10 ani în specialitate, perioada cuprinsa intre iulie 2007, data absolvirii cursurilor unei instituţii de învăţământ superior, si data emiterii ordinului, respectiv 23.11.2017, precum şi obligarea Inspectoratului General al Politiei Romane la emiterea actelor administrative pentru numirea în funcţia de ofiţer specialist I pentru care a candidat, începând cu 23.11.2017, şi acordarea drepturilor salariale reprezentând diferenţa dintre gradul de subinspector si gradul profesional ce i se va acorda ca urmare a emiterii noului ordin de către paratul MAI, precum si a celor dintre funcţia de ofiţer IV, pe care a fost încadrat, şi cea de ofiţer specialist, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 357/11.03.2019 Tribunalul Ialomiţa a admis excepţia necompetentei materiale, invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII a contencios administrativ şi fiscal .

Pe rolul Curţii de Apel Apel Bucureşti a fost înregistrată la data de 19.03.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 105 din 09.04.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale.

A declinat competenţa soluţionării cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General Al Poliţiei Române, în favoarea Tribunalului Ialomiţa.

A constatat ivit conflict negativ de competenţă.

A trimis cauza în vederea soluţionării conflictului de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Contencios Administrat şi Fiscal.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost reiterat anterior, rezultă că reclamantul este funcţionar public cu statut special, cererea vizând raporturile de serviciu în care acesta se află cu Inspectoratul General al Poliţiei Române

Potrivit dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Prin urmare, competenţa materială în prezenta cauză se va stabili în raport de dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, având în vedere statutul de funcţionar public al reclamantului, şi nu se vor avea în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Aşadar, competenţa de soluţionare a cauzei prezente, în primă instanţă, revine Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2019.